Page 76 - 1958-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 11 44

in anul 1961 va avea loc la B u cu reşti:

Conferinţa internaţionala

pentru carantina şi protecţia plantelor

MOSCOVA 21 (Agerpres). din specialişti ai ţărilor intere­

TASS transm ite: Intre 12 şi 20 sate. i

august a avut loc la Moscova Conferinţa a adoptat in una­

cea de-a 9 conferinţă internaţio­ nimitate hotăriri asupra proble«

nală pentru carantina şi protec­ melor privind carantina, proH

ţia plantelor. tecţia plantelor şi combaterea

Mao Tze-dim l-a primit IN IRAK Oameni de ştiinţă şi specia­ buruienilor. Ea a aprobat pro­
lişti din diferite ţări au prezen­ iectul de acord cu privire la co­
Cursa păcii Afost adoptată o legeîmpotriva tat o serie de referate şi comu­ laborarea în domeniul carantinei
pe primul ministru al C am bodgiei îşi prieteniei „Dunăre - nicări asupra problemelor pri­ şl protecţiei plantelor, prezentat
îmbogăţirii unor porsoane pe seama poporului vind organizarea carantinei, de delegaţia Uniunii Sovietice.
La propunerea deiegaţiei Repu­
PEKIN 21 (Agerpres). TASS brii delegaţiei guvernamentale Marea Neagră“ BAGDAD 21 (Agerpres). —¦ Această lege, scrie ziarul „Al protecţia plantelor împotriva dă­ blicii Populare Romîne, s-a ho-
anunţă: După cum anunţă a- unătorilor şi bolilor şi folosirea tărit ca cea de-a 10-a conferim
genţia China Nouă, în seara zi­ a Cambodgiei: Ku Roon, consi­ Ziarele publică legea îndreptată Biliad”, urmăreşte lichidarea co­ mijloacelor chimice pentru com­ ţă internaţională pentru cararv’
lei de 20 august Mao Tze-dun, lierul Consiliului suprem regal, MOSCOVA 21 (Agerpres). împotriva îmbogăţirii unor per­ rupţiei care a ros societatea baterea buruienilor. tina şi protecţia plantelor să
preşedintele Republicii Populare Tim Nguon, ministrul Apărării TASS anunţă : Din iniţiativa, soane pe seama poporului, a- irakiană în perioada dominaţiei fie convocată în 1961 la Bucu­
Chineze, a primit pe primul mi­ Naţionale şi al Securităţii Na­ comitetelor naţionale pentru a- ¦ doptată de Consiliul de Miniş­ Conferinţa a considerat nece­ reşti.
nistru al Cambodgiei, prinţul părarea păcii din Austria, Bul­ tri al Republicii Irak. In con­ reacţiunii şi a agenţilor impe­ sară înfiinţarea de comisii mix­
Norodom Sianuk, pe fiica prin­ ţionale, şi Tui Kim, ministrul rialismului. Noua lege, subli­ te şi grupuri de lucru alcătuife
ţului Sianuk, principesa Noro­ Economiei şi Finanţelor, care
dom Şoria Roeungsei, şi pe mem­ garia şi Ungaria, intre 18 a u -: formitate cu noua lege, toţi niază ziarul, constituie un pas Fapte ce nu se pot uita
vizitează în prezent regiunea de gust şi 8 septembrie se desfă-1 funcţionarii de stat din Repu­ important pe calea asigurării
nord a Chinei. şoară Cursa păcii şi prieteniei ', blica Irak, inclusiv miniştrii, tre­
dreptăţii sociale şi a luptei îm-
„Dunăre — Marea Neagră". buie să prezinte informaţii pre­
Participanţii la cursă — pes- '• cise asupra veniturilor lor, pre­ potriva”acelora care încearcă să (U rm are din pag. 3-a) riştii i-au observat. Instalară repede
te 500 de partizani ai păcii din cum şi date asupra averii pe folosească funcţia lor în vede­ m itraliera pentru a deschide foc asu­
O p o ziţie in A lg eria ţările riverane ale Dunării - care o posedă. rea îmbogăţirii personale. P olosindu-se de tufişurile de salcie
şi de faplul că focurile ostaşilor noş­ pra lor. A veau o po ziţie bună. D in ci-
faţă de proiectul de reformă al constituţiei Austria, Bulgaria, Republica j tri erau concentrate asupra hitleriştilor
care reuşiseră să freacă riul, ieva rafale puteau secera întreaga
Democrată Germană, Ungaria, împotriva continuării experienţelor nucleare ciieva grupe de hillcrişii reuşiseră să subunitate. Aşteptau doar să se apro­
Romînia, Cehoslovacia, Uniu­ înainteze m ult pe m alul D unării In pie. U n civil, păstorul de la vacile o-
ALGER 21 (Agerpres). Frontul de Gaulle în călătoria sa, al cărei itine- spre port. Aceştia Urmăreau să atace roşului, se afla prin apropiere. El a
?liberare naţională din Algeria a pro­ rariu include şi Algeria, Consiliul de nea Sovietică şi Iugoslavia vor -/ Protestul partidului laburist britanic din flanc şi din spate poziţiile noa­ văzut totul şt îşi dăduse seam a că
testat într-un comunicat publicat la Miniştri al Franţei s-a întrunit sub pre­ stre. De undeua un civil i-a văzut şi nem ţii vor reuşi să distingă subuni­
Cairo la 20 august împotriva planului şedinţia lui Reti6 Coly şi a elaborat efectua o călătorie cu itinera- le-a în ţe le s in te n ţia . EL îşi d ă dea se a ­ tatea rom ină dacă vor fi lăsaţi. Nu
o ordonanţă asupra organizării refe­ m a că dacă nem ţii reuşesc să atace m ai era tim p de stai pe gînduri. A
Franţei referitor la participarea alge­ rendumului, în care se acordă o aten­ riul Viena — Bratislava — Bu- ? LONDRA 21 (Agerpres). Comlletul lor de ştiinţă occidentali şi sovietici din spate apărarea oraşului, atunci
rienilor la referendumul din 28 sep­ ţie cu totul specială Algeriei. Cele iotu! e pierdut. Ideea a venit pe lo c : adunat ciieva grenade — că erau des­
două buletine pe care le va primi fie­ dapesta — Belgrad — Bucu­ executiv al Partidului laburist a dat a ajuns la concluzia că se poate in­ prin orice m ijloace nem ţii trebuie
tembrie în legătură cu noua constitu­ care alegător, unul purtînd menţiunea tule prin şanţuri — şi tîrîşis-a apro­
ţie franceză. „Dă” iar celălalt menţiunea „Nu”, reşti — Odesa — Vam a — publicităţii un comunicat în care pro­ troduce un control internaţional efec­ opriţi. îm p r e u n ă cu n e v a s iă -s a as a- piat de m itraliera nem ţească. O bu­
vcr fi în Algeria de culori diferite, buitură, şi încă una. După a treia
„Rezultatele pe care Franţa vrea chipurile „pentru a facilita votul" dar Sofia — Viena. La cursa păcii j testează împotriva hotărîrii guvernului tiv penlru supravegherea suspendării lergat la cazarm ă, a ; luat o puşcă s-a sculat în picioare. M itraliera era
sâ le obţină prin acest plebiscit în în realitate „pentru a putea controla fe.- iniiralieră şi de după postam entul căii prefăcută în bucăţi, iar hitleriştvi de
Algeria vcr fi nule şi neavenite, se lul în care votează fiecare algerian. şi prieteniei participă de ase- ‘ britanic de a relua experienţele atomi­ generale a experienţelor nucleare. ferate, bărbatul a început să tragă' a- asem enea.
In afară de aceasta, „din motive de supra bitleriştilor care înaintau spre
spune în comunicat. Constituţia fran­ securitate” în departamentele algeriene menea partizani ai păcii din , ce în Oceanul Pacific. Tot în favoarea suspendării experi­ port. N evastă-sa îl aproviziona cu m u­ D upă vreo 5 ore luptele au înce­
ceză nu priveşte pe nimeni altcineva votul va dura trei zile (26, 27 şi 28 niţii. N em ţii i-au observat şi au des­ tat. M uncitorii şi ostaşii din Turnil
septembrie). S-a arătat în mod oficial Italia, Olanda, Anglia şi din Experienţele britanice, se spune în enţelor pledează şi raportul O.N.U. a- chis focul asupra lor. C ivilul trăgea Severln făcuseră să am uţească arm ele
decît pe francezi. Ea. nu are absolut că această organizare este necesară şi el. La un m om ent dat însă, păşea hitleriste. Doar la cantonul C.F.R.,
nimic de a face cu algerieni”. pentru a putea permite forţelor de alte ţâri din Europa. { comunicat, pot submina perspectiva supra efectelor radiaţiei atomice. Acest din m arginea satului Şim ian, se mai
securitate şi forţelor armate franceze m itr a lie ră se opri. S a u le r m in a n t ¦car­ auzea păcănind o mitralieră. După o
Comunicatul subliniază că planul de să fie de faţă în număr mare în lo­ In cursul călătoriei partici­ unei suspendări controlate a tuturor raport avertizează că orice creştere a jum ătate de oră şi aceasta a fost re­
includere a Algeriei în referendum calităţile în care se votează. In Alge­ panţii la Cursa păcii şi priete­ experienţelor nucleare. Comitetul exe­ radioactivităţii în atmosferă poale a- tuşele. O m ul încercă cîteva em oţii dusă la tăcere cu toate că hitleriştil
constituie „o imensă fraudă politică niei vor cunoaşte viaţa şi rea­ cutiv este de părere că orice avantaje vea efecte biologice grave asupra ome­ tari. S e u ită ‘în a p o i ş i v ă z u pe ne- erau bine adăpostiţi şi se foloseau de
lizările popoarelor din ţările tehnice, care ar putea fi obţinute în nirii. vastă-sa culcată la păm înt. P rin ploa­
şi morală" şi că algerienii sînt ho- riverane ale Dunării, vor întă­ conlinuarea experienţelor, cântăresc ia de gloanţe a hitleriştilor era greu aruncătoare de . flăcări. Trupele, hiflo­
tărîţi să lupte pentru instaurarea unei ri, legăturile de prietenie din­ mult mai puţin decît considerentele Partidul laburist cere guvernului să a ju n g ă la el. A ştep tă puţin
republici' democrate şi independente. morale, umanitare şi politice. britanic să revină asupra hotărîrii şi cînd văzu, că nem ţii încep să îna­ riste au fost făcute prizoniere. Statul
tre comitetele naţionale pen­ sale. inteze din nou spre port, o strig ă : m ajor era prins cu o oră înainte de a
tru apărarea păcii din aceste / Conferinţa de. ia Geneva a oameni­ înceta lupta. Printre ostaşii care e s­
— H ai n eva stă I Nu m ai am cartu­ cortau pe com andanţii unităţilor hitle­
ţări., vor populariza ideea pri- • t- riste am văzut şi u n m uncitor băfrin.
şe I Uite bestiile se apropie de port I A vea aproape 70 de ani. Luase şi el
Ţinînd seama de situaţia din Alge­ ria această măsură este privită ca şi Economiaeteniei şi păcii între popoare. / R.F. G. parte activă la lupte şi la arestarea
ria, guvernul francez ia măsuri dintre colorarea buletinelor, ca o încercare R iscîndu-şi viaţa, fem eia se furişă com andam entului hilterist.
Ei vor participa la mitinguri \
cu m uniţia la soţul său. D atorită cu­ ' 'Acestea"sîn t doar cîteva din faptele
şi adunări de masă in apăra-) în mîiniie monopolurilor rajului ci, înaintarea hitleriştilor a
rea păcii, vor avea întrevederi <( vitejeşti pe care m uncitorii din Turna
fost oprită, iar o grupă de ostaşi ro- S cverin le-au să vlrşit alaiuri de ar­
cele mai stricte pentru ca referendu­ de a intimida populaţia penlru a o cu activişti, pe tărim obştesc, / poliştilor a atins în R. F. Ger­ m ată, apărînd oraşul lor. Ele co n sti­
sili să voteze în favoarea noii consti­ oameni de stiinlă si cultură. ) BONN 21 (Agerpres). —15 In mană nivelul pe întreaga Ger­ m îni i-a respins. tuie o m ărturie grăitoare a urii pe ca­
mul să se desfăşoare după dorinţa sa. tuţii franceze. P rin pariea dinspre D unăre a căii re poporul nostru o purta faţă da tru­
înainte de plecarea generalului De ciuda cunoscutelor prevederi ale pele hitleriste, sîn t o m ărturie a do­
ferate, cîţioa nem ţi reuşiseră să se rin ţe i sale fie rb in ţi de a-şi. ved ea ţara
Adunarea Beneraiă a 0 , N. .11 trebuie să respingă acordului de la Potsdam cu pri­ manie din anul 1938. Reconsti­ strecoare nevăzuţi, cu o m itralieră pî- eliberată de fascişti şi stăpînă pe des­
vire la lichidarea monopoluri­ tuirea uniunilor monopoliste în nă la podul C.F.R. din m arginea ora­ tinele ci.
proiectul de rezoluţia norvegian industria grea vest-germană a şului. Rodul corespundea cu capătul
lor imperialiştilor germani, în fost posibilă datorită contribu­ unei străzi. Pe strada respectivă ve­
lin com entariu al ziarului „Daily Worker" R. F. G. înfloresc concernele şi nea în grabă o subunitate de ostaşi
ţiei active a puterilor occiden­ rom îni pentru a întări poziţia. H itlc-
LONDRA 20 (Agerpres). — întreprins împreună cu prietenii rală trebuie să respingă „rezo­ alte uniuni monopoliste. tale.
Ziarul „Daily Worker” cheamă lor această încercare grosolană luţia norvegiană” şi să accepte Potrivit relatărilor presei, în
Adunarea Generală a O.N.U. să de a o ocoli”. recomandarea clară cu privire După intrarea în vigaare a
respingă aşa-zisul proiect de re­ la retragerea trupelor engleze prezent in R. F. G. există opt
zoluţie norvegian care, după „Daily Worker” subliniază că şi americane”. concerne care controlează 80 la legii cu privire la carteluri, a-
cum se ştie, constituie o încer­ în cazul „adoptării rezoluţiei doptată recent de Bundestagul
norvegiene”, trupele engleze şi sută din întreaga producţie de
fontă şi oţel şi o treime din ex­ R.F.G., procesul de monopoliza­
re a cuprins şi toate celelalte
tracţia cărbunelui din Germania
occidentală. Aşa dar, concentra­ ramuri ale industriei vest-ger-

rea producţiei în mîiniie mono- rnane.

care de a camufla agresiunea americane vor rămîne în Orien­

anglo-americană din Iordania şi tul mijlociu şi vor putea între­ a0C X X O 30C 000Q 00000000P0C 0C X X >0tX X >t% X X X X X X X >0C X X X >tX 0000C 43K X »Q ^^

Liban sub steagul O.N.U. prinde noi acţiuni agresive. 23 AUGUST —marea sărbătoare cunoştinţei oamenilor muncii din regiu­ De aceea, poporul nostru preţuieşte
„In numele păcii generale, în naţională a Romîniei nea noastră faţă de Uniunea Sovietică frăţia cu ţările socialiste, unitatea la­
„Temîndu-se ca propunerea so­ care ne-a ajutat să ne eliberăm ţara, gărului socialist în frunte cu Uniunea
vietică să nu întrunească majo­ numele independenţei popoare­ iar după eliberare să o refacem şi să Sovietică ca pe bunul său cel mai de
ritatea voturilor — scrie ziarul punem bazele construcţiei socialiste. preţ. Oamenii muncii din regiunea
lor din Orientul mijlociu —
— Du1Ies şi Sehvyn Lloyd au
arată ziarul — Adunarea Gene-

Comentariile ziarelor siriene (Urmare din pag. I-a). în trecut au fost ţinute in înapoiere, au bucuriei. Valea Jiului produce în mo­ Ziua de 23 August a făcut să înflo­ noastră, ca şi cei din întreaga ţară,
fost chemate ia viaţă, devenind astăzi mentul de faţă mai mult cărbune cocsi- rească o viaţă nouă şi pe ogoarele au respins şi vor respinge şi pe viitor
DAA'LASG 21 (Agerpres). — Ziarul „An Nur” arată într-un tribufia armatei noastre Ia învingerea regiuni cu o industrie şi agricultură în ficabil decît Italia, Suedia şi Norvegia regiunii. Ţărănimea muncitoare, îndru­ încercările imperialiste, pfecum şi te­
Ziarele siriene critică cu aspri­ articol de fond că proiectul de Germaniei hitleriste constituie o cinste plină dezvoltare socialistă. Peste tot în luate la un loc, pe dtă vreme în anul mată de organizaţiile de partid, păşeşte zele revizioniştilor şi oportuniştilor care
me proiectul de rezoluţie prezen­ rezoluţie norvegian conţine toa­ şi o tnîndrie pentru poporul roniîn. ţară au răsărit, spre uimirea tuturor 1938 întreaga ţară producea mai pu­ cu încredere pe calea agriculturii so­ au drept scop dc a submina unitatea
tat de delegaţia norvegiană în te punctele principale ale pro­ chiar şi a acelora care încearcă să ţin decit Italia. Aici, in Valea Jiului cialiste. Cele peste 30.000 familii care partidelor comuniste şi muncitoreşti
Adunarea Generală a O.N.U. punerilor prezentate în cadrul se­ Au trecut 14 ani de la memorabilele umbruască realizările regimului nostru, înfloreşte o viaţă nouă. Pentru harnicii lucrează în 54 gospodării colective şi dc-a destrăma familia ţărilor socialiste.
siunii de către Eisenhower. Ca evenimente din vara anului 1044. A- fabrici şi uzine în mare parte automa­ mineri s-au construit cartiere întregi peste 500 întovărăşiri, din regiunea
Ziarul „An Masa” scrie că şi propunerile lui F.iscnhower, ceasta osie o etapă istorică scurtă, dar tizate, s-au conslruit hidro şi termo­ de locuinţe confortabile, spitale, sana­ noastră reuşesc să smulgă pămintuliii Guvernul ţării noastre duce o poli­
proiectul norvegian oferă impe­ proiectul ignorează problema pentru poporul nostru este etapa unor centrale electrice ca cele de ta Paro- torii, cluburi, cinematografe şi alte clă­ producţii care întrec cu rnult pe cele tică consecventă de apărarea păcii, de
rialiştilor posibilitatea de a dis­ fundamentală şi urgentă — re­ adîncl prefaceri politice şi transformări şeni, Sîngeorgiu de pădure, Comănesii diri de interes social şi cultural. Iu a- ale ţăranilor muncitori cu gospodărie prietenie şi colaborare cu toate popoa­
pune de bogăţiile ţărilor Orien­ tragerea trupelor americane şi sociale. In aceşti 14 ani, înfăţi­ etc, care alimentează oraşele şi satele dîncul minelor, acolo de unde se scoa­ indivPduală. rele lumii. Aceasta a făcut ca presti­
tului arab camufiîndu-se sub şarea Romîniei s-a transformat ra­ ţării cu energie electrică fără de. care le piiuea industriei noastre — cărbunele, giul internaţional al Romîniei să creas­
steagul O.N.U. engleze din Liban şi Iordania. dical, a crescut considerabil nivelul de in secolul nostru nu poate fi vorba nu se mai munceşte astăzi în condi­ Dacă în regiune exista în urmă cu că deosebit de mult. In străinătate s»
viaţă al poporului şi prestigiul inter­ de civilizaţie; s-au deschis mine noi. ţiile de cruntă mizerie şi de nesigu­ 14 ani un număr foarte restrîns de acordă un interes crescînd metodelor
„Fundamentarea agresiuniiif naţional al tării. ranţă de pe timpul capitaliştilor. Ma­ maşini agricole şi acestea proprietatea romîneşfi în fiziologia creierului, chi­
Dacă ne gîndim numai la regiunea şini, dispozitive şi instalaţii moderne moşierilor şi a unor chiaburi, astăzi rurgia esofagului, chirurgia inimii,
MOSCOVA 21 (Agerpres). Sovietică tinde să domine lu -\ Realizarea cea mai de seamă a po- .n..oastrăz cum arnăitoa5înn<<utr-mmnă/Mcfu 11/44 aannii cşIi au venit acum să uşureze munca mi­ statul a pus la dispoziţia ţăranilor
por. u.. l1u..:i nostir- .u. c_o.n. Jd.u._s Jd^e part:i—d1 estt^e cum arată astăzi ne putem da perfect nerului. Procesul de producţie în minele muncitori prin cele trei S. M. T.- combaterea bălrjneţii, lucrărilor în do­
Ziarul /,!zuestia" comentează mea. Trebuie să ai o părere ? făurirea statului democrat-popular — de bine seama de măreţele realizări din Valea Jiului este în momentul de uri din regiune peste 170 de trac­ meniul endocrinologiei, biologiei şi
statul muncitorilor şi ţăranilor — care înfăptuite de regimul democrat popu­ faţă mecanizat in cea mai mare parte. toare, 127 batoze, 2fi combine, 5(1 fitopatologiei, matematicii, aerodinami­
discursul din 9 august, rostii foarte proastă despre audito- 1 a desfiinţat exploatarea capitalistă şi lar. Pe harta regiunii au apărut fabrici secerăiori-legători precum şi numeroase cii, chimiei, etc. Recunoaşterea merite­
în care toţi cei ce muncesc, indiferent şi uzine noi, au răsărit noi oraşe cuiri Minerii Văii Jiului sînt profund recu­ alte maşini, aceasta fără a mai vorbi lor savanţilor romîni peste hotare şi a
de Dulles la New York la con- rin, subliniază ziarul, pentru i de naţionalitate, se bucură de largi sînt: Uricani, Oraşul muncitoresc din noscători partidului şi guvernului pen­ de cele deţinute de gospodăriile de stat. aportului pe care-l aduc la dezvoltarea
drepturi şi libertăţi democratice. Hunedoara, aceasta fără să mai vorbim tru grija ce le-o poartă. Ei îşi manifes­ ştiinţei mondiale esie evidenţiată şi de
greşul organizaţiei, veteranilor a învinui Uniunea Sovietică j de cartierele moderne construite aproa­ tă această recunoştinţă prin fapte, prin Oamenii muncii de pe meleagurile faptul că 60 de savanţi romini au
Regimul democrat popular — creaţie a pe în fiecare oraş industrial din re­ miile de tone de cărbune ce le dau pa­ regiunii se ’ inîndresc pe bună dreptate primit peste 150 titluri academice din
războaielor din străinătate, de încercări de dominaţie asu- j poporului nostru muncitor — şi-a dove- giune. triei peste plan. Numai în acest an au şi cu realizările obţinute pe frontul 20 dc ţări.
ditţ în aceşti ani, pe deplin superiori­ scos la lumina zilei mai mult d e78.0(10 revoluţiei culturale. Analfabetismul —
După cum subliniază ziarul, pra lumii într-un moment cînd \ tatea faţă de putredul regim burghezo- Hunedoara, care în anii regimului tone cărbune peste plan, iar in anul ruşinoasa moştenire a trecutului — Succesele obţinute de poporul ro
moşieresc, măcinat de crize şi şomaj, burghezo-moşieresc, avea o mică fa­ trecui şi in prima jumătate a acestui putem spune că a intrat în domeniul a- înin in cei 14 ani de la eliberare arată
acest discurs trupele ameri- ; urît şi dispreţuit pînă dincolo de mar­ brică, ba într-un timp fabrica deveni­ an au realizat economii la preţul de mintirilor triste. Faţă dc anul 1949 nu­ încă o dată invincibilitatea ideilor
gini de oamenii muncii. Statul nos­ se un simplu atelier de reparaţii, a a- cost al cărbunelui în valoare de peste mărul şcolilor medii a crescut în re­ marxism leninismului şi superioritatea
a! secretarului cane calcă în j tru democrat popular a reuşit să reali­ juns să fie astăzi unul din cele mai 32 milioane lei. Important este şi fap­ giune de trei ori, al căminelor cutlu- orinduirii socialiste. Cu fiecare pro­
zeze în aceşti 14 ani — cu toate că a puternice centre industriale ale patriei tul că astăzi peste 90 la .sută din căr­ rale de două ori, al cinematografelor gres realizat pe drumul construirii so­
de stat al Un articol al ziarului picioare in mod ? preluat ţara cu economia distrusă de — inima de foc şi de oţel a ţării. In bunele cocsificabii al ţării îl livrează de patru ori, al bibliotecilor de două cialismului, poporul romîn îşi stringe
război, cu răni grave şi cu toate că a combinatul din acest oraş s-a construit harnicii mineri ai Văii Jiului. ori şi jumătate etc. şi mai mult rîndurile în jurul Par-
S.U.A. propo- Izvestia grosolan înde- • trebuit să facă faţă unor greutăţi enor­ furnalul nr. 6 ale cărui piese sînt fabri­ tidului Muncitoresc Romîn, care, că-
me pricinuite de secetă şi de uneltirile cate în majoritatea lor la noi în ţară, Şirul realizărilor din domeniul in­ însemnate sînt şi realizările sociale. lătizindu-se cu fermitate de învăţătura
vâduieşte con­ pendenţa popo- j duşmănoase ale reacţiunii interne si furnalul de 700 in.c,, cel mai mare din Creşterea numărului caselor de naştere marxist-leninistă, exprimă prin politica
internaţionale — ceea ce burghezia nu ţară, uzina cocsochimică. In anul tre­ dustrial înfăptuite în anii puterii popu­ de 7 ori faţă de anul 1949, al mater­ sa năzuinţele cefe mai fierbinţi ale ma­
siderente vechi rulai micului, J a fost capabilă să realizeze în zeci şi cut a intrat în funcţiune nona ofelă- nităţilor de 5 ori, construirea a 5 noi selor populare, fe organizează şi le
sute de ani. rie electrică, iar de curînd, construc­ lare in regiunea noastră nu se sfîrşcş- spitale, a 10 creşe, punerea în func­ conduce spre ţelul măreţ al vieţii noi.
şi teorii condamnate, teze Liban, cinci bazele militare ame- t torii Hunedoarei noi au sărbătorit un ţiune a unui însemnat număr de sana­
Traducînd în fapt principiile 'eni- nou şi remarcabil succes : intrarea în te aici. El este mult mai lung, Făcînd torii şi dispensare la sate, iată nu­ Marile realizări dobîndile pînă a-
discreditate şi speranţe ne- ricane sînt râspîndite in 49 de j niste de industrializare socialistă a ţă­ funcţiune a marelui laminor „Bluming" mai cîteva din realizările obţinute în cum întăresc încrederea oamenilor mun­
bilanţul acestor realizări nu putem să acest domeniu. cii din ţara noastră în forţa şi ca­
înfăptuite, adică tot ceea ţări, cînd o escadră de vase a- \ rii, poporul nostru în frunte cu clasa care va face ca producţia de laminale pacitatea lor, în viitorul lor luminos.
muncitoare şi sub conducerea îiţeleap- nu ne dăm seama că ele nu ar fi fost Succesele holărifoare dobîndile de Mergînd neabătut pe drumul deschis
ce face parte încă de mult mericane debarcă infanterie [ a ţării noastre să se dubleze. poporul romîn sub conducerea parti­ de 23 August poporul nostru, sub con­
fă a partidului, a reuşit să transforme posibile fără ajutorul multilateral şi dului pe calea construcţiei socialiste, ducerea partidului, va obţine victorii
din arsenalul diplomaţiei ame- marină la Singapore. - Romînia dintr-o ţară agricolă înapo­ Fosta vale a plîngcrii a devenit as­
dezinteresat primit din partea Uniunii sînt inseparabil legate de rodnica co­ din ce în ce mai mari în lupta sa
ţ ricane. Discursul lui Dulles Dulles si-a intitulat discursul > iată înir-o ţară industrial-agrară la pli­ tăzi cel mai mare bazin carbonifer al
nă înflorire. Ţinuturi întregi ca • Do- Sovietice. Oamenii nuincii din regiunea laborare cu Uniunea Sovietică, China pentru construirea socialismului —
j constituie un amestec de fâţăr- s^ u tBaza păcii". El ar fi tre- j ţării, o adevărată vale a fericirii şi
brogea, Moldova, Oltenia şi altele care noastră ca şi cei din întreaga ţară nu populară şi cu celelalte ţări socialiste. viitorul luminos al omenirii.
' nicie şi minciună, de încercări fmg intitulat „Fundamentarea f t•
uită acest lucru. Ziua de 23 August a.c.
stingăce de a prezenta politi­ agresiunii", scrie in continuare ?
este un nou prilej de reafirmare a re­
ca in pragul războiului aproa- ,Izvestia". Autorii unor ase- i

pe ca un bine pentru omenire menea fundamentări, ar trebui'

şi de jurăminte de credinţă faţă t0(Uş[ s)i şUe cfi [n ochii popoa- •

de principiile Organizaţiei. Na retor politica agresivă nu poa- ţ
ţiunilor Unite.
Ziarul „Izvestia" arată in te sâ aibă nici justificări, nici j
continuare că in discursul său, fundamentări — nici. directe, î

Dulles u afirmat că Uniunea nici indirecte.

-6-••••#- -* *. .»*•*•••••.»**•*.*•*••.*•!

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R. nr. 236.320 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „f — Deva.

¦I