Page 79 - 1958-08

Nr. 1145
au raportat“ ...Cite’odată eŞţi pus în faţairiască. Pă mint n-aveau. Aşa că-tO
ţ unloorr ffaanptete ppee?'fafraerecucu ggrreeuu le
\ poţi cuprinde in rîndurile unui
i reportaj. Asemenea lucru mi
| s-a intimplat după ce îmi um-
i plusem cîteva pagini de car-
\ neţel cu succesele dobindite
i de brigada condusă de Nico-
1 lae Lăzăruţ care lucrează in
» abataj-cameră, sectorul I al
j minei Ţebea. Cei din conduce-
$ rea minei au stat mult pe gin-
* duri pînă să spună care anu-
t* me dintre brigăzi este cea ma1
| bună. Pînă la urmă se strin-
? seseră vreo patru oameni şi
? au început să se sfătuiască,
v — Care va să zică, fruntaşe
| pe mină ar fi brigăzile condu-
j se de...
t Şi au enumerat mai multe
? brigăzi. Trebuia insă aleasă
| una care să îndeplinească toa- tate slabe.
i te condiţiile, care să fie exem-
f piu şi pentru cele fruntaşe.
După o profundă analiză a re­
zultatelor, metodelor de mun­
că, cei din birou ho tărîră:
„Cel mai bun şef de brigadă
la. ora actuală este Nicolae
Lăzăruţ”.
Şi au început să povestea-
t scă pe rînd tot ce ştiau despre
| viaţa şi munca lu i: băiat să-
9 rac. Au rămas orfani vreo 9
? fraţi. In timpul copilăriei, mun-
i cea pe unde putea ca să tră-
f » f t *<)• >
gt» 0« ¦|fi i f> »
Construcţii noi pe raza
comunei Luncoiul de Jos
In cinstea măreţei sărbători a eli­
berării patriei noastre de sub jugul
fascist, locuitorii satului Luncoiul de
Sus, raionul Brad, au terminat con­
strucţia şcolii elementare de 4 ani.
Noua şcoală cuprinde două săli de cla- sprijin preţios în construcţia căminului
să, un birou, precum şi locuinţă pen- cultural l-a adus deputatul sătesc Po-
tru învăţători. Printre cetăţenii care au enar Alexe precum şi muncitorii Ivan
contribuit la terminarea construcţiei se Lepădat, Ivan Loghln şi Ivan Rusa-
numără şi tovarăşii Suciu Trofin, Păş-
cău loan, Boldura Liviu.
In satul Dudeşti, aparţinător tot co­
munei Luncoiul de Jos, şcoala elemen-
tară funcţiona pînă acum într-o casă
particulară. In prezent sfatul popular
comuna! împreună cu locuitorii satu-
Iui Dudeşti au hotărît construirea u-
nei şcoli noi, pe suprafaţa de 15 ari
donată de cetăţeanul Dad Rusalin. Lo­
cuitorii satului de munie, au transpor-
Un exemplu demn de urmat
De pe panoul de onoare al
minei Aninoasa numele pri­
mului maistru miner Adalbert
Bihaveţ este nelipsit. Deşi nu
prea în vîrstă, tovarăşul Bi­
haveţ s-a dovedit .un tehnician
priceput, cu bogate cunoştinţe
in tainele mineritului. Cunoş­
tinţele care le posedă, întrea­
ga sa capacitate de muncă,
sint puse in slujba îndrumării
şi sprijinirii activităţii mineri­
lor din sectorul III al minei,
unde tovarăşul Bihaveţ lucrea­
ză de mai mulţi ani.
Datorită muncii sale neobo­
site, a felului cum ştie să se
apropie de oameni, să-i sfătu­
iască, el' a reuşit să ciştige în­
crederea şi respectul întregului
colectiv al sectorului. Ca o do­
vadă grăitoare a acestui lucru
este faptul că îndrumările pe
care el le dă sînt duse la în­
deplinire şi contribuie •la re­
ducerea sarcinilor de produc­
ţie.
La succesele obţinute de co­
lo.-1ivul sectorul III — sector
care de multă vreme nu cu­
uwv»W&&**<rr
a trebhit să se descurce fie-'
care cum putea.
Lui Lăzăruţ îi era cunoscută
mina, auzise cum se munceşte
în abataje, mai ştia că se ciş-
tigă bine. Singurul lui gind
era să ajungă un miner price-
puf. Aceasta s-a întîmplat cu
mulţi ani in urmă, cind avea
încă puf pe faţă. A muncit
mult pînă să ajungă să cunoa­
scă tainele meseriei de miner.
De atunci, a făcut multe is­
prăvi. Rareori brigada pe care
o conduce a înregistrat rezul-
Se intim.plă să întîmpine Jună..pentru^munca.depusă, j
u rm la rrpA11+5+1 r1ar a! n il Sft ^ ÎUlfe 3C iştig clt 2 .1 4 9 l©i. munoa lor au ridicat noi oraşe pe
descurajează. Chiar şi în sec­
torul I, unde lucrează acum,
de la un timp, datorită lami­
nărilor şi frămîntărilor de
strat, se ivesc dese presiuni a-
tît în abataj cit şi pe suitorii
de acces.
Acestea, îngreunează a-
vansarea rapidă şi transportul
normal de materiale. Pentru
a înlătura aceste deficienţe,
este nevoie în primul rînd de
tat piatra şi lemnul de construcţie
precum şi peste 2.000 bucăţi ţigle.
Căminul cultural din satul de mun­
te Podele a fost ridicat în roşu, înce-
pîndu-se aici lucrările de finisaj. Un
lin, ultimul donînd şi 15 ari teren ara-
bii pentru construcţie,
însemnatele realizări de pe raza co-
manei Luncoiul de Jos se pot atribui
deputaţilor comunali, comitetelor de ce-
tăţeni şi sfatului popular comunal, e-
videnţiindu-se mai ales tovarăşii: Gro-
za Andron, Maria Trifan, Trofin Dră-
gan şi Groza Fainan.
Fl.ORIN BENEA
corespondent tor — consum mare de lemn,
noaşte rămînerea sub plan —
munca conştiincioasă a primu-
lui-maistru miner a adus o
contribuţie preţioasă.
Tovarăşul Bihaveţ este tot­
odată şi un comunist de nă­
dejde. Muncind pe linie de
partid cu acelaşi simţ de răs­
pundere ca şi în producţie, a-
vînd o comportare demnă de
întreaga sa ac­
tivitate, comu­
niştii din sector
i-au acordat o
mare încrede­
re alegîndu-1 în
biroul organizaţiei de bază, un­
de deţine funcţia de secretar.
De cinci ani de zile tov. Bi­
haveţ este secretarul organi­
zaţiei de bază de partid. In a-
ceastă funcţie s-a străduit zi
de zi să-şi îmbunătăţească sti­
lul de muncă, să coordoneze
mai bine munca biroului. A
fost ajutat mult în această di­
recţie datorită faptului că a
urmat cursurile şcolii de partid
de 6 luni, unde s-a dovedit un
elev disciplinat şi sîrguincios.
Secretarul organizaţiei de
•rj.vr’npv:^?^:. ¦¦''ifrwoxLt !iywyvr*}*vf~-*$&Qat DRUMUL SOCIALISMULUI Pa*r:s
„ I I N E R11 Sărbătoare îa H unedoara
Văii Jiului (G rm ara U n pag. l-a) U rm ează coloana slderurgişiilor. U n taş pe Întreprindere, colectiv care d
grup strlns de tineri, îm brăcaţi în sa­
urm ează ultim elor cuvinte ale v o rb i­ lopete, sim bol al m uncii, cu zeci şi
• JS Y™ V «i » to r u lu i zeci de steaguri desfăşurate, deschide înălţat tn 2 ani şl cîteva luni uriaşa
multă pricepere, de o m unca, coloana. O ţelarii aduc cu ei m acheta
D em onstraţia este prim ită In piaţa unui cuptor electric, panouri care re­
conştiincioasă şi colectivă-; şi» « . ,i’î Wj» \ U bertăţii. La tribuna oficială au luat flectă realizările lor. Faţă de anul oţelărie M artin nouă. U rm ează apoi
loc fruntaşi ai vieţii publice, activişti 1944 se produce cu 1160 Ia su tă m ai
mai ales de rapiditate în a.plî-j (Urmare din pag. l-a)- de partid şi de stat, m uncitori cu re­ m ult oţel i num ai în acest an, au fost constructorii blum ingulul, cei de la
num e. S in t acolo tovarăşii Ilie Ver- elaborate 20.358 tone o ţel M artin şi
carea măsurilor pentru stăvili- ¦ deţ, prim secretar al C om itetului re­ electric peste plan. E darul lor, e m ontaj-lnstalaţil.
rea presiunilor şi intrarea în j coloana Lupeniulul au demonstrat gional de partid, Ştefan Şoim oşi, prim bilanţul cu care aceşti oam eni primesc
normal al lucrului la locul de • sondorii şi filatoarele. secretar al C om itetului orăşenesc de m area sărbătoare şi bine îndreptăţite Aplauzele ca care sint întîm pinaţl
partid Hunedoara, Ştefan llincea, pre­ sîn t acele cuvinte : „bravo oţelari"
jmuncă. Lăzăruţ, împreună cu j Au trecut apoi prin faţa tribunei şedintele Sfatului popular orăşenesc, strigate de la tribuna oficială. constructorii siderurgiştt, constituie a-
Nicolae Cătană, director general al
ortacii din brigadă, înlătură minerii din Aninoasa şi Lonea, mun­ C. S. H unedoara, Alexandru Cogan, I n a c e st tim p , La noua o ţelâ rie preclerea H unedoarei, a patriei, pen­
M artin, acolo In com binat, echipa lui
repede asemenea greutăţi. M i-j citorii preparaţiilor şi metalurglştli de d irecto r g en era l al /. C. S. H u n ed o a ­ Aurel Stanclu se străduieşte să scur­ tru m unca lor neobosită închinată
nerid Teodor Groza, Nicolae j la U.R.U.M.P. Minerii din Lonea au ra, Sahna Lim anu, director al T rus­ te ze ¦d u ra ta şarjei. construcţiei socialism ului.
tului 4 construcţii Hunedoara...
Codrean, Ioachim Iuga, aju- î purtat un grafic pe care arătau că au C oloana siderurgiştilor continuă cu Tribuna oficială prim eşte în conti­
In rîndari strinse, perfect aliniate, cocsarii, cu tinerii aglom eratorişti, cu
fton rriiii Hd-ep mmiinnAerr TIonaann DDlulfşifalrni,. T^ extras peste planul anual 21.000 tone cu m linile stringlnd puternic armele,
in uniform e albastre, trec gărzile lam inatorii — fruntaşii com binatului.
Gheorghe Baianţ, vagonetarii j de cărbune, au obţinut economii în m uncitoreşti. Vaier Lăbuneţ, cunoscu­ nuare dem onstraţia oam enilor m uncii
tul oţelar, lo m C ă rm ă zm , m aistru Graficele tuturor arată că angajam en­
Culda Candid, Gheorghe M i-j valoare de peste 2.700.000 lei. Me- electrician, Adam Tom a, m aistru lă­ tele luate tn cinstea acestei zile au de la Trustul de utilaj greu, Sfa tu l
cătuş, ing. E ronim R usan de la term o­ fo st îndeplinite şl depăşite.
cuţa, Gheorghe Tirică şi alţii, ţ talurgiştii de la U.R.U.M.P. au pur­ centrala tineretului, Iordan Bacnef, popular oraş H unedoara. In halate
şeful cocseriei, dovedesc că In m ăsu­ U rm ează coloana siderurgiştilor de
sint inima brigăzii condusă tat în fruntea lor drapelul de uzină ra in care ştiu să construiască socia­ la blam ing, agregat intrat în funcţi­ albe, im aculate, defilează acei care zi
lism ul ştiu să apere m unca. Ovaţiile, une cu oîtva tim p în urm ă, m îndria
de Nicolae Lăzăruţ. fiuntaşă pe Valea Jiului, . cîştigat în aplauzele, drum ul presărat ca garoa­ industriei noastre grele. F am aliştt,
fe albe şl roşii, arată dragostea cu fum ători, m uncitori din transporturi­
Ei dau patriei peste plan întrecerea socialistă în cinstea zilei care hunedorenii îşi înconjoară !iii cei le uzinale, din sectorul energetic şi şi noapte veghează la sănătatea o-
m ai buni. mecanic şef, toţi raportează ca mân­
110 tone de cărbune în fiecare de 23 August. Au trecut apoi prin drie îndeplinirea angajam entelor lu­ m ulul, m edicii. Ceferiştii, lucrătorii
In sunetele m arşului parlizm ildr ate : 20.358 tone oţel, 10.323 tone la­
lună. Lăzăruţ este mulţumit de! faţa tribunei muncitorii din comerţ şi păcii, coloană după coloană, gărzile m inate, 24.157 tone cocs, 40.906 tone din P .T.T.R ., sîn t întlm pinaţi cu a-
m uncitoreşti urm ează ana alteia, in- m inerea aglom erat, 2.595 tone fontă,
felul cum muncesc ortacii lui. cooperaţie, muncitorii sanitari, cei din tfPuc'ihipfrid tra d iţia re o o lu fio n p ră a toate peste plan, d ate în cinstea zilei ceeaşi dragoste.
de 23 A ugust. Ş i la acestea se adau
Este mulţumit şi de salariul învăţămîntul mediu şi de la Institutul clasei m uncitoare, gata orictnd , să a- ' g ă cele aproape 13.000.000 lei econo C olectivul Trustului 4 Construcţii
m ii la preţul de cost. Coloana siderar
Pe care"l primeşte în fiecare de mine. pere cu a rm a î n m in ă ceea ce, a cu­ giştilor esté încheiată de echipele ar are în frunte coloana grupului 4 şan­
cerit cu atîtea jertfe. ttstice ale com binatului. In faţa fri
Constructorii Văii Jiului, care prin bunel, 5 flăcăi încing un frum os că
Paşii bărbăteşti ai m uncitorilor în luşar.
uniforme, albastre abia s-au pierdut. In tiere, gru p fruntaş pe trust. Cu ova­
piaţă, ca întruchipare a zilelor noi, Cu puternice aplauze este prim ită
1Din banii cîştigaţi la mină, a harta raionului, au raportat că în a- colom e de pionieri cu steguleţe şi coloana acelora care au înălţat fur­ ţii puternice este prim ită brigada lut
baloane viu colorate, sînt prim ite ca nalele 5 şi 6, noua oţelârie M artin,
reuşit ca în anul trecut să-şi i cest an au pus la dispoziţia minerilor dragoste, cu ochi calzi, cu zim bete. blum ingul. In fruntea constructorilor Andrei W eber, iniţiatorul m işcării de
V iitorul lor, prin grifa celor ce au de la I.C .S.H . m erge colectivul gru­
construiască o casă. f 341 apartamente în blocuri, 522 locuri deschis dem onstraţia, m fi clar, lu­ pului dp şantiere nr. 2, colectiv frun- reducere a preţului de cost pe m etru
m in o s, ca cerul care, pare m a i a lb a stră
Toate acestea, se datoresc • în cămine şi 176 locuri în creşe şl ca aricind. pătrat suprafaţă locuibilă, care pe
unei zile însorite de a u g u st, cămine. p la tfo r m a urnit a u to c a m io n z id e ş te .¦
ce' au fost eliberaţi, j Demonstraţia oamenilor muncii din
cind au devenit stăpîni pe j raionul Petroşani s-a încheiat cu co­
Sub m ina bronzată a lui W eber, căJ
munca lor. | loanele de sportivi. Cu vii aplauze au răm izile se alătură una alteia, zidul
? I fost întîmpinaţl cei 5 alpinişti conduşi creşte... 1
Au fost date numai cîteva j de tov. Constantin Zalotescu, care în Constructorii tm strahli au dat In
fapte semnificative din viaţa ¦ cinstea zilei de 23 August au traver­
şi munca lui Nicolae Lăzăruţ j sat Carpaţii de la Sinaia la Parîng. cinstea m arii sărbători 112 aparta­
şi a ortacilor săi. Este un sin- ţ Sub semnul luptei pentru pace, pen­
m ente în loc de 62. U rm ează coloana
tru construirea socialismului în pa­
grupului II şantiere — blam ing.
gur exemplu luat de la mina t tria noastră, au demonstrat oamenii
Ţebea. Astfel de exemple sint j muncii din Valea Jiului, exprimînd
însă multe în ţara noastră, ţ prin succesele lor ataşamentul faţă
Pentru nimeni n-o să pară un • de politica partidului nostru. M acheta blum ingului este privită cu
lucru extraordinar. In zilele f
noastre, oamenii nici nu con- } Pînă tîrziu în noapte, străzile din adm iraţie de toţi cei prezenţi. Grupul
III şantiere, are şi el m acheta lu i:
lam inorul de 650.
D em onstraţia oam enilor mUricli d in
cep că poate fi altfel... • Petroşani, cîmpia de la Livezeni, ca H unedoara este încheiată de coloana
v. A. i şi toate localităţile Văii Jiului au ră­ sportivilor din cadrul colectivelor
î sunat de cîntece şi veselie. „ C orvinul", „V o in ţa ”,
-O©-
HAL DORUL“ ir
'M ulţim ea s-a îm prăştiat. D inspre
un nou tip cîe culbutor com binat, rar de tot, şuierul unei lo­
com otive am inteşte că acolo se plă­
Descărcarea sterilului la hal- tiv format din tehnicianul Tibe- m ădeşte în continuare fonta, oţelul.
dă este o operaţie grea şi de riu Braitigan şi maistrul rrieca- In grupuri, siderurgişti şi construc­
efeotuarea ei depinde buna des- nic Cornel Petruţ, de la secto- tori, iau drum ul C hizidulul...
făşurare a procesului de pro- rul V, au proiectat şi executat
ducţie în subteran-aproviziona- cu forţe proprii un nou tip ori- TINEREJE, BUCURIE
rea ’la timp a grupelor de mi- gitnal de culbutor, în scopul me-
neri cu vagonete goale. oanizării descărcării sterilului — ENTUZIASM
Vechiul sistem de haldare ou pe haldă,
vipere, aplicat pînă în prezent, Noul tip 'de culbutor, care 'a
pe lingă faptul că este costisi-
fost botezat de creatorii lui
crampoane etc. — nici nu pre­ „Haldorul“, reduce în mod sim-
zintă siguranţă In exploatare. ţitor consumul de lemn, oram- (UrTnăre din pag. l-a ) alţii şi-au depăşit normele de produc­ monstrat colectiviştii şi întovărăşiţii a
Pe timp ploios caprele vipere­ poane, uşurează munca şi asi­ exprimat dragostea cu care răspund
lor lunecă, se deteriorează, iar gură o mai bună desfăşurare Pionierii, viitorul patriei socialiste, se ţie în cadrul schimbului de onoare cu grijii partidului şi guvernului, hotărî-
pentru întreţinerea lor se cere a procesului de haldare. îndreaptă spre tribună. Ei poartă în 20-40 la sută, prelucrînd în acea zi rea lor nestrămutată de a spori pro­
un efectiv numeros şi calificat. obraji bujori de sănătate. Păşesc ho- cu 3.000 kg, carne mai mult decît în ducţia de cereale pentru oamenii mun­
In prezent „Haldorul“ se află tărîţi, cu încredere, cu zîmbetul lor celelalte zile. cii.
Lipsurile şi greutăţile irftîm- montat la halda nr. 7 vest şi primăvăratic prin faţa părinţilor,
pinate au impus o rezolvare mai încercările făcute au arătat că fraţilor, a celor care zi de zi se stră­ Pentru un moment fanfara a înce­ De tribună se apropie coloana mem­
justă a operaţiei de descărcare el este o maşină care lucrează duiesc să le facă viaţa tot mai fe­ tat. 0 echipă de dansuri a tinerilor brilor A.V.S.A.P. şi sportivi. In
a sterilului pe haldă. Un colec- în condiţii bune şi dă rezultate ricită. de la U.M. Cugir execută în faţa tri­ uniforme albastre viitorii cuceritori ai
satisfăcătoare. Cu ocazia încer­ bunei un frumos dans din ţara Oaşu­ înălţimilor purtînd o paraşută cu cu­
lui. Dansatorii sînt plini de tinereţe şi polă albă îşi demonstrează curajul şi
cărilor făcute au fost scoase la dîrzenia. Carele alegorice ale • aviaţiei
sportive pe care sînt materialele folo­
In cadrul secţiei laminor iveală şi unele defecţiuni care „Al vostru este viitorul. Prin mun­ vioiciune. site de paraşutişti şi aeromodelişti
trio, de la Combinatul side­ trebuie înlăturate pentru a se stîrnesc admiraţia celor prezenţi la
rurgic Hunedoara, lucrează şi asigura funcţionarea în bune ca plină de grijă a partidului şi gu­ In rînduri strînse trec muncitorii demonstraţie. Un alt car alegoric re­
condiţiuni a „Haldorului“. flectă activitatea tinerilor radiotele-
lăcătuşul de întreţinere, comu­ vernului nostru, vi s-au deschis per­ de la Abatorul Deva şi fabrica de te­ grafişti, prieteni ai eterului şi ai
nistul Gheorghe Iluh. El s-a Sîrguinţa şi elanul cu care membrilor cercului nautic. In duduitul
făcut cunoscut prin buna în­ a lucrat atît proiectantul cit şi spective din cele mai fericite, vouă racotă. Apoi urmează harnicii con­ motoarelor se apropie coloana moto-
treţinere a agregatelor. responsabilul de execuţie, este cicliştilor, membri ai echipelor
pionierilor şi şcolarilor |“ structori din cadrul T.R.G.L.H.-ului A.V.S.A.P.
lată-1 în clişeu suprave­ o dovadă in plus că ei nu vor
ghind funcţionarea unui a- precupeţi nici un efort, avînd Dinspre piaţa sfatului regional au ale căror grafice raportează îndepli­ In rîndul acestora sînt tineri oa B.
gregat. pornit spre tribună coloanele oa­ nirea planului de producţie cu 104 la Bocănici aeromodelist, Ioan Braha,
tot sprijinul conducerii exploa­ I. Gîmpeanu paraşutişti, alături de în­
tării, pentru perfecţionarea a- menilor muncii din oraşele Simeria şisută, creşterea productivităţii muncii cercaţii Francisc David instructor
planorist, Arcadie Ghisăliţă comandan­
Deva. Demonstranţii poartă steaguri cu 9 la sută şi reducerea preţului de tul aeroportului Deva şi Cornel Bog­
dan comandantul şcolii de zbor fără
roşii şi tricolore, tablouri ale lui cost cu 1,5 la sută faţă de planificat. motor A.V.S.A.P. Deva.
Marx, Engels, Lenin, portrete ale In fruntea coloanei păşesc muncitori 0 coloană de tineri dare poartă
steaguri roşii şi tricolore se apropie în
cestei maşini, rezolvînd în a- membrilor Biroului politic al Q.G. al fruntaşi ca Ioan Dubaru, Iosif Moise, pas cadenţat. Sînt sportivi. Ei poartă
pe umeri tabloul tov. Gheorghe
X r— cest fel una din cele mai grele P.ALR., chemări în cinstea zilei' de Ilie Diaconu, Ştefan Bortoş şi alţii. Gheorghiu-Dej, stema R.P.R.' şi in­
probleme de la mina Vulcan. signa P.M.R. Pe faţa lor bronzată de
23 August, grafice »eprezentînd roa­ Coloana demonstranţilor continuă cu soare se poate vedea vigoare, sănă­
tate şi voie bună. Sportul a făcut din
dele muncii lor. muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii aceşti tineri oameni gata să înfrunte
orice, greutăţi. Un grup de tineri spor­
In primele rînduri vin bravii de la P.T.T.R., Centrul de librării, tivi s-a oprit pentru un moment în
faţa tribunei. Cu trupurile lor ei au
G.F.R.-işti de la complexul Simeria Uzina electrică Deva, Sfatul popular înscris „23 August“.
Realizările lor G.F.R.-iştii le-au pre regional, Gadrele didactice şi D.G.A. Cu multă căldură a fost întîmpinaţl
brigada tinerilor mineri de la Vulcan
zentat pe grafice pentru a le face cu Muncitorii de la 0.R.A.G.A. Deva fruntaşi în producţie şi în sport.
noscute tuturor. Unul din grafice a au raportat în această zi îndeplinirea Coloana continuă cu alte grupuri
de tineri care şi-au făcut din sport un
rată că producţia faţă de primul se planului de contractări şi achiziţii în adevărat prieten.
meslru al anului trecut, la atelierele proporţie de 127 la sută. Trece apoi *
bază de partid din sectorul III Din întreaga sa activitate şi de locomotive a crescut, în acest an, coloana lucrătorilor de la spitalul u- E ora 12. Ultima ...oloană trece prin
al minei Aninoasa este un comportare reiese că secreta­ faţa tribunei. in după-amiaza zilei
vrednic activist pe tărîm ob­ rul organizaţiei de bază, tov. cu 6 la sută iar la atelierul de va­ nificat, Banca de stat, Justiţie, Direcţia pînă seara tîrziu, la poalele cetăţii, mii
ştesc. Bihaveţ, este un comunist des­ de oameni ai muncii au sărbătorit a-
toinic, de nădejde, ce merită goane cu 3 la sută. Mîndri de reali­ silvică şi întreprinderea 1 Mâi. ceagtă zi cu cîntec şi voie bună.
Cea mai mare parte din tim­ pe1deplin încrederea ce i-au a-
pul său liber este consacrat cordat-o comuniştii de la Ani­ zările lor sînt G.F.R.-iştii Ioan Lovasz, Iri carul alegoric al întreprinderii
muncii obşteşti. In calitate de
secretar, al organizaţiei de noasa şi că prestigiul de care cunoscut inovator, Iosif Lucaci scriitor de prelucrarea marmurei — „Banpo-
bază, ca membru al comitetu­ se bucură în rîndul întregului
lui de partid al minei, are de colectiv al minei este bine jus­ de vagoane, Gh. Baciu tîmplar şi toc" sînt expuse produsele ce se reali­
tificat şi întemeiat. alţii, care au participat la demonstra­ zează aici, produse mult apreciate în
rezolvat proble­ ţie. Graficele purtate de G.F.R.-iştii ţară şi pesle hotare. Muncitorii frun­
me multiple. In Munca rodnică pusă în sluj­ din staţia Simeria Triaj raportau rea­ taşi ca D. Heljoni, A. Bozan, V. Voi-
ba intereselor celor ce mun­ lizarea productivităţii muncii în proporţie,
fiecare zi poate cesc este o cerinţă de seamă
fi găsit după ce stă în faţa fiecărui membru de 128 la sută, depăşirea planului la riea, Gh. Gălin •şi alţii s au străduit
terminarea şu­ de partid. Secretarul organiza­
tului la sediul ţiei de bază din sectorul III al osii pe tren cu 1 la sută şi Ia tonaj să cinstească marea sărbătoare prin
comitetului de partid, preocu- minei Aninoasa a înţeles a- $ pe tren cu 2 la sută. Carul alegoric depăşirea planului la locul de muncă,
pîndu-se de diferite probleme, ceastă cerinţă, a dovedit că al G.F.R.-iştilor poartă un cazan de realizarea de economii şi creşterea
sfătuind şi îndrumînd pe toţi face totul pentru a o traduce locomotivă la care un grup de munci­ calităţii produselor.
cei care-i solicită ajutorul. în viaţă. Astfel el a reuşit să tori, nituitori şi sudori, execută ope­
fie considerat ca un luptător
Cu toate sarcinile mari ce hotărît pentru cauza socialis­ raţiile. El este urmat de alte două Ziua de 23 August 1944 a deschis
le are în producţie şi pe linie mului, să fie respectat şi as­
de partid, tov. Bihaveţ îşi or­ cultat de masa largă de oa-' care alegorice ale I.G.I.L. Simeria. în faţa ţăranilor muncitori un drum
ganizează astfel munca încît
găseşte timp şi pentru activi­ meni ai muncii, care găsesc în Graficul lor de producţie arată că în nou, luminos şi îmbelşugat. Este dru­
tatea culturală. De mult timp cinstea marii sărbători muncitorii au mul agriculturii socialiste. Lucrătorii
el un prieten, un sfătuitor, un dat cu 30 la sută mai multe produse din cadrul G.A.S. Lăpuşnic, secţia
tovarăşul Bihaveţ este unul lactate. Deva, colectiviştii din Simeria-Veche,
exemplu demn de urmat atît sat complect colectivizat; colectiviştii
din artiştii de bază ai echipei Prin faţa tribunei trec minerii de
în producţie cit şi în viaţă. la întreprinderea minieră Deva,
de teatru ce funcţionează pe
P. U. Nicolae Duma, Petru Botar, A- din Ceangăi şi întovărăşiţii din car­
lingă clubul muncitoresc,
vram Poenar, Traian Drean- tierul Viile Noi şi-au făurit, urmînd
că, Ştefan Ridiger şi alţii. Ei sînt ur­ îndemnul partidului, o viaţă nouă.
maţi de colectivul de muncitori de la Producţiile mari obţinute la hectar în
I.A.R.T. Deva. Muncitorii de aici prin­ unităţile agriculturii socialiste sînt
tre care remarcăm pe Constantin Iri-
miuc, Leopold Gepal, Elena Gril, E- mărturii ale belşugului obţinut pe pă-
Ijşabetâ Rostohar, Vaşjje Mjwtea şi mînturile unite. Felul fâ ySăre §u de­