Page 81 - 1958-08

PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, VN1Ţ1-VA ! Pirada militară şi demonstraţia

oamenilor muncii din Capitală

Ca în fiecare an, parada m ilitară P rivind această tehnică modernă ca arm atei noastre, an luptat cu eroism ,
acoperlndu-se de glorie.
este deschisă de ofiţeri ai Academiei care este dotată arm ata noastră al
D îrzenia ş t mândria cu care d efi­
m ilita re. sentim entul de ferm ă ‘ încredere că lează în această zi m uncitorii înar­
m aţi, exprim ă hotărirea clasei noastre
Ca o cascadă vie a tinereţii trec num ea paşnică şi creatoare e păzită m uncitoare de a apăra m ăreţele cu­
ceriri obţinute sub conducerea înţe­
prin faţa tribunelor elevii şcolilor m i­ cu străşnicie de braţul înarm at al leaptă a partidului.

litare de ofiţeri. poporului — arm ata populară. Pentru citeva clipe în m area piaţă
e linişte.
Trec rlnd pe . rind, vlnătprii de De departe, dinspre statuia aviato­
In paşi m ărunţi soseşte în m ijlocul
Marţi 26 august 1958 m unte şi m arinarii, coloana • pedes- rilor se desluşeşte un zgom ot înfundat piefii o fetiţă fluturtnd două stegu-
de m otoare şi şenile. V in blindatele, leţe. Ea dă sem nalul începerii defilării
tră se încheie . cu. defilarea grăiiiceri- tinerelor vlăstare ale patriei, pionierii.
In sunetul trom petelor, in ropotul to ­
lor, străjerii frontierelor, ţării. vin cetăţile de oţel. belor pioniereşti, în aplauzele a sisten ­
ţei, plini de voioşie au venit la m a­
începe defilarea trupelor m otorizate. Cu defilarea blindatelor, parada m ili­ rea sărbătoare purtătorii cravatei roşii.
E i poartă cu drag stem a Republicii,
PRIMA In fruntea transportoarelor blindate tară în cinstea celei de-a 14-a ani­ a Partidului M uncitoresc R om în, a
U niunii Tineretului M uncitor, a orga­
îiifovârăşirc flutură drapelul. E ste drapelul glori­ versări a eliberării noastre naţionale nizaţiei de pionieri. Baloane, batiste,
flori de toate culorile se înalţă deasu­
din C u g ir oasei divizii de panduri — Tudor-Vla- a luat sfîrşit. pra coloanei. M iile de pionieri salută
din toată inim a pe conducătorii parti­
Duminică, 24 august, a.c., d im irc sc u -D c b re ţin , u n a d i n . cele 15 Ea a dem onstrat în această zi, In dului şi stalului n o stru ,’ m ulţum ind
s-a inaugurat prima întovărăşi­ astfel pentru copilăria fericită, pentru
re agricolă din comuna Cugir. divizii rom îneşti, care au făcut, cunos­ faţa conducătorilor partidului şl g u ­ grija părintească cu care sîn t încon­
In întovărăşire au intrat 27 de juraţi. D in coloană se desprinde un
familii de ţărani muncitori, cu cută vitejia ostaşilor şi ofiţerilor în vernului, în faţa întregului popor, că
gospodărie mică şi mijlocie. In grup de fetiţe şi băieţi care se urcă
timpul festivităţii de inaugura­ războiul antihitlerist. arm ata noastră populară e perm anent
re întovărăşirea s-a mai mă­ în tribuna centrală şi oferă buchete
rit cu 3 familii care şi-au de­ Trece m ai departe îm barcată în m a­ trează la postul ce i . s-a încredinţat,
pus cererile de înscriere pe de flori conducătorilor partidului şl
masa prezidiului adunării. Noii şini, infanteria moto. de apărătoare neînfricată a cuceririlor
întovărăşiri i s-a dat numele statului. M ulţi pionieri poartă cu ei
„23 August”. U rm ează paraşutiştii. U niform a lor poporului nostru m uncitor.
cărţi, mici unelte, sim bolizînd preo-
Ca preşedinte al întovărăşi­ specifică, cu .căşti de piele, cu para­ Peste piaţă se revarsă primele acor­
rii a fost ales tov. Lupii Dumi­ ( Continuare In pag. 4-a)
tru, iar Olteanu Gheorghe ca şutele strînse ca nişte raniţe în spate, duri ale cunoscutului m arş al parti­
secretar.
[ace o im presie cu totul deosebită. zanilor ; im ense valuri albastre inun­
CROITORU DUA1ITRU
In piaţă a u . apărut m aşini care dă piaţa. Ca în fiecare an, trec prin
corespondent
transportă pontonieri, ostaşii construc­ faţa tribunelor, salutate cu urate • en­

tori de poduri peste ape. S e apropie tuziaste batalioanele gărzilor m uncito­

de tribune artileria m otorizată. reşti înarmate. Cu 14 ani in urmă,

O altă arm ă m otorizată, artileria răispumdnd. chem ării partidului, m it şi

antiaeriană trece prin piaţă. Deodată, m ii de m uncitori s-au înrolat cu entu­
deasupra apare aviaţia. Form aţii după
ziasm î n .form aţiile patriotice înarm ate

form aţii de c ile - cinci, avioanele cu 1 de luptă. In luptele ce s-au desfăşurat

reacţie trec cu viteză am eţitoare. în zilele lui a u g u st 1944, în B ucu­

N u şti ce să adm iri m ai uitîi, pă- ¦ reşti, la O to p m i, B ăneasa, Tunari,

sările m etalice argintii sau auio-şm i- Piperaţ M ogoşoaia şi în alte puncte
tete ce tractează tunuri antiaeriene de
ale Capitalei ca ş i;în 'îm p reju rim i, for­

diferite calibre. m aţiunile patriotice alături de unilălile

0 neaua întovărăşire Aspecte de ia demonşt ia oamenilor muncii

agrieaiă în Lancrăm din o r a ş ! D e v a

Duminică s-a inaugurat în

comuna Lancrăm, raionul Sebeş,

o. nouă întovărăşire agricolă.

Aici un număr de 31 familii

au adus laolaltă 38 hectare te­

ren arabil. Printre cei care

s-au înscris în noua întovă­

răşire agricolă se numără şi

Dionisie Berghian cu 4,50 hec­

Un schimb de păreri asupra sarcinilor de ta este una clin cauzele principale care a dus tare, loan Pavel cu 4,30 hec­
plan şi o verijicare a materialelor din dotare le extragerea de către brigada amintită a 413 tare şi alţii. întovărăşirii i s-a
dat numele de întovărăşirea
înainte de intrarea în şut a devenit o obisau- ^one. J Nebune peste plan. Dr. Petru Groza.
. ’ . IN C LIŞE U : brigada lui Nicolae Cristeade
înainte de inFtr. aC- HIRI)FA
m,ă pentm minernclm ,m ‘!alla NlC0laeCm‘ la sectorul 11 al minei corespondent
tea de la exploatarea Petrila. De altfel accas- rea in sut.

Sectorul chimic Penfru am enajarea parcului

.-O <î> V Personalul medico-sanitar de Ia sa­ au participat la această acflupe se nu­
natoriul T.B.C. Brad a organizat mără tov. Elisabeta Radu, Marla Muri-
SE DEZVOLTA zilele acestea o acţiune de în­ leanu, Sînziana Drăgtm şi alţii. Tot fn
frumuseţare a sanatoriului. In acest aceste zile tov. Petru Dobre .a montat
...Străjuită in semicerc de dealuri, secţia de rectificarea scop un număr ^de 15 salariaţi âu o conductă de apă de oca. 200 m. cu
benzenului este încă un detaliu al panoramei Hunedoarei. Pe muncit în rhod voluntar la 'amenaja ajutorul căreia se pot uda florile din
locul unde cu ciţiva ani in urmă — nu mai mult de 3 — era fea parcului'şi la împielruirea- ?paţiilor parcul sanatoriului.
o baltă, in care broaştele domneau de nu se ştie cină şi unde, din jurul sanatoriului. Printre cei' care
mai la o parte, era un maidan pe care lucrau fierarii betonişti, MIRCF.A CĂTĂLIN corespondent
se înalţă astăzi construcţia noii secţii. Acum, pe acest loc, ca­
1......... ;n loc de cronica

mioanele pot circula cu uşurinţă pe drumurile carosabile pa­ de arte plastice
vate. In locul concertului broaştelor, zumzetul agregatelor in­
cintă pe orice trecător.

Atunci, in 1957, cînd primele excavatoare au început să Ziuă Minerului a prilejuit la Lu- că varietatea tematicii, Sculi Felicia,
urnească dealurile din loc, constructorilor nu le venea să j> peni,- printre numeroasele manifestări Heghedus Lazăr şi alţii.
creadă că în m al puţin de 2 ani vor fi martorii construcţiei unei t artistice şi culturalo ce au venit să
secţii de mare importanţă. Aci, gazul de cocs va fi valorificat. î întregească caracterul sărbătoresc al Temele sînt cele obişnuite. Ele ne
Procesul tehnologic apare, la prima vedere destul de simplu: ţ acestei zile, şi descinderea expoziţiei introduc în lumea Lupenilor, în lu­
benzenul brut clin .gazul de cocs .este adus in depozitul de ben­ | de arte plastice. mea minerilor cu preocupările şi as­
zen brut şi ele acolo e supus rectificării. In urma acestei rec­ piraţiile acestora. Indiferent de pro­
tificări benzenul primeşte întrebuinţări diferite în industria far­ Trebuie de Ia început subliniată fesia exercitată în viaţa de toate zi­
maceutică, coloranţilor, ele. varietatea lucrărilor expuse, atît ca lele: Hai loan este zugrav. Viorel
temă, cît şi ca procedeu de execu- Vasile topograf, Vizi Adalbcrt e ciz­

Secţia de rectificare e împărţită în patru părţi principale: | ţie. Linogravura şi exponatele apar- mar, Miclea Profira învăţătoare, He-
partea unde se face rectificarea propriu zisă, partea unde se j ţinînd acestui gen sînt dintre cele gbedus Lazăr tinichigiu, Gobo Teo­
face spălarea benzenului, depozitul acoperit al benzenului şi | mai reuşite din expoziţie, indicând dor miner, toţi aceştia sînt legaţi de
depozitul descoperit al benzenului. f influenţa, poate prea pronunţată în viaţa minerilor, de bucuriile şi neca­
i maniera de lucru, exercitată de condu- zurile acestora, de aspiraţiile lor pen­
După cîte se vede, în citeva fraze am epuizat cum şi în cit | ,catarul cercului de arte plastice, 1. tru frumos. Viaţa celor ce străbat
timp s-a construit această secţie. Dar, e prea puţin I Cine . Ţcllman, un bun linogravor. beznele de cărbune, scoţînd la zi aur
: O largă prezentare au creionul, negru — pîinea cea de toate zilele a
poate cuprinde pe liîrtie entuziasmul, hărnicia şi tot ce au fost i cărbunele, acvarelele cît şi uleiul, industriei noastre socialiste, este via­
în stare să facă harnicii constructori.

O echipă de zidari şi o sală de pompe f Ca de obicei, trebuie să cităm nu- ţa tuturor lucrătorilor Lupenilor, mân­

* mele celor mai talentaţi membri ai dri că sînt cetăţeni ai acestei vechi

Despre constructorii de aci s-a mai scris. Nu s-a scăpat f cercului, ale căror creaţii le întîlnim şi eroice citadele miniere. Şi dacă

din vedere aportul multora dintre ei. In conferinţe, ziare, pa­ la toate expoziţiile organizate la Lu- munca profesională a acestor artişti
nouri de onoare, am avut ocazia să aflăm cîte ceva despre peni, şi care, şi de data aceasta sînt este pusă în folosul minerilor şi a
acei ce au muncit cu sîrguinjă. E tot atît de adevărat că se autorii celor mai multe dintre lucră­ mineritului, şi arta ei şi-o închină
va mai auzi despre cei care au lucrat la construcţia secţiei de rile expuse: excelentul Viorel Vasi- aceloraşi aspiraţii.
rectificare. Nici ei nu vor uita să povestească multora, că « le, nu mai puţin talentatul Hai loan, Iată o linogravură: e semnală de
doctorul Constantin Băianu, cunoscu­ Viorel Vasile. întunecoasă şi totuşi
E. USCAR tul Vizi Adalbcrt la care se remar­ luminoasă. Titlul: „In abataj". Doi

(Continuare în pag. 2-a) ..j mineri, unul proptind cu putere şi

dîrzenie pikhameru! în peretele de

DIN MUNCA Şi FAPTELE cărbune, al doilea încărcînd. Ca toate
linogravurile, această lucrare este în
două culori: negru şi alb. Dar, din­

coloanei I. A. R. T. Simeria colo de culori, ea are un conţinut
grăitor: fericită şi realistă îmbinare
de strălucitor şi întuneric. întuneric,

Coloana I.A.R.T. Simeria muncă. Printre, conducătorii căci interiorul minei este întunecos,
auto fruntaşi se numără Mi-
este un atelier de- reparaţii şi din pistoane. La analizele fă­ hai L.erţ, loan Ceacu, Remus dar munca minerului, sensul şi con­
garaj pentru maşinile între­ cute s-a constatat că pistonul !Mocanu, loan Zaharia şi mulţi
era fisurat de mai multă vre­ alţii. * ţinutul acesteia, strădania omului, e
prinderii de reparaţii auto şi me. Această reparaţie care se
transporturi Sebeş şi are o încadrează în categoria celor Paralel cu buna întreţinere t aducătoare de • lumini. Şi astfel, în
rază de activitate ce cuprinde mijlocii, trebuia făcută la a- a maşinilor, ei îşi depăşesc cu t
telierul din Sebeş. .Muncitorii mult planul în tone-kilometri i linogravura lui Viorel Vasile, întitu­
mai multe ocoluri silvice şi de la coloana Simeria au ţinut la transportul de lemne. De­
I.F.E.T.-uri. Colectivul de aici să-l repare ei. Şi au reuşit. păşirea lor este în fiecare lună * lată : „In abataj“, pe fondul negru al
La întreţinerea maşinilor un de 200-800 tone kilometri. Cu­ 4 cărbunelui ne apare, luminos omul,
întreţine în bună stare maşi­ rol de seamă îl au şoferii.. vinte de laudă se pot spune şi t
nile, efectuînd la timp revizii­ Dacă stai de vorbă cu şeful co­ despre meseriaşii din atelier, minerul învingător al adîhcurilor şi
le, reparaţiile curente, precum loanei îţi va spune multe cu- care fac reparaţii de bună ca f
şi reparaţiile accidentale. Re­ vinte de lăudă despre cei mai litate. Dintre aceştia se rem ar­ i
paraţiile făcute aici sînt de conştiincioşi conducători auto. că mecanicii loan Lutaş, Du­ întunericului. învăţătoarei
bună calitate, ceea ce face ca mitru Petrisor, loan Lupşe, Ii Şi acum, aparţinând
maşinile să parcurgă o distan­ De curind, conducătorul auto strungarul Iosif Jigmond şi ¦
ţă mai mare, depăşind planul Gheorghe Barbărnsă, de pe ca­ tapiterul Alexandru Mateiaş. ¦ Miclea Profira, vedem un suav bu­
mionul cu nr. 26.225, a fost
de producţie al întreprinderii. recompensat cu suma de 4.100 S. MUNTEANU ¦ chet de garoafe albe, delicate şi proas­
De exemplu, camionului nr. lei pentru merite deosebite în
Vi/N —n/ vv-' ? pete. Iar ceva mai încolo, Sculi Fe
25.834, ce lucra la punctul
F Baia de Criş, i s-a spart unul \ licia semnează o linogravură înfăţi
j şînd un grup de oameni pe plaja
l
î Mării Negre.

ţ Credeţi care că între minerul din C Printre participanţii la demonstraţia 23 August din acest an, au fost şi harnicii colec-j

| A. PASCU : tivistii din bSirnernia-Vveeccnhe. cCaarreele lor alegorice au udeumionsitrait cu prisosinţaă buelişuguli min a^

î Centrul de radioficare Lupeni 1 !coniinuă creştere al ţăranilor ce s-au unit în puternicele gospodării colective din regiune. j
* ¦
i (Continuare în pag. 2-a) C IN CLIŞEU'; aspect de la trecerea carelor alegorice ale G.A.C. „Ogorul nou“ din Simeria j

^Veche. ^

^ • 1 1 t. » . . J .1 «. .«Î V ,.\.V O w C '.C U A X IJ.' -J - ' J A/vAXAA