Page 77 - 1958-08
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VA !
Anul X Nr. 1145 Luni 25 august 1958 j 4 pagini 20 bani J
ADUNAREA FJ
Vineri seara a avut loc adunarea Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae bru a! biroului Politic al Partidului P.M.R., preşedintele Consiliului de
festivă consacrată zilei de 23 August Ceauşescu, general colonel Alexandru Muncitoresc Unit Polonez, ministrul
1958 — a 14-a aniversare a eliberării Drăghici, Alexandru Moghioroş, Cons Apărării Naţionale al R. P. Polone, şi Miniştri. j
Romîniei — organizată de Comitetul tantin Pînvulescu, ion Gheorghe numeroşi oaspeţi de peste hotare.
Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Maurer, A. A. Epişev, ambasadorul Asistenţa în picioare a ovaţionat în. !
Comitetul Executiv al Sfatului Popu Uniunii Sovietice la Bucureşti, Florian A fost intonat imnul de stat al R. P
lar al Capitalei. Dănălache, Dumitru Diaconescu, Virgll Rornîne. delung pentru Partidul Atuncitoresc
Trofin şi alţii.
Sala Teatrului de Operă şi Balet Adunarea festivă a fost deschisă de Roinîn, inspiratorul şi făuritorul tutu Defilează gărzile muncitoreşti.
unde a avut Ioc adunarea era pavoa Au luat parte ambasadori extraor tovarăşul Florian Dănălache, membru ror victoriilor noastre, pentru unitatea
zată sărbătoreşte. dinari şi plenipotenţiari, trimişii ex al C.C. a! P.M.R., prim-secreiar a! Co
traordinari şi miniştrii plenipotenţiari, mitetului Orăşenesc Bucureşti ai poporului în juru! partidului, pentru
Primiţi cu puternice aplauze de în însărcinaţi cu Afaceri, precum şi alţi P.M.R.
treaga asistenţă, ia masa prezidiului reprezentanţi din numeroase ţări. puternicul lagăr ;i socialismului, în
Raportul cu privire la cca de-a 14-a
au luat loc tovarăşii: Gheorghe Au participat de asemenea genera aniversare a . eliberării Romîniei a fos! frunte cu Uniunea Sovietică, pentru
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor lul colonel Marian Spychalsky, mem prezentat de tovarăşul Chivu Stoica,
ghe Apostol, genera! de armată Emil membru al Biroului Politic al CC. ai Zpace în întreaga lume. i însorită de august. Deva, ve nai Hunedoara. In numele Comitetu îmbrăcaţi în uniforme albastre, în
muncitoare, a mobilizat în jurul său La sfîrşitul solemnităţii a avut loc I chea cetate a întinerit. A fost lui regional P.M.R. şi al sfatului pas cadenţat, siguri şi cu hotărîre
/A toate forţele patriotice şi democratice de luptă ale clasei muncitoare şi ma fermă pe feţe şi în inimi, de a apăra
selor de cameni ai muncii, în faţa pro un program artistic la care şi-au dat trezită în această.z i . la viaţă mai dpeopular regional, tov. Dumitru Dejeu cuceririle de preţ ale clasei munci
pentru a împiedica fascizarea ţării. toare, membrii gărzilor muncitoreşti
Clasele dominante şi partidele lor cesului de radicalizare a maselo'r, an concursul Ansamblul de cîntecc şi vreme. Cînd soarele a apărut la ori a felicitat pe participanţii la miting trec prin faţa tribunei. Iată pe lăcă
creat organizaţia legionară Garda de dansuri „Clocîrlia.“ ' şl numeroşi inter zont s-a oprit parcă. Haina de săr cu ocazia marii sărbători a eliberării tuşul fruntaş Mlhai C-anate, pe fre
burgliezo-moşiercşli, în faţa acţiunilor Fier — organizaţie fascistă teroristă preţi şi solişti de frunte. bătoare care îmbrăcase, oraşul l-a fă şi a trecut în revistă marile realizări zorul Emil Stroia, pe Zaharia Precup,
cut aproape de nerecunoscut. Pregă ale clasei muncitoare obţinute după 23 pe strungarul Andrei Pricop în rîn-
gul oamenilor m uncii din oraşul H u P.M .R., prim secretar al Com itetului (Agcrpres). duri strînse cu tovarăşii de muncă
nedoara, închinat celei de-a 14-a ani regional al P.M .R. H unedoara. trecînd cu feţe senine. Tiberiu Pieşa
versări a eliberării patriei noastre. tirile febrile pentru a sărbători ziua August 1944, subliniind mai cu sea mon-torul de locomotivă, lăcătuşul
D upă intonarea im nurilor de sta t ale C u vin tele vorbitorului cuprind în ele de vagoane, Ioan Aron^ turnătorul
R .P.R. şi U .R .S .S ., iov. Ş tefa n Şoim o- uriaşul şir a! succeselor oam enilor eliberării noastre de sub jugul fascist mă asupra realizărilor din regiunea Petre Danciu, strungarii loan Lupu,
şl, m em bru al Biroului C om itetului m uncii din patria noastră, din regiune, Mlhai Lăscău, Ion Mlhai sînt alături
regional P.M .R. prim secretar al C o din oraş. Realitatea de a zi ţi-o dă au început să se contureze mal mult Hunedoara în anii regimului demo de ceilalţi tovarăşi' de muncă. Grafi
m itetului orăşenesc de partid Hune doar o rotire a p rivirilo r: în stingă, —¦ atunci cînd primele grupuri de crat-popular. cele de producţie de la locul de mun
doara, dă cuvîntul tovarăşului llie com binatul cu cele 3 coşuri ale noii că arată că cel-care trec azi în pas
Tovarăşi, Verdeţ, m em bru supleant al C.C. al oţelării M artin, îndreptate sem eţ spre cu caracter diversionist, instrument în cetăţeni au pornit pe străzile oraşu In cifre grăitoare tov. Dejeu a ară voinicesc prin faţa tribunei sînt cei
Poporul nostru sărbătoreşte astăzi cer, cu secţiile tchim ice profilate pe mîinile claselor exploatatoare împotri lui în sărbătoare, spre locul unde a- tat munca harnică a bravilor mineri mai buni în producţie.
împlinirea a 14 ani de la memorabila va mişcării muncitoreşti şi a luptei veau să se desfăşoare mitingul şi apoi din bazinul carbonifer al Văii Jiului,
zi de 23 August 1944, ziua eliberării antifasciste a maselor, agentură a im demonstraţia. a siderurgiştilor hunedoreni, a colec Coloana gărzilor muncitoreşti est©
Romîniei de sub jugul fascist. Glorioa perialismului german, a fascismului tiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor întîmpinată cu aplauze prelungite de
sa zt de 23 August este cea mai mare hitlerist în Romînia — i-au dat po De pe strada Aurel Vlaicu, 2.3 Au muncitori de pe ogoarele regiunii noas toţi oamenii muncii prezenţi la mi
sărbătoare naţională a poporului ro- sibilitatea să-şi desfăşoare în voie gust, A. Iancu, Dr. Petru Groza, tre. Oamenii muncii prezenţi la mi
eifn, deoarece ea a însemnat o piatră activitatea criminală de răspîndlre a mulţime de oameni ai muncii sosise ting şi-au exprimat, în ovaţii prelun ting. Chezăşie sigură I viitorului, pa
de hotar în istoria sa, începutul unor ideilor fasciste, acţiunile ei teroriste ră purlînd drapele roşii şi tricolore,
adînci transformări revoluţionare care şi să pricinuiască astfel un imens panouri şi grafice de producţie, por gite, hotărîrea lor de-a munci în vi văză neclintită alături de armata
au dat poporului nostru putinţa să-şi rău poporului şi ţării. tretele marilor dascăli ai clasei mun itor cu şl mai mult elan pentru în noastră populară, gărzile muncito
ia soarta în mîinile sale, să cucerească citoare — Marx — Engels — Lenin făptuirea marilor sarcini de înflorire
pentru prima dală o adevărată inde.- Promovînd o politică de înfeudară a scumpei noastre patrii. reşti, stau de veghe astăzi cuceririlor
pundenţă naţională, să instaureze re â ţării imperialismului anglo-ameri- — şi ale conducătorilor partidului clasei muncitoare.
gimul democrat-popular, să păşească can, iar apoi imperialismului german, nostru. După ce în tribuna oficială, Insta
la construirea socialismului. partidele şi guvernele burg!iezo-mo- lată în Piaţa Unirii, iau loc activişti In lungul străzii, pe fundalul verde
Insurecţia armată de la 23 August şiereştl au dus o politică de lichidare Ora 10. Fanfara şi corul C.F.R.-işti- de partid şi de stat, conducători ai al cetăţii se profilează macii roşii.
1944, care a avut loc în condiţiile ofen a independenţei naţionale, au împins lor din Slmeria intonează imnul de
sivei victorioase a armatei sovietice ţara în criminalul război antisovietic, organizaţiilor de masă şi ai întreprin » N. CAZAN
eliberatoare, ale înfrîngerilor zdrobi-- alături de Germania Hitleristă. Jertfe stat al R.P.R. şi imnul de stat al *-• V.
toare pricinuite de ea trupelor hitle- le de sînge impuse poporului împe derilor din oraş, fruntaşi în producţie
rifte, a constituit o strălucită măr-: triva voinţei sale,. pieirea pe fronl U.R.S.S. Tov. Ion Niculescu, secretar (Continuare în pag. 3-a)
turie a elanului revoluţionar al poporu a sule de mii de tineri pentru o cnu din întreprinderi şi de pe ogoare, în
lui nostru. Rezultat nemijlocit al ac ză străină, pustiirea ţării de lăcomia al Comitetului orăşenesc P.M.R. Deva, cepe demonstraţia. raportat“
ţiunii politico-militare îndelung pregă JL 6
tim de Partidul Comunist Romîn eve deschizînd mitingul oamenilor muncii Strada Dr. P. Groza este ca o mare
nimentele de la 23 August 1944 au trînul miner Cornel Cenuşe, se atla
fost continuarea luptelor eroice duse cu prilejul zilei de 23 August, dă cu albastră. Fanfara intonează „Marşul Francisc Bartha, Panait Bogoş, Ghe
in mod consecvent de clasa muncitoa orghe Michiev, Ioan Tripon şi alţii.
re^ de poporul muncitor, sub condui vîntul tov. Dumitru Dejeu, membru al Ei au purtat cu tnîndrie drapelul de
cerea comuniştilor, împotriva regimu mină fruntaşă pe bazin, obţinut în
lui burghczo-moşieresc şi a dictaturii lăcustelor hitlerisle, grelele distrugeri Biroului comitetului regional P.M.R., paitizanilor“. Cei care deschid defila cinstea zilei de 23 August. Minerii
fasciste, pentru apărarea intereselor lor pricinuite de. ră-, •->> — iată bilanţul preşedinte,' u\ -Sfatului' popular regia-- rea şiiit meinbriLgărzifOi muncitoreşti. de aici au dat patriei numai de ia
vitale, pentru cucerirea libertăţilor politicii antipopulare a partidelor 1 Mai pină acum peste 5.800 tone de
democratice şi apărarea independenţei cărbune în afara planului.
naţionale a Romîniei. burghezo-moşiereşti.
Minerii din Vulcan au demonstrat
In anii în care reacţiunea din ţara In această situaţie singură forţă în * Tí 1 » îil rinduri strînse, aşa după cum
noastră se orienta tet mai puternic muncesc, pentru înflorirea Vulcanului
care îşi punea nădejdile poporul mun renăscut. In frunte cu comuniştii, mi
spre fascism, Partidul Comunist în nerii de aici şi-au îndeplinit întocmai
citor era avangarda revoluţionară a Sute de steaguri roşii şi tricolo Barna, membru al C.C. al P.M.R., angajamentul de a extrage pină la 23
fruntea luptei revoluţionare a clasei clasei muncitoare, partidul comunist. re unduind în bătaia vînt uliii de di August 1300 tone de cărbune cocsifi-
Adresîndu se partidelor şi grupărilor mineaţă, au înfrumuseţat oraşul Pe prim-secretar alComitetului ra cabii peste plan. Alături de minerii
politice, tuturor forjelor democratice, troşani. «Purtate de tnlini harnice, ele bătrîni au demonstrat mine/ii loan
tuturor patrioţilor. Partidul Comunist exprimau recunoştinţa muncitorilor ional de partid Petroşani. In VIşa, Ştefan Gantz, inginerul Etnerik
le propunea să se unească, pentru a din Valea Jiului pentru eroica armată Kovacs, tineri de nădejde ai noului
determina ieşirea Romîniei din războ sovietică eliberatoare, pentru viaţa cuvîntarea sa, tov. Barna, după Vulcan.
iul antiscvietic şi alăturarea el ţări nouă care a răsărit pe meleagurile pa-
lor coaliţiei antihitleriste în frunte cu Iriei noastre în cei 14 ani de liber ce a trecut în revistă avîn- Au ţinut să raporteze partidului şi
tate. Au venit să raporieze partidului guvernului hotărîrea lor de a lichida
(Continuare în pag. 4-a) şi guvernului succesele obţinute în tul economiei noastre naţionale în cei rămînerea în urmă Şi minerii din Lu-
întrecerea socialistă minerii din Va peni. Mobilizaţi de comunişti, minerii
, .vag—- lea Jiului, cot la cot cu constructorii, 14 ani de libertate, situaţia interna de aici au obţinut în ultimul timp im
cu sondorii, metaiurgiştli şi filatoare portante succese în producţie. Tot în
fundalul cenuşiu al fum ului term ocen le. ţională în care sărbătorim azi ziua e-
tralei. In dreapta, la m im ai cîfiva GH. DUMITRESCU
paşi, noul cvartal de blocuri din O.M . Piaţa Victoriei a devenit neîncăpă liberării, a făcut un scurt bilanţ al
M ai încolo, oraşul m uncitoresc cu su toare încă din primele ore ale dimi (C ontinuare în pag. 3-a)
tele, cu m iile de apartam ente. neţii, pentru mulţimea de oameni ai realizărilor oamenilor muncii din ra
muncii. Se scandau lozinci; oamenii
Siderurgişli, constructori, m uncito erau veseli. Apariţia gărzilor munci ionul Petroşani închinate rnarii săr
ri şi funcţionari, copii şi gospodine, toreşti a stîrnit un ropot de aplauze.
ascultă cuvintele vorbitorului. Intr-ade Întreaga asistenţă îşi exprima în acest bători a eliberării.
văr, m ulte şi uriaşe sin t transform ări fel dragostea faţă de eroicii luptători,
'AM de m u lt aşteptată, ziua de 23 le celor 14 ani de existenţă liberă, rea care în acel august de acum 14 ani A urinat apoi defilarea gărzilor
lizările om ului de acolo d in H unedoa au apărat cu preţul vieţii lor liberta
A ugust, a găsit oraşul fontei şi oţelu ra şi acesta, om ul, m erită toate lau muncitoreşti şi demonstraţia oameni
dele, toate felicitările. U n ropot pu tea poporului nostru. Mitingul festiv
lui, Hunedoara, intr-o adevărată sâr- ternic de aplauze, în tin s pină spre lor muncii din raion, in sunetul mar
noua poştă şi com plexul „Corvinul", este deschis de tovarăşul Ioan Car-
. băfoare. P este tot, .tncep'm d de la cel şului partizanilor păcii au defilat în
(Continuare în pag. 3-a) pinecz, preşedintele sfatului popular
m ai m ic geam şi pină la im pozanta faţa tribunei detaşamente din gărzile
raional, care a dat cuvîntul tov. Ion
clădire a sfatului popular, drapele muncitoreşti, în rîndul cărora se a-
roşii şi tricolore, m ari şi m ici, îşi flau mulţi mineri fruntaşi, cei care
fluturau faldurile cu pocnete încalc in dau patriei cărbune peste plan. A ur
bătaia vîntulut, care se străduia să mat apoi în coloane nesiirşite, demon
îm prăştie norii. Peste tot, ta O ra straţia oamenilor muncii din între
şul M uncitoresc, în oraşul vechi, in prinderile şi exploatările Văii Jiului.
coloane sau cîte 2-3, oam eni, m ulţi In fruntea demonstranţilor au fost
de nu le puteai ţine num ărul, se în minerii din Uricani, cei care au ex
dreptau spre clădirea clubului cinem a tras numai în perioada 1 mai — 23
to g r a f. 1 August mii de tone de cărbu
M are de S im en i, m are de drapele. ne cocsiîicabil, depăşindu-şi astfel cu
M ii de ochi îndreptaţi către tribuna frra't angajamentele luate în întrecere,
aşezată în faţa clubului. începe m itin în coloana id#*. Pelrila alături de bă-
Aspect de fa mitingul oamenilor muncfl din oraşul Deva
