Page 75 - 1958-08

Nr. 1144 VRUmuL 'SÜGTKlTSfiiTÜJI' Pag. 3

laaB&iaMKjaMitaiuiMJaaaM * > - T ^ ^ ^ a a !a « a s a « a a e ^ ^ a ^ x g j3 a E !jg z a a B a j? ^ s a u iB ito > .'M K B S 8 S S 5 8 g g i)g a g B caaJBS:

Comuna noastră — Aşa cinsteşte colectivul minei Petrila Trei fraţi, trei factori poştali

în anii puterii populare MAREA SÂRB A l OARE şi un nou cartier de locuinţe

C tnd scriu aceste rinduri despre acum atît în lim ba română cit şi în Harnicii mineri ai Văii Jiului au
porint la o întrecere pe care cu greu
com una noastră, gindal m ă poartă cea germ ană. o poţi descrie. Fiecare sector, brigadă Wmmm ' ' Intr-lina din camerele unde îşi are transform at Intr-un vast şantier de
şi om în parte, au luat la cunoştinţă sediul oficiul poştal al oraşului Si- construcţii.
cu 14 ani în urm ă ctnd locuitorii de Toi în anii puterii populare în co­ obiectivele şi apoi s-au avîntat în mun­ m eria, trei oam eni de statură m ijlo­
naţionalitate rom înă şi germană, din m una noastră s-a rezolvat şi proble­ că, scoţînd la „ziuă“ mii de tone de cie, în uniform ă g n , de doc, stau de Aici au apărut ca ciupercile după
Gîrbova erau nu num ai crunt ex­ ma asistenţei sanitare prin mărirea cărbune peste sarcinile de plan. A fost ploaie case noi. S fa tu l popular al o-
ploataţi dar şi învrăjbiţi între ei. capacităţii dispensarului. Aici func­ o întrecere în care se antrenaseră ab­
Propovăduirea urii între poporul ro­ ţionează în prezent o casă de naşte­ solut toţi muncitorii. Pentru a se ob­ vorbă. D upă discuţie par a avea rasului Sim eria a parcelat pe acest
mân şi m inorităţile naţionale se fă­ re, un cabinet de consultaţii, sa­ ţine rezultatele cele măi bune s-au îm­
cea atunci de către burghe­ loane pentru internări etc. Treburile brăţişat noile iniţiative, s-au aplicat ceva im p o rta n t de rezo lva t. A m fă c u t teren 325 loturi pentru case. D in a-
zie în scopul subm inării uni­ comunei sînt conduse acum de de­ cele mai productive metode de lucru, cunoştinţă cu ei. S în t trei fraţi: Ioan, cestea 290 au fo st deja repartizate
tăţii oam enilor m uncii. De asem enea, putaţi aleşi din rindul am belor na­ oamenii au muncit cu mai mult elan.
„legile" erau de aşa natură Incit in ­ ţionalităţi. Ş te fa n şt N icolae Tăgîrţă. T oţi trei cetăţenilor. P este 160 de cetăţeni, în
Cînd minerii de la Lupeni au che­
mat la întrecere socialistă în cinstea sînt factori poştali ai acestui oficiu. m area lor m ajoritate m uncitori la
zilei de 23 August şi a Zilei mineru­
lui toate colectivele exploatărilor din A m a scu lta t discuţia lor. Erau cam C .F.R., şi-au construit case fie cu
Valea Jiului petrilenii alături de ceilalţi
terziceau construirea de locuinţe în au primit cu bucurie şi au privit aceas­ „supăraţi". De cîtva tim p unele scri­ ajutorul îm prum utului acordat de
aceeaşi colonie şi căsătoria între ti­ ta cu multe speranţe. Se gîndeau însă
nerii de diferite naţionalităţi. Realizările am intite nu ar fi că trebuie depus mult efort deoarece sori nu m a i pot ajunge la tim p la stat, fie cu m ijloace proprii şi s-aa
fo st posibile fără eliberarea patriei „adversarii” lor -şi în special minerii destinatar. C auza ? A m aflat-o din m u ta t în ele. Aici s-a născut un nou
Ca toate acestea, idealurile ţăranilor de către arm ata sovietică şi fără ' din Uricani şi Lonea ştiu a munci bine
m u n cito ri de n aţionalitate ro m în ă şi şi că nu se lasă uşor întrecuţi. discuţie. oraş. A cest lucru îl arată şi planul
germ ană din G îrbova erau¦ comune. sprijinul perm anent al statului nostru . de sistem atizare al
La fel ca românii doreau să scape de De atunci, din luna mai, a trecut — M ăi Ioane,
exploatare şi să trăiască în pace şi dem ocrat-popular. De aceea, noi răs- \ cam mult timp. Reporterii multor zia­
cei de naţionalitate germană. pundem prin fapte acestei griji. De re consemnau în carnete şi scriau am o scrisoare noului cartier ca­
pildă, anul acesta am obţinut în m e­ despre cele mai bune sectoare şi bri­
găzi ale minelor. Deseori poposeau la pentru Ioan O- re este prevăzut cu
die pe com ună — în sector soda- J Petrila pe Ia sectorul II, care era prişa, ăla de este loturi pentru con­
list — 1.100 kg . griu la hectar / iar fruntaş pe Valea Jiului, intrau în a-
bataje şi discutau cu şefii de brigăzi m ontor la Atelie­ strucţie de şcoală
şi cu minerii. In reportaje descriau
„IA sosit m o m en tu l eliberării, ziua cele două go spodării agricole colec­ munca acestora, însemnatele depăşiri pe rele C.F.R. care a şi piaţă.
care le aveau. sta t în blocurile C F .R .-u lu i de pe str.
ctnd forţele patriotice conduse de tive şi cele 4 întovărăşiri agricole, Cloşca. N u l-am m ai găsit acolo. Nu — P înă m ai anul trecut — m i-a
Ca să cîştige întrecerea trebuia căr­ spus Ş tefa n T ăgîrţă — pe strada 30
bune. Cărbune mult. De aceea, ei ştiau
partid, folosind condiţiile prielnice au fu rn iza t statului pe bază de con­ una şi bună: să scoată cît mai mult ştii unde stă acum ? Decembrie din noul cartier, dacă e-
cărbune. Au muncit cu însufleţire ma­ — Cum n u l E ste în cartierul meu,
create de înaintarea arm atei so vie­ tract peste 30.000 kg . grîu. joritatea minerilor de la Petrila. La rau vreo 20 de case răspândite ici-
sectoare, în dreptul numelor: Mihai şi-a făcut o casă nouă cu îm prum ut
tice eliberatoare, au înlăturat g uver­ Locuitorii din com una Gîrbova sînt Ştefan, Victor Peter, Gheorghe Neagu de la stat şi de vreo săptămână s-a colo. A cum casele sînt una lîngâ
de la sectorul I, Gheorghe Michiev, m u ta t în ea. S ă vezi num ai ce casă
nul fascist de la cîrma ţării. şi buni viticultori. Viile îngrijite de Nicolae Cristea, Iuliu Borca de la sec­ şi-a făcui... de toată frum useţea. Are alta şi aproape că nu sînt parcele
torul II, Cornel Cenuşe, losif Marian, două cam ere, bucătărie, bae, antreu
De atunci m ulte lucruri s-au schim ­ ei în cadrul secţiei G ostat prom it Simion Marian de la sectorul III, şi terasă. Zice nevastă-sa că a pri­ pe care să nu fi început turnarea ţ
Pamfi! Crainic, Francisc Bartha, Ion A- m it de la stat un îm prum ut de 25.000
bai în sat. A plicînd ca consecvenţă anul acesta o recoltă m edie de 15-16 lexe de Ia sectorul IV şi mulţi alţii, lei. D ă încoace scrisoarea că de a- fundaţiilor sau să fie depozitate m a- î
erau trecute în fiecare zi însemnate cum şi tov. O prişa a intrat în „car­
linia politică a partidului nostru, via­ m ii kg. struguri la hectar. depăşiri de plan. Uneori întîmpinau tierul m eu" şi stă pe strada M atei teriale de construcţie. I
greutăţi. Conducerea minei şi şefii de Basarab din cartierul m uncitoresc.
ţa a pornit pe un nou făgaş. Au De ctirînd, cQiioingîndu-se de ju s­ sectoare îi ajutau. Au pus umărul toţi, uit *
întregul colectiv. Iar la sectoare se Ş i „supărarea" celor trei fraţi es­
fost obţinute realizări rem arcabile în teţea liniei politice a p a rtid u lu i, nos­ calculau rezultatele tuturor brigăzilor. te m otivată. C am de vreo doi ani, case în n o u l ca rtier m u n c ito re sc dlin t
La sfîrşitul lunii iulie oamenii, au în­ aproape în fiecare săptăm ână li se
toate dom eniile. U na din cele m ai tru la sate, încă un num ăr de 199 ceput să facă socoteli. Aveau depăşiri întâmplă, bine înţeles num ai celor oraşul Sim eria se num ără Lăscuţ
care îm part poşta în oraşul vechi, să
im portante realizări o constituie re­ fam ilii şi-au unit pământurile în sec­ nu găsească la adresa indicată pe V lad, m uncilor la Atelierele C.P.R.,
plic şi ştiu tă de ei, pe destinatar.
zolvarea problemei naţionale. Acum torul socialist al agriculturii. Cu a- E ste un m otiv şi destul de serios Sim ion Surd, m uncitor la Atelierele

oam enii de aici s-au înfrăţit în m un­ ceasla, com una G îrbova a ajuns să care le dă de lucru, căci scrisoarea de vagoane, 'Alexandru Bârsan, m ais­

că şl în viaţă. La îndem nul partidu­ fie cooperativizată în proporţie de 60 trebuie să întârzie fără voia lor până tru la A telierele de vagoane, lu lia n a f

lui cîteva sute de fam ilii, români şi la sută, fiin d prim a pe raion. la identificarea noii adrese. Vîlniceru m uncitoare, I. M oroşan,

germ ani, au pornit pe drum ul bunei- Toate aceste realizări, noi le da to ­ serioase în perioada celor trei luni de fost îndeplinite în proporţie de 109,4 A m ecanic de locom otivă şi alţii. De
stări, m u n cin d laolaltă peste 1.000 răm num ai politicii înţelepte pe care întrecere. Sectorul I dăduse 2.536 tone la sută, iar preţul de cost al cărbu­ la unul din noii locatari ai cartieru­
hectare păm înt în cadrul a două g o s­ o duce. partidul nostru. De aceea de cărbune peste pian; sectorul II nelui a scăzut cu 4,33 la sută. Ca m ai bine de doi ani în urmă, lui m uncitoresc am aflat că zilele
podării agricole colective şi a 4 în­ prin m unca noastră de fiecare zi, 7.377 tone, iar sectorul III 3.144 tone. pământul fostu lu i m oşier din Sim eria acestea, printre cei care se vor m uta
tovărăşiri agricole. căutăm să răspundem prin fapte gri­ Singur sectorul IV avea rezultate mai Vestea primirii steagului de mină în casă nouă se num ără şi fam ilia
jii pe care ne-o poartă partidul. slabe. fruntaşă pe bazin a produs multă tov. A lexandru G olberg, m ontor la
Pentru copiii de virstă şcolară bucurie în rîndurile minerilor din Pe­
funcţionează în prezent 4 şcoli ele­ Ziua de 4 august a fost aşteptată de trila. De atunci s-au antrenat într-o Atelierele de vagoane, care şi-a făcut
toţi minerii cu mult interes. Atunci se muncă şi mai însufleţită. In 18 zile ale
m entare în lim bile am belor naţiona­ PRECUP HAPRIAN hotăra cine a cîştigat întrecerea pe lunii august au extras peste plan 1267 casa cu ajutorul îm prum utului de
lităţi. A ctivitatea culturală, care în preşedintele Sfatului popular bazinul carbonifer. Erau interesaţi să fone de cărbune. Este recunoştinţa lor
vadă care vor fi declaraţi primii. Au pentru atenţia acordată de partid şl
trecut era inexistentă se desfăşoară comunal — Gîrbova cîştigat minerii din Petrila. In perioa­ guvern celor ce muncesc. Este darul lor stat.
da întrecerii au dat mii de tone de oferit măreţei sărbători a eliberării pa­
cărbune peste plan, randamentele au triei. , 1 V. ALBU G înd in d u -m ă ca să scap de „în­
curcătură" pe cei trei fraţi, factori

poştali, la o eventuală scrisoare, am î

c e . se întindea de la m arginea ora­ ţin u t să scriu această n o u ta te: .m u- 1

şului vechi şi până la parcul dendro- tarea fam iliei G olberg. î

logic pe cîteva zeci de hectare, s-a V. FUR1R l

71; a ,

CIFRE CARE SPUN MULT In faţa a două grafice

• Fiecare oraş şi centra muncitoresc din regiunea noa­

stră a crescut in anii de democraţie populară cu noi cartiere La secţiile Com binatului siderurgic derurgic. In fiecare zi în faţa acestor ne-a spus tov. Hrişcă, sînt cei m ai
de locuinţe. Numai in perioada anilor 1953— 1957 şi în primul H unedoara, la I.C .S.H . sau Trustul activi. Din secţiile C .S.H . au fo st m o­
semestru al anului 1958 au fost date in folosinţă oamenilor 4 construcţii graficele au lim bajul Ier. grafice se o p resc. zeci de oam eni bilizaţi cei m ai m ulţi oam eni. Acest
muncii peste 6.500 apartamente construite din fondul central
pentru a le studia. Ş i cum fiecare este

al statului. In aceeaşi perioadă au fost construite cu ajutorul Ele vorbesc despre succesele obţinu­ hotărât ca secţia sau întreprinderea lucru este cît se poate de norm al

M embrii gospodăriei agricole co lective din G îrbova, din dorinţa de a împrumuturilor acordate de stat cetăţenilor, un număr de a- te de siderurgişti sau constructori în unde lucrează să fie in fruntea între­ căci siderurgiştii sînt cei m ai intere­
fructifica tcate resursele locale, au a m enajat vechea baltă părăginită din proape 700 locuinţe individuale. producţie. cerii, toţi pornesc cu dorinţa ca în saţi pentru a-şi înfrum useţa locul lor
m arginea satului. Lacul colectivei a devenit un m inunat loc de recreere. ziua respectivă să m uncească cu mai de m uncă. Dar un lucru trebuie totuşi
0 Lumina electrică a pătru ns in ultimii ani in tot mai Cu cîtva tim p în urm ă la C .S.H . şi m ult elan la executarea lucrărilor de am intit. C onstructorii au fost şi ei la
N ici partea practică nu a fo st ne glijată — lacul a fost populat cu peşte. multe sate din regiune. Faţă de anul 1945 cind erau electrifi­ I.C .S.H . au apărui două grafice, care săpături, dem olări şi nivelări pentru înălţim e. D eşi cu m ai puţini oam eni,
cate doar 55 de sate, in perioada anilor 1945— 1957 au fost de data aceasta nu vorbesc despre de­ ca astfel com binatul hunedorean să ei au efectuat un m are volum de lu­
electrificate 115 sate. păşiri de plan la fontă, oţel, lam i­ fie iot m ai frum os. crări.
nate etc. S în t două grafice care ur­
® Volumul desfacerilor in unităţile comerţului de stat a cres­ m ăresc întrecerea pornită între colec­ Ia tă cîteva cifre care pot fi citite Ca să stabileşti in să pe secţii ciné
cut in 1957 de 2,9 ori faţă de 1951. Volumul desfacerilor a tivele întreprinderilor din oraşul H u­ pe aceste grafice. In cadrul acţiunii sînt fruntaşi în această acţiune este
crescut la unităţile alimentare de 2,97 ori, la unităţile de ali­ nedoara în cadrul acţiunii patriotice patriotice de înfrum useţare a com bina­ un lucru greu. De la o zi ta alta
tului, de la 25 iulie şi pînă în prezent m uncitorii diferitelor secţii se întrec
mentaţie publică de aproape 4 ori, iar la unităţile nealimen­ j de înfrum useţare a com binatului si- pe ei. B in e au m u n c it co csa rii, ju r n a ­
tare de 277 ori. liştii de la 5-6, constructorii m etalici
ca şi lum inătorii. Cit despre oam eni,
au participat la m uncă voluntară un toţi au aproape aceeaşi contribuţie.
Cu m ult elan au m uncit lam inatorii
I N U R M A C U__ 1 4 A N I tită. Doar din cînd in cînd cile o şa­ tors înapoi şi peste cîteva m inute ră­ n u m ă r d e 12.554 s id e ru rg işti şi con-, din brigada lui C o n sta n tin Tom a, e-
lupă care patrula prin faţa portului îi păitul m itralierelor şi al celorlalte siructori. Ei au efectuat un total de levii şcolii de m aiştri din brigada lui
F apte c e nu se pot uita agila valurile. S e părea că în această' arm e autom ate hitleriste, bubuitul 42.654 ore m uncă voluntară. In acest Sabin Boldea ca şi brigada lui Ioan
zi nu se va petrece nim ic deosebit. brandurilor, exploziile proiectilelor şi interval de tim p au fost săpaţi, nive­ Pălălăii de la C.F.U.
Turnul S everin — bătrânul oraş de hiene să ocupe oraşul, să m altrateze fiindcă îşi dădeau seam a că în oraş Aşa se părea, dar lucrurile au dove­ grenadelor îm prăştiară liniştea care laţi şi transportaţi 4.954 m .c. păm înt
pe m alul D unării — avea o înfăţişare populaţia. La îndem nul partidului, există o forţă puternică care se ridică dit contrariul. In partea de răsărit a dom nea în oraş. H itleriştii se năpus­ T otodată s-au colectat 85.190 kg. fier U n lucru însă trebuie spus. Toate
m uncitorii fac pregătiri de luptă pen­ oraşului, de la apa Topolniţei şi pînă tiseră cu toată furia asupra oraşului, vechi, s-au recuperai de la diferite lo­ succesele obţinute pînă acum in ca­
tristă acum 14 ani. V estitele sale tru a apăra oraşul. îm potriva lor — forţa m uncitorilor dincolo de satul Şim ian, nem ţii se or­ pentru a fo rţa intrarea în el. curi de construcţii 38 m .c. scindară,
parcuri deveniseră num ai gropi să­ două vagoane cărăm idă refractară şi drul întrecerii pornite pentru înfrum u­
pate prin explozia bom belor; copacii Pe stră zi se iveau clin cînd în cînd conduşi de Partidul C om unist Rom în. ganizaseră gata de atac. Voiau să pună , O staşii rom îni au răspuns şi ei prin 10.000 buc. cărăm idă roşie.
decorativi erau rupţi de pe la ju m ă ­ grupuri răzleţe de hitlerişti. M unci­ Avioanele de transport cu 6 m otoare focuri. H itleriştii care încercau să seţarea com binatului, siderurgiştii şi
tate sau scoşi din rădăcini. Portul, torii nu le m ai îngăduiau să se plim ­ excortate de avioane de vânătoare dă­ m ina pe oraş. O cuparea oraşului le-ar treacă pe podul de peste Topolniţa C ine sîn t fru n ta şi în această între­
gara, clădirile sale frum oase erau be în voie. Ii somau. deau tîrcoale aerodromului pentru a a- fi înlesnit să pună stăpânire pe por­ erau seceraţi de m itralierele româ­ cere? R ăspunsul ni l-a dat tov. A- constructorii le-au închinat m arii săr­
transform ate in m oloz. în treg oraşul teriza să încarce benzină. Nu primeau ţile de fier, să se facă joncţiunea tru­ neşti. V ăzînd că nu-i chip să ireacă lexandru Hrişcă, activist al C om itetu­ bători a eliberării patriei.
devenise o ruină la fel ca şi vechiul — S ta ţi n e m ţilo r /... J o s arm ele I însă sem nalul de aterizare fiindcă cor­ pelor liilleriste aflate în O ltenia cu peste pod, au încercai să treacă prin lui orăşenesc P.M .R. Hunedoara.
pod construit cîndva peste D unăre în P re d a ţi-v ă /... tul în care se afla postul de radio- cele din Banat şi Iugoslavia şi să se apă. Dar de-a lu n g u l râului se aflau
apropierea lui de către Rom ani. Aşa telegrafie era înconjurai de ostaşi ro­ asigure trecerea vaselor ce le aveau — Siderurgiştii m arelui com binat,
se prezenta acum 14 ani, la 23 A u­ H itleriştii erau înarm aţi pînă-n dinţi. m îni. N em ţii nu m ai aveau voie să pe Dunăre. Cu alte cuvinte prin ocu­
gu st, tabloul Severinului, m inunatul transm ită prin radio şi nici să sem ­ parea oraşului, hitleriştii ar fi avut postate arme autom ate ale arm atei
oraş de pe Dunăre, oraşul care as­ L ' > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 >0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 p nalizeze. Văzindu-se în im posibilita­ posibilitatea să-şi regrupeze forţele în
tăzi înfloreşte mereu în ciuda distru­ tea de a transporta benzina, au în ­ jurul O rşovei şi în Banat, cu scopul noastre care îi secerau fără cruţare.
gerilor care le-a suferit. POVEST8HE I cercat să dea foc depozitelor. de a opune rezistenţă trupelor sovie­
O tice care urm au să sosească. P înă la urm ă hitleriştii au aruncai în
Pe străzile care în urma bombar­ oooooooooooooooooooooooo La un m om ent dat am observai un
dam entelor deveniseră pustii, începu­ hitlerist plim bîndu-se fără arm ă prin Arm ata rom înă, aflată în acel tim p luptă noi unităţi, reuşind să forţeze
seră să apară oam eni m ulţi, chiar în 0A v e a u şi în tă ritu ri d e stu le în ju r u l - faţa cortului. încetul cu încetul s-a în Turnu Severin, era puţină. Existau
dim ineaţa zilei de 23 A ugust. Erau depărtat de cort şi s-a apropiat de o doar cîteva com panii de recruţi cu riul. M ai răm ăseseră două-irei suie de
trişti. Plingeau cînd vedeau că atîiea raşului, dar cu toate acestea, cînd erau viroagă de la m arginea aerodrom ului. slabe cunoştinţe m ilitare, fără expe­
bunuri m ateriale s-au transform ai în som aţi de m uncitori aruncau armele A scos din buzunar o sticlă incendia­ rienţă. A rm am ent greu nu exista în m etri pînă la intrarea în oraş. O staşii Regimul demo­
cenuşă, cînd se gîndeau la cei dragi şi ridicau tremurând mâinile în sus. ră şi a a ru n c a t-o în v iro a g ă ¦u n d e se afara de cîteva lunuri antiaeriene. Hit-
care au pierit sub ruine. Dar bucuria îşi dădeau seam a că poporul rom în aflau cîteva butoaie cu benzină. A- lerişiii erau vreo două divizii şi ur­ rom îni nu şi-au pierdui însă curajul. crat popular acor­
eliberării, vestea întoarcerii arm elor ii urăşte şi că a sosit tim pul cînd cesta a fost sem nalul. Se pregăteau mau să m ai sosească din spre Cra-
îm potriva arm atelor hitleriste, care au trebuie să dea socoteală de fărădele­ acum şi ceilalţi soldaţi hitlerişti de pe iova câteva, printre care şi unităţi N ici oboseala, nici ploaia de gloanţe dă o atenţie deo­
adus atîtea suferinţe şi distrugeri po­ gile săvârşite. aerodrom să dea foc depozitelor, l-am blindate. Pe Dunăre se aştepta să so­ sebită dezvoltării
porului nostru, l-a însufleţit repede pe avertizat că la prim a m işcare deschi­ sească vase fluviale de război. In ase­ şi de proiectile nu i-au putui clinti de
locuitorii Severinului, le-a întărit spe­ Pe aerodrom ul de la m arginea ora­ dem foc. Se pregăteau să ne răspundă m enea condiţii, anualei române aflate pe poziţiile lor. pomicnlfurii şi vi­
ranţele în viilor şi dorinţa de a se şi ei prin foc. Ş i ar fi făcut-o, dar in T urnu S everin ii era greu să apere ticulturii in ţara
răzbuna... şului hitleriştii aveau depozite c u , flacăra ce izbucnise de la butoaiele oraşul. Şi lotuşi trebuia apărat cu ori­ La cazarm a regim entului 95 infante­ noastră. !n acest
din viroagă s-a văzut în oraş şi-n ce preţ. rie, ce se afla în m arginea oraşului, scop au fost înfiin­
...24 august 1944. O raşul intră în ­ m ari cantităţi de benzină pentru a- dată a sosit un căpitan de la regi­ acolo unde se dădeau lupieie, începură ţate şi îşi desfă­
tr-o frământare deosebită. M uncitorii vioane. Voiau cu orice preţ să o tra n s­ m entul 95 infanterie cu ciţiva ostaşi. Pe la ora 8 dim ineaţa, o m aşină să sosească m unciiori din port ş i , de şoară activitatea
încep lupta pentru refacerea portului porte fiindcă ştiau că fără ea păsările Au început să vin ă şi m uncitori in în care se afla Stalul M ajor al uni­
şi a şantierului naval, începe curăţi­ lor de fier, aducătoare de m oarte şi ajutorul nostru. H itleriştii au fost de­ la şantierul naval pentru a cere arm e. j numeroase staţiuni
rea străzilor pentru a se restabili cir­ ruine nu vor mai putea să zboare. A- zarm aţi iar benzina salvată. tă ţilo r h itle r iste , e sco rta tă de a//<? m a ­ de cercetări ştiin­
cest lucru îl ştiau şi ostaşii rom îni Li s-au dat arme şi alături de arm ată ţifice. Una din a-
care se aflau în T urnu S everin , îl şini, încercă să pătrundă în oraş. M a­ ceslea a luat fiinţă
ştiau şi m uncitorii din oraş. şinile sînl oprite la barieră. H itleriş­ au început lupta. In această luptă au recent şi pe terito­
şă virşil fapte cu adevărat eroice, fapte
Făceam parte dintr-o grupă de os­ tii cc-r p e rm isiu n e a de a trece p rin pe care num ai oameni pătrunşi de un
taşi care avea m isiunea să oprească înalt sim ţ patriotic, num ai oam eni care
pe nem ţi pentru a transporta benzina oraş, spunând că vor să se retragă
doresc să-şi vadă patria liberă sînt riul reg'unii noas­
in stare să le săvârşească. tre, în localdatea
Geoagiu.
Am văziit cum o grupă de tineri

m uncitori s-a aruncat cu un curaj IN CLIŞEU-.ve­

deosebit în luptă: Au tras pînă ce aa

roşii ţevile armelor, apoi s-xu năpustii dere din staţiunea

cu grenade asupra poziţiilor hitleriste. experimentală po­

N e m ţii, care m a i scă p a seră cu via ţă , micolă — Geoagiu.

culaţia. Locuitorii oraşului se pregă­ de pe aerodrom. Eram puţini ostaşi şi ...25 august. O d im ineaţă liniştită din ţară... au rupl-o la fugă, iar unii s-au predai
slab înarm aţi. H itleriştii ne erau supe­ dar ceţoasă. Peste oraş dom nea o li­
11tesc p en ir începerea u n ei noi vieţi. — N u f — li s-a răspuns. Pe aici T. MARIAN

Dar ci nu uită că-n oraş şi m ai ales riori din acest punct de ve­ nişte deplină. D ălrina Dunăre curgea nu veţi trece l D epuneţi arm ele l

in ju r u l lu i h itle r iştii pândesc ca n işte dere, 'dar n u au în d r ă z n it *să n e atace d o m o l ca în to td e a u n a pe v re m e lin iş ­ C om andam entul hitleriştilor s-a in- (Continuare în pag. 4-a)