Page 8 - 1958-08
P. 8
Pao. 4 ÖRUMUL SO C IALISM U LU I Nr. 1127
iiWjr.minimniBB
u i • uJäXmjslß sJtuzL • xUiimeie siiri *aU&raéis POPULAŢIA GERMANIEI OCCIDENTALE
este hotărîtă să continue lupta
împotriva înarmării atomice
BONN 1 (Agerpres). In faţa a conducerii de dreapta a parti
verdictului Tribunalului federal, dului social-democrat din Ger
care a interzis orice referendum mania în problema referendu-
asupra înarmării atomice a R.F. murflor asupra înarmării atomi
Germane, opinia publică din ce a Germaniei occidentale. Pos
R. F. Germană cere continuarea tul a subliniat că această ati
.B.S.S. fi dcpftşl în curlnd S.I1.A. Politica agresivă americană nu poate cu şi mai multă energie a lup tudine a permis guvernului Ade
fi confundată cu prevederile tei împotriva pregătirilor guver nauer să înăbuşe voinţa poporu
ii transportai pe căile Serate Cartei O. N. II. Demonstraţie nului de la Bonn în vederea ţi lui în spatele unei faţade legale.
antiamericană In faţa nui război atomic. Postul a' reamintit că fruntaşi ai
NEW YORK 1 (Agerpres). — zează. In acelaşi timp in S.U.A. NEW YORK 1 (Agerpreş) . - nica oarbă prin care se carac partidului social-democrat şi ai
Numărul pe august al revistei reţeaua de căi ferate se reduce Revista „National“ condamnă terizează această hotărîre spo ambasadei S.U.A. „Lupta împotriva morţii ato sindicatelor cu conducere social-
feroviare americane „Trains Ma tot mai mult, numărul trenuri cu vehemenţă într-un articol reşte această impresie. din Port au Prince mice şi" lupta pentru adevărata democrată din R. F. Germană
gazine“, care apare la Chicago, lor scade şi de asemenea şi al redacţional intervenţia armată democraţie şi pentru independen au anunţat că în cazul cînd tri
publică un articol în care se personalului folosit. Revista a Statelor Unite in Orientul Trimiterea infanteriei marine PORT AU PRINCE—HAITI ţa Germaniei nu va fi influen
spune că este posibil ca Uni prevede că în viitorii ciţiva ani mijlociu. in Liban nu este altceva decît 1 (Agerpres). — La 31 iulie a ţată de verdictul tribunalului din bunalul din Karlsruhe va inter
unea Sovietică să depăşească în sistemul de semnalizare pe căile o periclitare a păcii în întreaga avut loc în faţa ambasadei a- zice referendumurile, voinţa po
curînd Statele Unite în ce pri ferate sovietice va depăşi calita „Frontierele Libanului, scrie lume. Aceasta reprezintă o lo mericane din Port au Prince Karlsruhe“ — a declarat Comite porului va fî exprimată prin gre
veşte transportul pe căile ferate. tiv pe cel american. In articol revista, se află aproape de a- vitură grea dată O.N.U. şi prin — capitala insulei Haiti — o tul executiv provincial din Ham-
!n timp ce înainte de ultimul se arată că în 1957 pe căile fe ceeaşi distanţă de Uniunea So cipiului securităţii colective“. mare demonstraţie a locuitori burg al Ligii germane. ve şi prin întreprinderea unei
război mondial Uniunea Sovie- rate americane au fost transpor vietică ca frontierele nordice lor care au protestat împotri anchete în rîndul membrilor sin
lică se afla cu mult în urma ale Guatemalei, de oraşul Bram r Carta O.N.U., subliniază re va ajutorului acordat de Sta Postul de radio german al li dicatelor. Acum a sosit timpii!
Statelor Unite în privinţa trans tate 618 miliarde tone — mile swiile din statul Texas... vista, cere ca membrii O.N.U. tele Unite complotiştilor care ca ei să-şi ţină această promi
portului de mărfuri şi pasageri să se abţină de a ameninţa cu bertăţii „904“ a subliniat într-o siune — a arătat postul „904“.
pe căile ferate, spune articolul, de mărfuri, în timp ce pe căile Nu este necesar să declarăm forţa sau de a o folosi sub o
în- prezent în U.R.S.S. reţeaua reacţia isterică pe care ar pro formă oarecare, incompatibilă emisiune atitudinea capitulantă
feroviară creşte şi se moderni ferate sovietice au fost transpor voca-o în ţara noastră debarca cu scopurile Naţiunilor Unite.
rea de trupe sovietice la cere „Intervenţia Statelor Unite nu Fiecare fam ilie vesf -germană pSăfeşfe
tate 751 miliarde tone — mile rea guvernului „procomunist“ a poate fi confundată cu aceste
lui Arbenz pentru apărarea „in scopuri“. au încercat să pună la cale o 2 .0 0 0 m ărci penfru în arm a r1e¦a a•f•.om îcă
de mărfuri. dependenţei şi integrităţii“ Gua- lovitură de stat în Haiti, pre
temalei... Faptul că guvernul a- Riscînd un al treilea război
merican este gafa să rişte dez mondial, scrie în încheiere re cum şi împotriva rolului activ BONN 1 (Agerpres). — Le aproximativ 11 miliarde mărci,
lănţuirea unui al treilea război vista, înseamnă să dai dovadă
mondial prin intervenţia sa în de un dispreţ profund faţă de jucat de unii cetăţeni ameri gea asupra bugetului R. F. Ger faţă de 9 miliarde in bugetul pe
Liban miroase a nebunie. Pa părerea tuturor oamenilor cinsti mane pe anul 1958—1959 a in 1957— 1958. In realitate însă,
m m p u ţin i «lasm eni cared ţi din lume. cani în acest complot. „Se ştie trat în vigoare odată cu publi ministrul de Război de la Bonn,
— aminteşte în legătură cu a- carea în Buletinul oficial fede Strauss, are la dispoziţia sa 26
in p ro p a g a n d a !surgheasá“ ceasta agenţia americană Uni ral. miliarde mărci, deoarece i s-a
alocat suplimentar suma de 15
— declara aiarisfa americană Anne Luise Sfrong ted Press International — că Legea prevede cheltuieli în su miliarde mărci ca avans din bu
getele viitoare.
un grup de duşmani ai actua mă de 38 miliarde 700 milioane
lului preşedinte al insulei au mărci — cea mai mare sumă Fiecare din cele aproximativ
MOSCOVA 1 (Agerpres). — America şi ale americanilor in sosit din S.U.A. in Haiti, pen prevăzută pînă în prezent la a- 13 milioane familii vest-german?
TASS anunţă: Anne Luise U.R.S.S. au deschis ochii mul Spioni amerieano-ciankaişişti Ítru a încerca o lovitură de va trebui să plătească in cursul
Strong, una din cele mai cunos tor americani. Tot mai puţini arestaţi în R.P. Chineză cest capitol in bugetele R. F. noului an bugetar 2.000 de
cute ziariste în întreaga lume, oameni cred în propaganda bur stat, înarmaţi eu arme şi mu Germane.
care se afla în vizită în U.R.S.S., gheză“. PEKIN 1 (Agerpres). — CHI şi Guansi (China de sud). In niţii americane“.
a făcut lâ 30 iulie o vizită re Noul buget este destinat inten
dacţiei ziarului „Spvetskaia Ros- Peste două zile Anne Luise
Strong pleacă într-o călătorie sificării înarmării. Pentru sco mărci penfru înarmarea atomică
puri militare au fost alocate, a R. F. Germane.
sia". prin U.R.S.S. pentru a strânge NA NOUA anunţă: Organele momentul arestării, asupra lor Noi „dificultăţi Ser antipoliomelitic alterat „dăruit4
„Americanii de rînd. la fel ca materialul necesar noilor safe au fost găsite două aparate de tehnice“ de americani Crucii Roşii din india
cărţi. După aceea ea intenţio securităţii publice ale R. P. Chi radio emisie, puşti, pistoale şi
şi poporul sovietic — a declarat nează să viziteze China popu neze, cu sprijinul activ al popu alte arme de provenienţă ame
ea — doresc pace ; ei sînt însă laţiei locale, au arestat trei a-
otrăviţi de propaganda burghe lară pentru a se convinge per genţi amerieano-ciankaişişti la ricană, precum şi mari sume DELHI I (Agerpres). — Re dia Press Agende, întreaga par
tidă a fost reţinută de specia
la Cap Canaveralză, care repetă perseverent că sonal de transformările care au 24 de ore după ce în noaptea de bani. Ei au fost trimişi pen cent organele americane de in liştii indieni înlrucît era înve
ruşii vor război.' Ultimele că avut. loc în această ţară pe care de 3 spre 4 iulie au fost para tru a organiza acle de diversiu formaţii clin India au făcut o
lătorii ale oamenilor sovietici în nu a mai văzut-o de zece ani. şutaţi la graniţa dintre Guandun ne şi a culege date cu caracter CAP CANAVERAL 1 (Ager largă reclamă „darului“ ameri chită şi nu numai că şi-a pier
can făcut societăţii indiene de dut eficacitatea, ci ar fi putut
de spionaj . pres). — „Pentru a doua oară Cruce Raşie — o partidă de vac
cin antipoliomelitic. să dăuneze ?n cazul cînd ar fi
N ehru cere din n o ii retragerea Agentul Huan Ke-sian a co în răstimp de două zile — re fost folosită.
municat că în Taiwan america latează agenţia Associated După cum anunţă agenţia In
trupelor străine din Liban şi Iordania nii ajută clica ciankaişistă să Press — a fost amânată, din
pregătească numeroşi agenţi.
Guvînfarea rostită la marele miting din Delhi Ciankaişiştii recrutează cu for cauza unor dificultăţi de ordin Soldaţii noului Wehrmacht învaţă în S.U.A.
tehnic, lansarea unei rachete
ţa în „detaşamente speciale de teleghidate de la baza din Cap niînuîrea armelor atomice
luptă ale Ministerului Apărării
Canaveral“. La 31 iulie aviaţia
DELHI 1 (Agerpres). După cepta acest lucru, aceasta însă nistru al Indiei a arătat în con Naţionale“ voluntari chinezi lu BERLIN T (Agerpres). Agen parţin unor formaţiuni speciale
cum s-a mai anunţat, ia 31 iu nu înseamnă o rezolvare a tutu tinuare că pericolul de război aţi prizonieri în Coreea.,şi tri americană a fost silită să re ţia ADN transmite din Bonn un ale Bundeswehrului, destinate
lie a avut Iog la Delhi un mare ror problemelor, totuşi atmosfe din Orientul apropiat si mijlociu mişi în Taiwan cu ajutorul im- comunicat al Ministerului Apă ducerii războiului atomic.
miting la care primul ministru ra internaţională se va însenina peria1fştil or a mer icani. nunţe la experienţa cu o rachetă rării al Germaniei occidentale
într-o oarecare măsură şi va fi a existat şi va continua să e- în care se arată că în cel mai Pînă în prezent militarii Bun
a! Indiei, Nehru, a rostit o cu posibil să se întreprindă acţiuni xiste atît timp cît trupele străi Imperialiştii americani folo de tip „Thor“. Cu o zi înainte, scurt limp 100 de soldaţi ai Bun- deswehrului au învăţat să mânu
vântare. El s-a referit în cuvin- importante. sesc clica ciankaişistă nu nu deswebrului vor fi trimişi în Sta
tarea sa la mai multe probleme ne se vor găsi în aceaslă re mai pentru activitatea subversi tot „dificultăţi tehnice“ au pro tele Unite ale Americii. Timp de iască rachetele americane de li
ale .actualei situaţii internaţio Nehru a salutat planul Ra- giune. doi ani ei vor învăţa să mânu pul „Onest John“, „Korporal“ şi
nale. packi şi şi-a exprimat regretul vă şi de spionaj in China conti vocat amânarea unei experienţe iască rachetele atomice america „Redstonc” care au fost predate
că acest plan nu este acceptat. Trecînd la . problemele interne nentală, ci şi pentru activitatea ne de tipul „Matador“.
Participanţii la miting au in- ale Indiei, Nehru a spus că nu subversivă in alte ţări ale Asiei cu racheta de tip „Atlas“. Bundeswehrului do către trupele
tîmpmat cu aplauze cuvintele lui După ce a subliniat din nou este bine să depinzi permanent şi Africii. Astfel, in martie a. c., In legătură cu aceasta, agen S.U.A, care se află în Germa
Nehru clespre propunerea făcută necesitatea retragerii trupelor „In cursul experienţelor pre ţia ADN arată că în . Statele nia occidentală. Ţoale aceste ra
de Uniunea Sovietică Indiei de străine din Liban şi Iordania şi de- împrumuturi şi că trebuie ca organizaţia de spionaj america- Unile ale Americii se află de â- chete pot fi echipate cu încăr
a participa la conferinţa la cel a organizării conferinţei la nivel ţara să fie construită printr-o no-ciankaişistă „Cancelaria uni cedente cu rachetele de aceste ciim zece luni sute de militari cătură atomică. In afară de a-
mai înalt nivel- Nehru a aratat înalt, Nehru a spus că Libanul, ai armatei vest-germane care a- ceasta militarii Bundeswehrului
Iordania şi celelalte ţări din Ori muncă grea. El a vorbit despre tă chino-americană“ a aprovizio tipuri — aminteşte Associated sînt învăţaţi să mânuiască rache
că participarea reprezentanţilor entul mijlociu trebuie să rămî- necesitatea dezvoltării industria nat prin agenţii săi pe rebelii tele de lipul „Nike".
ţărilor arabe ta această confe nă neutre. le şi agricole a Indiei. indonezieni cu -arme. Press — ambele rachete au
rinţă este firească, întrucît ele
vor constitui obiectul discuţiilor. Referindu-se la interesele SUA explodat în aer la scurt timp
India, a subliniat Nehru, va par şi Angliei în ceea ce priveşte
ticipa la conferinţă dacă acest petrolul din Orientul mijlociu, după lansare“. -
lucru îl vor dori ţările pe care Nehru a spus că aceste interese
le priveşte reglementarea acestei pot fi satisfăcute pe baza avan Agresorii şi complotiştii E limpede pentru oricine că în securitate colectivă ctc. nu vor
probleme. tajului reciproc. Dacă însă SUA nuse ast spatele acestei volburii despre putea ascunde planurile război
şi Anglia vor dori să ocupe a- pace se ascund adevăratele sco nice ce le nutresc aceştia faţă
puri agresive ale acestui pact de popoarele iubitoare de pace
Ocupîndu-se de sesiunea Con ceste ţări, este foarte posibil că „Degeaba biciuieşti o cămilă şi au continuat să urzească com de la Londra drept o... agresiune războinic, scopuri la care parti din Orientul arab.
siliului pactului de la Bagdad, vor întîmpina greutăţi în apro indirectă. cipanţii n-au renunţat nici după
care a avut loc la Londra, Nehru vizionarea cu petrol. moartă" — proverb arab. ploturi la adresa popoarelor a- ce au suferit un eşec atît de Inflăcăraţii adepţi ai războiu
a spus că Pakistanul foloseşte Trebuie să fii total lipsit de mare prin ieşirea Irakului din lui âu primit în ultima vreme
acest pact pentru a profera ame Nehru a făcut un scurt isto rabe din Orient cît şi la adresa simţul măsurii ca să debitezi a- această combinaţie agresivă. lovituri puternice. Lecţia Suezu-
ninţări la adresa Indiei, iar ce-, ric al năruirii colonialismului în semenea aberaţii. Cum pot oare Faptele reale dovedesc că reu lui e încă vie în mintea omeni
Ielalte ţări membre îl folosesc Orientul mijlociu şi a spus că In actualele condiţii interna păcii în general. Cea mai evi imperialiştii anglo-americani (că niunea de la Londra a fost de rii. De atunci însă, raportul de
împotrivă Rusiei. preşedintele Nasser este acum ci şi domnul Dulles, deşi „ob fapt o adunare a complotiştilor, forţe s-a schimbat şi mai mult
un simbol al naţionalismului a- ţionale, şi mai ales după sesiu dentă şi mai edificatoare acţiune servator“, a semnat declaraţia) care pregătesc noi acte de a- în favoarea forţelor păcii. Po
Nehru a vorbit din nou des considera lupta popoarelor ara gresiune împotriva acelor ţări a- poarele arabe, luptătoare consec
pre pericolul radioactivităţii pro rab. nea de la Londra a Consiliului în acest sens o constituie re be o... „agresiune indirectă“ rabe care au pornit pe calea li vente pentru independenţa lor
duse de experienţele nucleare. Nehru a condamnat metodele cînd de fapt agresiunea (tic.da nei dezvoltări independente, care naţională, se bucură astăzi de
-voerienţeTe nucleare, a subliniat aşa-numitului pact de la Bagdad, centa sesiune de la Londra a ta aceasta directă) e cea orovo- luptă împotriva imperialismului, spriiinuf unanim al lagărului s o
el, trebuie să fie complect inter folosite de guvernul Nuri Said cată de debarcarea trupelor a- şi îndeosebi âunofrîva Republicii cialismului, al tuturor popoare
zise. Dacă toate puterile vor ac şi a vorbit în termeni foarte fa acest proverb arab se potriveşte Consiliului aşa-numitului pact de mericane şi engleze în Iorda Arabe Unite si Republicii Irak. lor iubitoare dc pace din lumea
vorabili despre activitatea noului nia ? Pe cine mai not înşela Se vede treaba că imperialiştii întreagă. Lupta lor e dreaptă şi
guvern al Irakului. Primul mi cum nu se poate mai bine situa Ia Bagdad. oare imperialiştii cu expresii nu sînt mulţumiţi de rezultatele epilogul ei nu poate ii decît unul
obţinute în Liban şi Iordania şi sin g u r: triumful. De lucrul a-
ţiei create în cadrul acestei com In zilele de 28-29 iulie capi caută un cîmp mai larg de des eesta ar trebui să ţină seama
făşurare pentru cele 70 de nave şi imperialiştii. Ei ar trebui să
binaţii' de inspiraţie americană, tala Marii Britanii a găzduit americane din flota a şasea care ia aminte că orice complot îm
creată sub numele de pactul de întrunirea primilor miniştri ai potriva popoarelor arabe inde
la Bagdad, dar care, în urma ul Angliei, Turciei, Iranului şi Pa patrulează în apropierea Libanu pendente va ii considerat un
timelor evenimente petrecute i n ' kistanului, la care a participai lui, pentru sutele de avioane complot împotriva păcii generale
militare americane gata să de şi că acestea vor îi spriiinite de
Exportul ţărilor capitaliste Irak, nu-şi mai justifică deloc coleze dc pe port-avioanelc din alte popoare iubitoare de pace,
Marea Atediterană. care vor veni în aiutoru! victi
numele iniţial. mei agresiunii. Iar lanţul că toc
In ce alt scop dacă nu agre mai în asemenea împrejurări
scade continuu Intr-adevăr, prin înlăturarea mieroase de genul celor mai siv şi războinic au loc în ultima
de !a cârma Irakului a venalu vreme intense pregătiri militare Statele Unite şi Anglia fac sfor
LONDRA 1 (Agerpres). — torii englezi să se pregătească lui regim al lui Nuri Said şi şi secretarul de stat al S.U.A., sus enumerate cînd o lume în în Turcia şi Iran ? Baza militară ţări disperate 3e a menţine pe
Publicaţia „Buletin For Indus- pentru timpuri mai grele, mai prin proclamarea republicii Irak, Dulles, în calitate de... „obser treaga e martora agresiunii im- de la Âdana (Turcia) e foarte nicioare un pact care şi-a dove
try“, organ al Ministerului Fi ales. în virtutea faptului că, du pactul de la Bagdad nu mai e, vator“. Ca de obicei, lucrările oeriaîiste în Orientul arab ? E solicitată în ultima vreme. Sînt dit odată mai mult inooortunita-
nanţelor din Anglia, anunţă că pă reducerea preţurilor la mate acestei sesiuni au fost concreti limoede că ne nimeni. F.îe sînt concentrate sute de avioane a- teâ, apare ca un efort zadarnic,
exportul ţărilor capitaliste se re riile prime, puterea de cumpă de fapt, pactul de Ia... Bagdad. zate într-un comunicat final dat ticluite în declaraţie pentru a mericane, trupe şi tehnică mili aşa cum remarca o minte lucidă
duce. Potrivit dîtelor publicate rare a ţărilor care exportă ma Noul regim republican instaurat publicităţii în capitalele ţărilor induce în eroare opinia publică tară de asemenea de provenienţă
de buletin, în primul trimestru terii prime a scăzut simţitor. în Irak, printre primele sale mă participante, comunicat care a- mondială, nentru a arunca praT din S.U.A. Asemenea pregătiri în occident e ca şi cum ai bate
al anului 1958 volumul total al „Există indicii, se spune în re suri revoluţionare, a denunţat bundă în formulări care ar do în octoi ci. pentru a fi mascată au loc concomitent şi în Iran, în un cal mort să se scoale să mă-
exportului ţărilor a reprezentat vistă, că ţările care produc ma pactul de Ia Bagdad, ieşind ast vedi chipurile dorinţa de pace a agresiunea murdară împotriva golful Persic, in Israel, Iordania nînce. Iar oroverbul arab „de
in expresie valorică cu 8 la su terie primă reduc importul în participanţilor. Iată şi cîtcva ooooarefor arabe iubitoare de li etc. geaba biciuieşti o cămilă moar
tă mai puţin decît în perioada urma reducerii veniturilor lor fel dintr-o combinaţie total os mostre : participanţii Ia consfă bertate.
corespunzătoare a anului tre reale şi a rezervelor şi că acea tilă unităţii naţionale a popoa tuire declară că sînt preocupaţi 'Acestea sînt adevăratele sco ta" parcă ar fi fost creat spe
cut. S-a redus în mod deosebit stă tendinţă, 'după cît se presu relor arabe. Ulterior, regimul re Citind cele ce declară barticî- puri urzite de participanţii Ia
de simţitor exportul ţărilor care pune, va creşte”. . publican din Irak a confiscat de „întărirea apărării lor“, de oanţii Ia consfătuirea ele Ia Lon pactul 'de la Bagdad întruniţi de cial pentru a bglindi actuala' si
livrează deobicei materii pri toate bunurile acestui pact (ba „menţinerea securităţii !or co dra, îti pui în mod firesc întreba curînd îa Londra şi nici mi fel
me, precum şi exportul Statelor Ministrul de stat pentru pro ze, armament, muniţii) rnpînd lective“ de „rezistenţă faţă de rea : împotriva cui intenţionează de cuvinte mieroase despre pace, tuaţie în care se află aşa-mtmi-
blemele comerţului a comunicat orice legături cu acest pact im agresiune“ şi altele de felul a-
perialist în care această ţară la drept vorbind să se apere tul pact de la Bagdad.
membrii pactului de la Bagdad,
Unite şi Canadei. In prima ju la 30 iulie în (Eamera Comune fusese tîrîtă cu forţa. CONST. MACOVEI
cestora. Lupta dreaptă a popoa cînd de fapt nu sînt ameninţaţi
mătate a anului curent expor lor că cotă parte a Angliei în Derutaţi la început, ceilalţi relor libanez, irakian şi iorda de nimeni ? Aceasta cu atît mai
tul englez s-a redus cu 5 la exportul mondial al ţărilor sâ- patru membri care au mai ră nian pentru drepturile lor legi mult cu cît americanii înşişi au
sută în comparaţie cu primul pitaliste a scăzut de la 11,2 la mas în pact (Marea Britanic, time şi fireşti la independenţă şi declarat că armatele arabe nu
semestru al anului 1957. sută în 1950 la 10 lâ sută în Iran, Turcia şi Pakistanul) n-au suveranitate naţională e conside pot constitui o primejdie pen'ru
Revista' sfătuieşte pe exporta 1954 şi la 9,7 lâ sută în 1957. învăţat din lecţia dată de Irak rată de participanţii ia sesiunea membrii pactului.’
Redacţia şi administraţia ziarului str, 6 Afarlie nr. 9, Telefon: 188 î 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate ' P.T, T.R. nr. 236.420 din 6 noiembrie 1919. — Ţ ip â n d : jn'irre.... ¦' r-ji' PoUoraîică „f MAT" « Deva.
