Page 78 - 1958-08
P. 78

Pm . 2                                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                  y Nr. 1145
L»a=b««!
                                                                                                          Gcntribuţia femeilor                                                                                                                                                                   V

                                                                                                          0000s x x x > 000000000000<»0000v 00000000000000000000<* > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0                                                                            CĂRŢI APARUTE

                                                                                                                                                                                                                                                                    _ TARAS SEVCENCO

                                                                                                          a cooperativizarea agricultorii                                                                                                                                     de L'. BAT şi A. DEICI

                                                                                                                                                                                                                                                                              Col. „Oameni de seamă”

                                                                                                                                                                                                                                                                    1Autorii prezintă o biografie a lui Taras Sevcenco, contu-

                                                                                                             Sarcina de căpetenie în agri­                       ţile socialiste agricole, femeile          nal de partid Sebeş din iunie                           rind in acelaşi timp un tablou cuprinzător al epocii in care al
                                                                                                          cultura ţării noastre este aceea                       au devenii bune agitatoare. Ast­           a.c., care a analizat ritmul în
                                                                                                          de a dezvolta şi întări continuu                       fel, au fost alese un număr                care se desfăşoară cooperativi­                         trăit poetul. In faţa cititorilor apare astfel imaginea societăţii {
                                                                                                          sectorul socialist, prin crearea de                    de 250 femei, dintre cele mai              zarea agriculturii. Pornind de la
                                                                                                          noi unităţi şi întărirea celor e-                      bune agitatoare, care în cadrul            sarcinile trasate în cadrul acestei                     ruse din secolul al XlX-lea, im aginea poporului înrobit de asu-î
                                                                                                          xistente. Această sarcină trasată                      colectivelor de agitatori organi­          plenare, comitetele de femei co­
                                                                                                          de ce! de-al II-iea Congres a!                         zate de către comitetele de partid         munale şi-au prevăzut în planu­                         prirea ţaristă. Cintăreţ al aces tui popor Taras Sevcenco, fiu de\
                                                                                                          P.M.R. a călăuzit în permanenţă                        au dus o rodnică muncă de lă­              rile lor de acţiune ca un prin­
                                                                                                          activitatea comitetelor comunale                       murire a ţăranilor individuali de          cipal obiectiv atragerea de cît                         iobag, a fost şi el, în tinereţe, rob pe moşia lui Engelhardt.
                                                                                                          de iemei din raionul Sebeş. In                         a se înscrie în unităţile agricole         mai multe familii în sectorul so­
                                                                                                          scopul canalizării muncii acestor                      socialiste. Rezultate bune în a-           cialist agricol.                                        Opera poetică a lui Seucenco este un răspuns pasionant al\
                                                                                                          comitete spre dezvoltarea agri­                        ceastă muncă au obţinut femeile
                                                                                                          culturii socialiste sub conducerea                     din comuna Apoldu de Sus. Aici,               Faptul că în unele comune                            frământărilor epocii sale, consti tuind nu numai o largă mono-]
                                                                                                          organizaţiilor de partid, întrea­                                                                 munca femeilor a dat roade se
                                                                                                          ga activitate culiural-educativă                       peste 20 de femei agitatoare,              datoreşte şi controlului şi îndru­                      grafie a poporului ucrainean, dar şi un îndemn la reuoltă, la*
                                                                                                          desfăşurată în rîndul femeilor a                       printre care se numără tov. E-             mării permanente efectuate
                                                                                                          fost canalizată în această direc­                      lena Ivănescu, Viorica Cionca,             din partea comitetelor co­                              ^ luptă pentru libertate. Viaţa artistului militant dobîndeşte]
                                                                                                          ţie.                                                   Elena Vasiu şi altele, au reuşit           munale de partid. Aşa de pildă,
                                                                                                                                                                 să atragă un mare număr de fa­             comitetele comunale de partid                           ¦astfel o valoare exemplară, co respunzmd intru totul principi
                                                                                                             Despre măsura în care munca                         milii cu întreaga suprafaţă de             din Miercurea, Gîrbova, Daia,
                                                                                                          cultura! educativă în rîndul fe­                       pămînt în întovărăşirile agricole.         Cîlnic etc., au analizat periodic                       ilor colecţiei „Oameni de seamă“, în cadrul căreia apare această'
                                                                                                          meilor a reuşit să contribuie !a                                                                  felul cum este organizată mun­
                                                                                                          creşterea sectorului socialist a-                         Cu multă răbdare au muncit              ca femeilor şi cum sînt antre­                          lucrare.  •;
                                                                                                          grico! să lăsăm să ne vorbească                        în această direcţie şi femeile din         nate ele la realizarea sarcinilor
                                                                                                          faptele.                                               comuna Peireşti. In munca fe­              privind lărgirea sectorului coope­                                Prin muncă voluntară
                                                                                                                                                                 meilor de aici exemplul personal           ratist agricol. Ca urmare a aces­
Vedere spre Qeoagiu Băi                                                                                      Astfel, în cursul acestui an au                     a! agitatoarelor a fost bine fo­           tui lucru, femeile s-au simţit mai                         Acum cîteva zile în urmă, sa ¦    astfel să se elibereze mare parto
                                                                                                          funcţionat în întreg raionul                           losit. Astfel, tov. Elisabeta Căpîl-       mobilizate în muncă, fapt ce a                          laripţii de la T.A.P.L. Deva au      din spaţiul depozitului. La a-
                                                                                       ¦>•»«>'!'«>? V     Sebeş peste 180 cercuri de citit                       nar a fost printre primele care            făcut ca şi rezultatele să fie mai                      organizat o acţiune de munoă         ceastă acţiune au participat pes­
                                                                                                          şi 8 cursuri legumicole. In ca­                        s-a înscris. După exemplul ei şi           bune. Din păcate însă mai sînt                          voluntară în curtea bufetului        te 30 de salariaţi printre care
De ia ieri la azisa®                                                                                      drul lor au fost prelucrate şi                         prin munca dusă de ea, s-au                unele comitete de partid, sfaturi                       „Petroasa” din cartierul Geangăi     amintim pe tov. Constantin HG
                                                                                                          discutate materiale legate de                          mai înscris apoi şi tov. A'laria           populare comunale şi chiar con­                         unde se află depozitul de am ba­     mona, maistru cofetar, Terezia
                                                                                                          problema creşterii sectorului so­                      Ciorogaru şi Maria Stănuţ. La              duceri ale G.A.C. şi întovărăşiri­                                                           Kapp, magazioneră, Ioan Ni-
                                                                                                          cialist agricol, despre superiori­                     fel a procedat şi tov. Maria Nis-          lor, puţine Ia număr, care sub-                         laje. Gu acest prilej s-a făcut a-   cula, primitor de mărfuri şi alţii.
                                                                                                          tatea lui şi sporirea producţiei                       tor, care este şb membră a co­             apreciază munca femeilor. Aşa
                                                                                                          medii la ha. De asemenea, în                           mitetului raional al femeilor.             se îniîmplă în comunele Draşov,                         rrienajarea depozitului de amba­                             ŞTEFAN PETRIŞOR
                                                                                                          cadru! acestor cursuri şi cercuri                      După ce s-a înscris printre primii          Ludoş, Lancrăm şi Pianu de Sus.
                                                                                                          nu fost prelucrate statutul model                      în întovărăşire, ea a mai lămu­             Practica a dovedit însă că acolo                       laje. In cele 5 ore de muncă vo                                      corespondent
                                                                                                          al G.A.C. şi al întovărăşirilor.                       rit şi pe tov. M. A'lelbrodt şi A.          unde femeile au fost antrenate
                                                                                                          Acolo unde au participat la                            Neagă.                                     cu toată încrederea, rezultatele                        luntară s-a reuşit ca să fie sor­
                                                                                                          cercuri şi colectiviste ele au fă­                                                                au fost din cele scontate.
                                                                                                          cut expuneri asupra felului                               In comuna Răhău, un număr                                                                       tate ambalajele degradate şi
                                                                                                          cum este organizată şi retribuită                      de 11 femei au depus o muncă                                    VICTORIA OPINCAR
   O m ină de oam eni necăjiţi au po­                  cine putea şti ce este adevărat din                munca, arătînd şi care au fost                         susţinută în direcţia lărgirii în­                                                                           Ş coala m am ei
posit cu fem eile şi cu plozii lor sub                                                                    roadele muncii lor depuse în ca­                       tovărăşirii existente. Printre cele                preşedinta comitetului raional al
poala adum brită şi um edă a m u n ţi­                 vorbele acelea ? — m ai ales că zv o ­             drul gospodăriilor. Rezultatele                        mai active femei se numără tov.                                                                       Prin grija comitetului comu­      popular regional. Cele două to­
lor. In nădejdea că se vor adăposti                                                                       activităţii din cadrul cercurilor                      Letiţia CărpiniŞiţn, Octavia Cu-                                    femeilor Sebeş.                nal din Bretea Romînă, raionul
m ai m ultă vrem e pe aceste coclauri                  nurile erau alcătuite din vorbe neîn­              nu au întîrziat să se arate. Aşa                       cuian, Ana Bîscă, Aurelia Bena,                                                                    Haţeg a fost organizată în sco­      varăşe se preocupă să atragă
neum blate, şbau durat d in lem n şi                   ţelese prin partea locului, vorbe, care            de pildă, în comuna Apoldu de                          şi altele. Demn de menţionat                                                                       pul educării sanitare a femei­
piatră citeva bordeie sărăcăcioase. N e­               abia după ani şi ani aveau să capete               Sus unde au funcţionat 8 aseme­                        este munca desfăşurată de tov.                                                                     lor mame o şcoală a mamei.           la această şcoală cit mai multe
ştiuţi de stăpinire, nebătuţi de vitre­                înţeles adevărat. începuseră şi oame­              nea cercuri de citit şi un curs                        Paraschiva A/lercurean din satul                                                                   Această şcoală este condusă de
gia vijoroasă a iernilor, gindeau c-or                 nii noştri de la poalele m unţilor să              legumicol, ele au contribuit ia                        Cunta, care s-a înscris printre                                                                    tov. Marieta Smarandache, fel­       femei mame pentru a le face
trăi din dărnicia păm întului şi a ape­                se întrebe dacă nu le-a sosii şi lor               faptul că comuna a fost coope-                         primii în întovărăşire şi apoi a                                                                   ceră şi Margareta Coposescu,
lor.                                                   vrem ea să se răscoale. B ălrinii erau             rativizată aproape în întregime.                       mai atras încă alte trei familii.                                                                  preşedinta comitetului comunal       o educaţie în scopul creşterii
                                                       cu inim a îndoită. U nii spuneau că a-             Rezultate îmbucurătoare au fost
   Dar... s-au înşelat. Sirăji, poteri şi              devăraţii bărbaţi nu trebuie să rabde              obţinute şi în comunele Miercu­                           fn munca femeilor pentru tran­                                                                  al femeilor, deputată în Sfatul      unei generaţii de copii cit mai
iscoade care cutreierau ţara în lung                   îm pilarea, um ilirea şi îndobitocirea.            rea, Răhău şi Peireşti, unde sec­                      sformarea socialistă a agricultu­
şl în lat, cercetînd cu de-am ănuntul                  A lţii spuneau că nu e bine să te răz­             torul socialist agricol predomi­                       rii nu au fost neglijate nici şa­                                                                                                       sănătoşi.
toate coclaurile, potecile şi asctinzăfo-              vrăteşti îm potriva stăpinirii.                                                                           lele de munte. Alături de agita­
rile, i-au dibuit repede. Fum urile bor­                                                                  nă. ¦a-V.T'p*, *--"V «*. y». *r r'j                    torii organizaţiei de bază,                                                                                                                        N. ROŞU
deielor lor se vedeail pasă-m i-te j l e                  Stâpînirea a chilii însă că trebuie                Pentru ja se îmbogăţi nivelul                       comitetul de femei în frunte cu
departe. Ş i oam enii stăpinirii i-au tre­             fă c u t ceva. Ş i a luat Ia oaste io t                                                                   tov. Letiţia Cusiría á muncit pen­                                                                                                                 corespondent
cut în catastife, iar stăpînii au hotă-                tineretul, ba şi pe cei m ai vîrslnicl,            cultural educativ, în rîndul fe­                       tru crearea unei întovărăşiri zo­
rît că oam enii aceştia sînt num ai buni               zicînd că se face răzbel.- M ult a mai             meilor s-a desfăşurat o intensă                        otehnice.                                                c r o n ic ă S m e r i a n ă
de p u s la m uncă pe ogoarele boie­                   îndurat sătucul pe tim pul acestui răz­            muncă cu cartea. Numărul citi­
reşti, ba chiar sus pe m unte la tăiat                                                                    toarelor din cadrul bibliotecilor                         Zilele acestea un număr de 14             Cinemascop ia Sim eria                                nici, strungari. Acest atelier stă   încredinţată secţiei de zidărie a
buşteni.                                               bel. A poi acesta s-a .term inat, cei scă­         comunale a atins cifra de peste                        femei din oraşul Sebeş printre                                                                     în sprijinul campaniei pînă la       cooperativei „Munca colectivă”
                                                                                                          1.130 femei.                                           care se numără tov. Emilia Mal-               SIMBRIA (de la subredacţia                           terminarea ei complectă. Pînă a-     din Simeria. Lucrările de funda­
   Ş i aşa s-a făcut că oam enii noştri                paţi cu viaţă s-au întors acasă şi-au                                                                     coci, Ana Radu, Maria Marines-             noastră voluntară) întreprinde­                         cum atelierul mobil a fost soli­     ţie au început.
au în vă ţa t să taie buştenii, să dureze              început să se arate rosturi noi. O am e­              O altă formă de îmbogăţire a                        cu şi Elena Oster sub îndruma­             rea regională cinematografică                           citat şi a intervenit la 4 arii ;
jilipuri um ede pe care să alunece la                  nii, dînd de viaţă liberă au începui               cunoştinţelor legate de superio­                       rea comitetului de partid duc o            Hunedoara-Deva a luat iniţiativa                        două în comuna Băcia, una la                  Secţie irunîeşă
vale, dărab cu dărab, io ţi copacii pă- u              să-şi schim be traiul.                             ritatea muncii în unităţile agri­                      susţinută muncă de lămurire                ca la cinematograful „Ilie Pin-                         Simeria Veche şi una în cartie­
durilor de pe creste şi vi'roagc.                                                                                                                                                                           tilie” din Simeria, ecranul exis­                       rul Biscaria.                             pe cooperativă
                                                           Stăpînii au !ost sm ulşi din toate ră­                                                                                                           tent să fie adaptat pentru fil­
   N-au trecut m ulţi ani şi boierilor                 dăcinile lor, iar acei ce m unceau ogoa­                                                                                                             me de ecranizare lată.                                     Prin crearea acestui atelier         De curînd a avut loc o aduna­
                                                       rele ca şi ¦cel, ce lu cra u m e şte ş u g u rile                                                                                                                                                            mobil, muncitorii G.F.R.-işti au     re generală a cooperatorilor din
le-a venit chef să zidească aici ateliere              prin .-tirghriy- ău pus stăpinire pe toate                                                                                                              In acest scop s-a şi comandat                        dovedit că au înţeles din plin       cadrul cooperativei „Munca co­
                                                       bogăţiile ţării.                                                                                                                                     spre execuţie la atelierele G.F.R.                      ajutorul pe care trebuie să-l dea    lectivă". Cu acest prilej s-a dez­
m ari. Se m inunau oam enii, iar cei bă-                                                                                                                                                                    din localitate cadrul ecranului.                        ţărănimii muncitoare la treiera­     bătut pe lîngă munca depusă
                                                           In n u m a i 10 aru, sătucul de sub                                                                                                              Cinematograful a primit aparatu­                        tul recoltei.                        pînă acum şi situaţia întrecerii
trini spuneau cu nădejde în g la s : „No,              m unte a devenit oraş. S-au ridicai                                                                                                                  ra necesară ad ap tării: obiective                                                           socialiste. Comisia pentru între­
                                                       acolo case m ari şi frum oase. O am e­                                                                                                               cu focare speciale care se vor                                   Se consfruieşfe             cerea socialistă a desemnat ca
de acum or învăţa şi copiii noştri m eş­               nii au în vă ţa t să trăiască m ai bine.                                                                                                             monta la aparatul de proiecţie e-                                                            secţie fruntaşă pe cooperativă
                                                       Pe strada principală a oraşului cir­                                                                                                                 xistent etc. In zilele cînd nu vor                          o cantină spaţioasă              secţia frizerie-gară, care timp de
teşugul ista. Poate or mítica măcar ei                 culă autobuse m ereu pline. In aruil                                                                                                                 rula filme cu ecran lat, se vor                                                              6 luni consecutiv şi-a realizat
                                                       viitor fo stu l sătuc va avea un club                                                                                                                rula filme obişnuite.                                      In ultimii ani, la Simeria s-a    şi depăşit planul de producţie
o pită m ai uşoară".                                                                                                                                                                                                                                                construit o şcoală elementară de

   Dar, iar s-au înşelat oam enii. A te­               cu săli spaţioase, cu cinem a­                     cole socialiste a fost şi aceea a                      pentru crearea celei de a treia                 Cu aieiîeru! mobil                                 7 clase cu două etaje. Cu toate      executând pentru populaţie pres­
lierele, cu toate acareturile lor creş­                tograf, teatru, bibliotecă, etc. Chiar             organizării de consfătuiri. La a-                      întovărăşiri agricole. Cu bune re­                                                                 acestea, spaţiul necesar şcolari­    tări de bună calitate, fără re­
teau m ereu, dar sătucul ioi sătuc pri­                in anul acesta, la 23 A ugust s-a inau­            ceste consfătuiri, care au avut                        zultate muncesc şi ferheife din                de rep araţii la arii                               zării devine insuficient prin dez­   clamaţii şi a păstrat în bune
zărit a răm as. M eşteri' m ulţi au fost               gurat aici o grădină-cinetna cu 400                Ioc pe comune, au participat fe­                       alte comune. Astfel, în munca                                                                      voltarea continuă a şcolii-.         condiţiuni mobilierul şi obiectele
aduşi de pe alte îndepărtate m elea­                   locuri.                                            mei fruntaşe care au expus me­                         pentru lărgirea sectorului socia­             Din iniţiativa organelor locale                                                           de inventar. Pe aceste conside­
guri ale ţării, ba chiar de prin străi­                                                                   todele lor de muncă insistîndu-                        list agricol în comuna Miercu­             de partid şi cu sprijinul condu­                           Analizînd situaţia, comitetul e-  rente i s-a acordat drapelul de
nătăţi.                                                   Sătucul ăsta nu e o poveste. Este               se în mod deosebit, asupra avan­                       rea au fost atrase un număr de             cerii atelierelor G.F.R. Simeria a                      xecutiv al Sfatului popular oră­     seoţie fruntaşă pe cooperativă,
                                                       fo s tu l C u g ir, care în. a n ii d e m o ­      tajelor pe care le oferă munca                         M femei, la Cîlnic 15 femei, la            fost constituit un atelier mobil de                     şenesc Simeria a votat sumă          diploma de onoare precum şi dis­
   In acele vrem uri, zvonuri îndepăr­                 craţiei populare a crescut şi creşte               în comun pe suprafeţe mari cu                          Gîrbova 24 femei etc.                      reparaţii gata oricînd să inter­                        de 140.000 lei pentru construi­      tincţia de a fi trecută în cartea
tate spuneau că undeva prin cete ce­                   m ereu in pulsul vieţii noi.                       mijloace mecanizate.                                                                              vină rapid acolo unde se defec­                         rea ’ unei noi cantine "la şcoala    de onoare a U.R.C.M. Deva.
tăţi ale ţării, prin tirgurile m eşteşu­                                                                                                                            Munca femeilor în problema              tează batozele.                                         medie din localitate.
garilor s-ar ji răsculat oamenii. Dar                                                C. DINULESCU            Înarmate fiind cu o serie de                        transformării socialiste a agri­                                                                                                           In acest interval de timp, s-au
                                                                                        corespondent      probleme legate de superiorita­                        culturii s-a îmbunătăţit mai ales             Atelierul cuprinde muncitor;                            Din acest fond s-au cumpărat      mai evidenţiat în realizarea pla­
                                                                                                          tea muncii în comun în unită-                          după plenara Comitetului raio-             calificaţi în cele mai diferite                         pînă acuma aproape 40.000 că­        nului secţiile: coafură, croitorie
                                                                                                                                                                                                            b ran şe: sudori, lăcătuşi meca-                        rămizi, ţigla necesară şi alte ma­   femei, spălătorie şi împletit co­
                                                                                                                                                                                                                                                                    teriale. Noul Jocal va fi dotat      şuri, iar individual, meşteşuga­
Impresii ce nu se pot uita                                                                                                                                       m ă invăţăm lntul sovietic. Datorită       am aflat o parte din căile ce asi­                      şi amenajat conform cerinţelor       rii : Francisc Gyulai, Franciso
                                                                                                                                                                 vizitelor făcute in grup la diferite       gură dezvo'iarea rapidă a şcolii so­                    unei cantine moderne : sala de       Zolani şi alţii.
                                                                                                                                                                 categorii şi iipuri de şcoli, precum       vietice. Iată citeva: in primul rind,                   rnese spaţioasă, bucătărie moder­
                                                                                                                                                                 şi datorită unor consfătuiri cu în vă ­    in şcoala so vietică se crează o a-                     nă, magazie de alimente etc.                                        S. MUNTEANU
                                                                                                                                                                                                                                                                    Lucrarea acestui şantier a fost
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     S. ZAP0TINSCH1

          C ălătorind m ai zilele trecute de-a         le lasă m etropola sîn t de neuitat. In            loşe, puşti grele cu plinii, coiful ce                 ţătorii şi profesorii fruntaşi sau cu      iare atm osferă incit nim eni nu se                                             IN ATENŢIA ELEVILOR.
      lungul Bărăganului, m i-am adus                  prim ul rînd, te uluieşte circulaţia               se crede a fi fost al lui Alexandru                    însăşi preşedintele Academ iei de          sfieşle să-şi arate deschis alit rea­
      am inte de un peisaj sim ilar pe care            extraordinar de intensă a autobuse­                N e v s k i. P o ţi v e d e a de a se m e n e a „sa-,                                             lizările cît şi lipsurile. Cadrele vechi                      Librăria Noastră din localitate cumpără : MANUALE ŞCO­
       îl adm iram in urm ă cu un an cînd              lor şi troleibuselor a căror curgere               nia salon” cu care a călătorit Eca-                    Ştiinţe Pedagogice — tov. Kairov           iau sub îndrum area lor directă cile                    LARE VLCHI ediţie 1957, pentru clasele :
       invitai fiind să-m i petrec concediul           continuă este întreruptă m im ai de                terina de la P etersburg pentru a                      — mi ne-a fost greu să pătrundem           două, trei cadre tinere. Ţoale pro­
       de odihnă in U niunea Sovietică, am             m aşinile autom ate de m ăturat şi                 veni la M oscova să se încoroneze.                                                                blem ele m ai im portante d in viaţa                          IV, V, VI, VII, VIII, IX şi X.
       pornit spre Moscova.                            stropit. Tram vaiul nu circulă decît               Tot in acest m uzeu se găseşte tră­                    in inim a acestei probleme.                şcolii sini discutate aţii cu organi­                         Plata se iace pe loc.
                                                       la periferia m ăreţului oraş. Cascade              sura lui Petru cel Mare. H am urile,                      Am aflai astfel că se studiază ti­      zaţia de partid din şcoală cit şi cu
          In repetate rtnduri m i-am propus            nesfîrşite de oam eni coboară spre                 hăţurile, bicele, toate sin i bătute In                                                           organizaţia sindicală.                                        ELEVI ! Valoriîicaţi-vă manualele şcolare care nu vă mai
       să îm părtăşesc prin scris şi al­               staţiile m etroului — un m onum ent                aur şi nestem ate.                                     pul cel mai potrivit de şcoală de                                                                  sînt necesare. In felul acesta vă recuperaţi o parte din valoarea
       tora im presiile culese în răstim pul           arhitectonic fără egal in lume                                                                            cultură generală pe care îl reclam ă          C onsfătuirile de producţie se ţin                   lor şi contribuiţi în acelaşi timp la aprovizionarea colegilor voştri.
       celor 3 săplăm ini cit am !ost oas­                                                                    Cupole, creneluri, turnuri, arm uri,               dezvoltarea întregii vieţi economico-      cu regularitate intre 4 şi 6 săptă-
       petele C.C. al S in d ica tu lu i m u n cito ­  — spre a se deplasa spre alte cen­                 portrete, docum ente... de pretutin­                   sociale. Am aflat de asem enea că          m lni, iar. hoiăririle ado p la le .d e v in            3FB8ILMIHJIL                                    *
                                                                                                          deni parcă se redeşleaptă o clipă şi                   pentru a se găsi calea cea m ai justă      o b lig a to r ii p e n tru to ţi. C ine rut în ­       71 I! IL IE li m u s i o a l a m
¦ rilor din în vă ţă m in t din U .R .S.S.             tre ale oraşului sau spre periferie.               fream ătă istoria veacurilor, lată Insă                în problema rezolvării cu succes a         deplineşte cele hotărltc este aspru
          N u am jăcut-o. Acum însă, privind              Am estecindu-ie în valul acesta de              şi o p agină de istorie ceva m ai a-                   politehnizării m văţăm îniului, Acade­     tras la răspundere.                                                                          toritate, care, pe bună dreptate
       peisajul larg al Bărăganului, am in­                                                               propiată de aceste vrem uri: în Pa­                    mia continuă să facă cercetări in ­                                                                                                     şi-a cişiigat dragostea celor
       tirile îm i răsar aţii de vii în m inte         oam eni, te im presionează deosebit de             latul de Iarnă, într-o încăpere m o­                   tense in această direcţie. Deosebit                   ?                                                                                 venifi la odihnă. Ce alt dar
       incit intenţia îm bracă haina cuvin-            plăcut zunbetul de pe feţele lor şi in             destă, a trăit şi a lucrat in ultim ii                 de plăcui m -a im presionat faptul că                                                                                                   mai potrivit, care să exprime
       tului.                                          special buna cuviinţă, una din ca­                                                                        iot ceea ce se preconizează nu es/e             M -am reîntors în ţară aducind in                   S im p a ticu l
           Am plecat din ţară în dim ineaţa            racteristicele cele m ai de preţ ale               a n i ai v ie ţii sale, m a rele V. I. Le-             produsul gindirii izolate a unui sin­       suflet im presii de neuitat. îm i am in­               n ostru Bactur                       sentimentele colectivităţii i
       zilei de 30 iunie şi am ajuns la                cetăţeanului m oscovit. In seninăta­                                                                      gur om ci izvorăşte din frăm intarea        tesc m ereu de m inunaţii oam eni so­                                                       s-ar putea aduce excelentului
       M oscova după două zile.                        tea generală a privirilor, ghiceşti d a ­          nin. Aici, în camera aceasta scundă,                   cotidiană a celor aproape un m ilion        vietici, de veselia şi puterea lor de                      „Simpaticul nostru doctor"
                                                       rul de neegalizat pe care orinduirea               se află un birou pe care se odihnesc                   de cadre didactice cu care Acade­           m uncă, de darnicii şi colegialii pro­                 este... doctorul Lavrou, medi­       medic, cu prilejul împlinirii a
f D in prim ul m om ent peisajul so ­                  socialistă il dă om ului; conştiinţa că            o lampă, o m asă, o hartă şi citeva                    m ia ţine un perm anent contact.            fesori care m-au ajutat să învăţ lu­                    cul şef al sanatoriului „Gor-       60 de ani de viafă, decît un
                                                       aparţine unei lum i căreia îi dă to­               cărţi.                                                                                             cruri noi, preţioase în m unca m ea de                 naia Roza“ (Trandafirul de la
A vietic m-a im presionai p ro fu n d ; co­            iul şi de la care poate pretinde iotul.                                                                      A m văzui apoi ateliere şcolare în ­    ¦p e d a g o g . N -a m să u it n ic io d a tă cu­      munte). Eroul acestei spu­           spectacol artistic oferit în
A şurile fabricilor, siilpii m etalici de                                                                     De pe înălţim ea unei coline poţi                  zestrate cu cete m ai variate unelte        vintele tov. K airov: „Aceia dintre                     moase comedii muzicale¦este         onoarea gloriosului jubileu.
! înaltă tensiune, tractoarele şi com ­                   Toiul esle m ăreţ, ca însăşi omul               adm ira K rem linul şi întregul oraş.                  sau m aşini-unelte. N enum ărate şcoli      dum neavoastră care aveţi m unci de                    un bătrinel vioi şi plin de au­
                                                       care l -a creat. A stfe l, d a tin ă d in se­      M oscova străluceşte în soare. E                       sini înzestrate cu tractoare şi com ­       răspundere, controlaţi-vă mereu ati­                                                           Acţiunea filmului se împle­
       binele de pretutindeni ie fac să                colul ai X V I-lea am văzut un clo­                 M oscova cea nouă. Ea străluceşte                     bine pe care copiii în va ţă să le          tudinea faţă de cei pe care îi în ­                                                         teşte cu variatele numere ale
       sim ţi forţa creatoare a unei lum i noi.        pot cit o casă (încap sub el peste                 altfel decil cupolele aurite ale bise­                 conducă, iar ta sfirşitul perioadei de      drum aţi. Criticaţi, dar critica să fie                                                     unui spectacol de estradă la
                                                       30 de persoane). Iată şi un i m de                 ricilor. E o strălucire deosebită care                 şcolaritate obţin carnelul de condu­        principială. Nu jigniţi şi nu răniţi în                                                     care participă talentaţii artişti
           In am urgul serii care pare că ia           pe vrem uri, lu n g de 6 in. in interio­                                                                  cere.                                       m od inutil oam enii căci rana prici­                                                       ai teatrelor muzicale din Ka-
                                                       rul căruia poale sta in picioare un                le fa c e şa vibrezi. D in u zin e le de                                                           nuită de un cuvîni nechibzuit se                                                            zahstanul sovietic, revelaţia
A fiinţă din aduicurile stepei, ai im pre­             copil (cu acest tun nu s-a tras nicio­                                                                        In parcul Sokolniki, un adevărat        vindecă m ai rău de cil o rană ade­
                                                       d a tă ).                                          la periferie, din pedalele de cultură                  oraş al copiilor, sini parcele de for­      vărată. Nu uitaţi o singură clipă că                                                        fiind „geniul" organizator al
       sia că ie g ă seşti intr-o altă lum e şi,                                                          de peste iot, se ridică strălucirea a-                 m a celor cinci continente cu flora         fiecare om poartă în conştiinţa lui                                                         acestui spectacol distractiv, iiJ
       m ut de frum useţea peisajelor ce cad               In vechiul palat al ţarului totul e            ceea pe ,care m a i m u lt o s im ţi de                specifică fiecărui continent. Am vă­        un m ărgăritar pe care aveţi daloria                                                        năra Bibighiul, interpretată de
       In întuneric odată cu apusul, răm il            la locul lui: icoane de aur şi argint                                                                     zu t leagăne rotative in form ă de a-       să-l găsiţi, să-l scoateţi la lum ină şi                                                    populara artistă sovietică R.
       în contem plare.                                îm podobite cu pietre scum pe, covoa­              cit o vezi. E datorită faptului că                     vion în care copilaşii bine legaţi in                                                                                                   Izmailova.
                                                       re şi veşm inte, inele şi brăţări. In                                                                     carlingă, depri.nzinclu-se cu loopin-      sa-i daţi posibilitatea să strălu-
           In zori, v u itu l aduce crim-peie de       m uzeul din K rem lin se m ai găsesc               M oscova nu m ai e ste .un oraş ci un                  gurile, se visează piloţi.                                                                                                                 „Simpaticul nostru doctor“
       ciutece de pe întinsul lanurilor ne-            arm uri vechi: halebarde, săgeţi, pa­              sim b o l.                                                                                          ceaşca"   Prof. AUREL FLORIAN                      $                                       este un amuzant divertisment
       sfirşite. C întă colhoznicii şi colhoz­                                                                                                                       Din conferinţele audiale, precum                                                                                                    artistic, care va cîştiga simpa­
                                                                                                                                       -k                        şi din îniîlnirile cu profesorii sau       >¦         r . Ş p s Qj * < g > < ^ t > < g >       A                                        tia publicului spectator.
4A nicele, c iu tă poporul care şi-a luat                                                                                                                        directorii de unităţi şcolare fruntaşe,                                                        4
                                                                                                             Ca în vă ţă to r, in-ail interesai in                                                                                                                                                          Filmul va rula la cinemato­
p în m iini propria soartă.                                                                                                                                                      •iljv’ <S%s>ţ>*-?g> ¦ < $                                                                                               graful „Filimon Sîrbu" din
                                                                                                           m od deosebit problem ele ce' ani­                                                                                                                                                            Deva intre 29-31 august a. c.
AA Ia tă ş i M oscova. Im p re siile ce ti
                       ;
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83