Page 82 - 1958-08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1146

Lúe d t emnleă de arte

fda&liee. Corvmul4* Hunedoara a ciştlgat Ia limită

59

(Urmare din pag. I-a). a fost nevoie pentru miner să par­ au ieşit din adîncul minelor întu-f Cei 3.000 de spectatori care au zentat mai bine. La început au tri. Mingea loveşte bara trans­
necoase, în care au hctărît să nu se asistat Ia primul joc din campio­ „mers”, dar încet încet au scă­ versala şi revine Ia Sirbu care
curgă un drum lung, anevoios, în mai întoarcă decît atunci cînd capi­ natul categoriei B de fotbal au zut cadenţa retrăgîndu-se în cu capul trimite spre poarta goa­
taliştii le vor recunoaşte revendicările plecat dezamăgiţi de pe tribune­ apărare şi acţionînd doar prin lă dar balonul ocoleşte bara.
adîncuri de abataj înfăţişat de Vio- care dîrzenia trebuia îmbinată cu cu­ — aşa ni-i înfăţişează basorelieful, le stadionului „CorvinuT’ din contra atacuri. Oaspeţii construiesc acţiuni foar­
pe mineri. Strîns uniţi, luptînd cu Hunedoara. Nu numai pentru că te rapide dar Nicuîescu plon­
rel Vasile, oamenii aflaţi pe plajă, rajul şi eroismul. pumnii goi, dar înarmaţi cu încre­ echipa lor favorită, „Corvinul”, In tribună un spectator remar­ jează curajos şi salvează două
derea neclintită şi atotbiruitoare a co­ a cîştigat Ia un scor minim ca, şi pe bună dreptate, că a- situaţii periculoase. Spre sfârşi­
îmbăiaţi de razele soarelui şi garoa­ Şi lucrările prezentate de artiştii muniştilor, a partidului. (1-0) ci pentru că jocul a fost ceastă partidă a fost a... bare­ tul partidei Tetea pătrunde în
încet, ambele echipe neîiind pu­ lor. Intr-adevăr hunedorenii au careul de 16 metri şi singur cu
fele albe din glastră, nu este nki amatori la expoziţia inaugurată zilele „1929“ — un mare tablou în ulei se Ia punct. In nici o altă parti­ ratat 5 ocazii clare de gol tră- Dumitran şutează foarte puter­
(încă neterminat, după indicaţiile au­ dă nu am văzut atîtea pase gînd, şi atunci cînd poarta era nic dar conform „tradiţiei” min­
o legătură ? Gare credeţi că este oare trecute, redau în mod fidel acest torului), ne înfăţişează pe eroii lup­ greşite, date la întîmplare. goală, în bară. De fapt şi golul gea loveşte din nou bara.
telor din august. care le-a adus 2 puncte a fost
firul, invizibil însă, dar real şi trai drum. Hunedorenii se pare că au realizat tot printr-o bară de că­ Arbitrul Aurel Maier (Lugoj)
Vrem pîine 1 Vrem dreptate 1 Vrem scuze deoarece 7 titulari au fost tre Zapis. a condus corect următoarele for­
nic, ce leagă aceşti — în aparenţă Vizi Adalbert e cizmar. E iscusit, libertate! Sub această lozincă, înfîă: bolnavi de gripă. Şi dacă vom maţii : „Corvinul” Hunedoara.
cărat steag de luptă, s-au adunat mi­ spune că în afară de Tetea La reluare, imediat, Zapis sca­ Nicuîescu, Coiciu, Gheg, Calotă
— opuşi poli ? muncitor, sîrguincios. Are familie; îi nerii din Lupeni la chemarea parti­ ceilalţi componenţi ai liniei de pă şi-1lansează pe Smărăndes- — Tătaru, Balint, Sîrbu, Tetea,
dului. atac au fost bolnavi, atunci cau­ cu. Acesta, doar cu porta­ Zapis, Smărăndescu, Huzum.
Omului, care. zi de zi, ore întregi, sînt nespus de dragi copiii. 1 am zele care au dus la ineficacitatea rul în faţă, şutează şi
Foc 1, au răcnit burghezi, înspăi­ hunedorenilor sînt explicabile. mingea şterge bara. Peste „Gaz metan” Mediaş : Dumi­
se află departe de soare şi de colori­ văzut redaţi îritf-un admirabil portret mântaţi de dîrzenia şi solidaritatea 3 minute Zapis execută o tran, Luca Gaos, Sarlea, Moinar
minerilor. Şi armele au trăsnit, Nici medieşenii nu s-au pre­ lovitură liberă de la cca. 25 me- II, Mureşan, Feurdean, Noian,
tul naturii, şi care îşi petrece o bună întitulat „Copiii mei“. E mîndru Vizi gloanţele au şuierat > au pătruns In Staudt, Oancea, Czodo II.
piept de miner. Poate că cel căzut
parte din timp între pereţii de piatră Adalbert de viaţa pe care o duce azi, însîngerat pe treptele aflate în prim.
planul tabloului, este Vitoş Gavrilă;
şi cărbune pe care i-a învins prin de faptul că atunci cînd vor creşte mari, poate că alt ortac, care şi-a dat via-: învăţătorul Ioan Tănase/
ţa în acele zile, ce nu se vor stinge — astăzi pensionar în vîrstă^
munca sa, îi plac, poate tocmai da copiii lui vor putea învăţa cu temei, şi niciodată din amintirea minerilor şi de peste 90 de ani — a în-)
vor dăinui din generaţie în genera­ fiinţat în anul 1908 corul-
torită contrastului, florile, arborii. Ii în condiţii omeneşti, o meserie. © vor ţie.
din Poiana, care în luna /
plac culorile, lumina, miresmele. A- învăţa în alte condiţii dccît cele în Astăzi, topograful Viorel Vasile, septembrie a.c. îşi serbează*
zugravul Hai Ioan, cizmarul Vizi a 50-a aniversare.
cestui om, minerului, îi este dragă na­ care el însuşi a învăţat-o şi pe care Adalbert din Lupeni, după ce-şi ter­
mină lucrul, după ce se odihnesc,
tura cu frumuseţile pe care ea le o- Ie redă în compoziţia în ulei „0 ce- merg la clubul minier şi pictează.
Pictează florile ce le sînt atît de
feră. Minerului îi sînt dragi şi ve­ nicii în trecut": bătâie, bătaie şi iar dragi, pictează plaiurile însorde în
care minerii trăiesc o viaţă la fel
chile căsuţe în care a copilărit, şi bătaie de Ia un patrpn ghiftuit de însorită, pictează colţuri pitoreşti
şi cartiere de noi blocuri din Lupeni,'
blocurile în care s-a mutat în ulti­ „Ieşi afară" este intitulată suges­ pictează malul mării unde îşi petrec
concediul bine meritat atîţia şi atîţia
mii ani. tiv, o altă pictură în ulei a aceluiaşi scormonitori ai adîncurilor. A T L E T IS M MIRCEA NEAGO

De oriunde ar fi venit, i-au de­ Vizi Adalbert. Lucrarea ne prezintă înţelegeţi acum ce strînsă e legă­ Anunţ
tura între linogravura în negru şi
venit dragi locurile în care trăieşte, un interior de cameră, Aşezaţi comod alb „In abataj“ şi florile şi peisa­ In întreaga ţară a început pri­ Cu ocazia sărbătorii zilei de zecim i; 400 metri, B. Ştefan O îotîlnire
locurile în care şi-a întemeiat un că­ în jurul unei mese stau cîţiva oa­ jele atît de răspîndit'e în lucrările mirea abonamentelor la ziare şi 23 August U.C.F.S. regional a 54“ două zecim i; 800 metri,
min, o căsnicie, în care a cunoscut meni elegant îmbrăcaţi. Spre margi­ expuse în sala clubului minier, de reviste sovietice pe anul 1959, Tudor Bivolaru — Deva 2’ 11“ •; a veteranilor
artiştii amatori din Lupeni ? prin oficiile poştale, factorii poş­ organizat o interesantă compe­ 1500 metri, B. Ştefan 4’ 25“ ;
zorii bucuriei. Şi, după lunile de nea tabloului e înfăţişată o uşă între­ tali şi difuzorii de presă din în­ tiţie de atletism pe plan regio­ 3.000 metri Gh. Pascaru 10’ 27“ Duminică pe stadionul din o-
Repede şi treprinderi şi instituţii. nal la care au participat aproa­ 5/10; înălţime, 1,60 metri, Ioan raşul Deva s-au întâlnit într-un
muncă din mină, iată că a venit deschisă, prin care se vede un mun­ pe 100 de sportivi reprezentanţi Adalea şi Călin Barbu — Deva • meci amical veteranii sportului
— Reînnoiţi abonamentele la ai tuturor raioanelor. Competi­ lungime, 6,11 m. Gheorghe Lă- cu balonul rotund din localita­
odihna: plimbări lungi de-a lungul citor, uşă pe care unul din oamenii ziarele şi revistele sovietice pe ţia s-a desfăşurat în oraşul Deva păduş — Alba Iulia ; triplu-salt, te. Ei au reprezentat formaţiile
anul 1959 prin oficiile poştale, la următoarele probe: băieţi „Corvinul“ şi „Vulturul“ care
Jiului ce-şi şerpuieşte apele reci şi eleganţi, o închide. Fusese larg factorii poştali şi difuzorii de 100, 200, 400, 800, 1.500 şi Gheorghe Lăpăduş 12,06 m .; au activat cu mulţi ani în urmă
presă din întreprinderi şi insti­ suliţă, Ioan Stanciu — Plaţeg, în cadrul campionatului regio­
limpezi la poalele munţilor, iau c deschisă uşa, căci un tînăr îmbră­ tuţii. 3.000 metri plat, înălţime, lun­ 60,08 m .; greutate, Grafenstein nal de fotbal. In cursul celor 60
gime, triplu-saft şi suliţă iar la Daniel — Hunedoara, 10,94 m. minute de joc veteranii ambelor
dihna binemeritată pe strălucitorul li­ cat în haine de muncitor, însoţit de — Cereţi spre consultare fac­ fete 100, 200 şi 500 metri plat, formaţii au dat dovadă de mul­
torului dvs. catalogul ziarelor şi inlăţime, lungime şi greuta­ F e te : 100 metri plat, K. In- tă dîrzenie. Jocul a fost foarte
toral al mării. Da, astăzi minerii îşi femeia lui, cu faţa prelungită şi revistelor sovietice pentru a vă te. ghe, 12“ 6/10; 200 metri, plat, disputat şi s-a terminat cu un
alege publicaţiile care vă intere­ Maria Herlea, 28“,4/10; 500 scor de egalitate 2-2 (1-1). S-au
petrec concediul pe litoral, în staţiu­ suptă de mizerie şi privaţiuni, in­ sează să Ie primiţi în anul 1959, Iată acum câştigătorii fiecărei metri plat, Maria Herlea, 1’ 24“ evidenţiat Lovasz (cel mai bun
probe în p a rte : 6/10; înălţime, Eugenia Sîn- de pe teren), Bolog, Izeşi, Peter,
nile create pentru ei. Minerii plecaţi trase revendicîndu-şi drepturile. Greu si alţii.
B ăieţi: 100 .metri plat Sep- timbreanu, 1,20 m .; lungime K-
de pe plaiurile ce se numeau înainte Dar un asemenea fapt este inco-m temie Todea — Elunedoara Inghe, 5,21 metri şi greutate,
11“ şi 5 zecimi; 200 metri, B. Elena Binţinţan, 8,46 metri.
vreme Valea plîngerii, petrec astăzi patibil cu ordinea burgheză, ©aru Ştefan — Hunedoara 24“ două

zile de destindere şi reconfortăm la cum de a îndrăznit minerul acesta,

marginea nesfîrşitei pînze de apă a cu încălţămintea ruptă şi hainele

mării, acolo unde înainte doar bogă­ murdare, să păşească pe covorul gros

taşii, jefuitorii muncii lor, puteau pe­ şi moale din cameră ?

trece. — Ieşi afară 1 Şi unul din cei ce

Este acesta un sens adînc, un des­ stăteau Ia masă a sărit repede, a

tin istoric înfăptuit prin luptă mi­ îmbrîncit pe muncitor şi a închis uşa.

nerilor, conduşi de partid. Dar minerii au ştiut să-şi revendice

Pentru a ajunge să locuiască în drepturile. Mai mult, au ştiut să lup­ -v o -

blocurile noi, pe care adeseori le te pentru ele. l

pictează artiştii amatori din Lupeni, „Greviştii” — un basorelief, semnat Spectacolul de la poalele cefăfia?

pentru a ajunge să se poată bucura de Guiaş Gheorghe, reînvie eroicele de calitate

în tihnă de frumuseţile naturii şi a-şi lupte ale minerilor din Lupeni. ti­

petrece concediul de odihnă la mare mar la umăr, strînşi uniţi, aşa cum Terenul de volei aşezat la joc de o frumuseţe rară. Spec­ schimbă multe servicii. încă

Pentru a găsi la un loc echipa — Ne-am obişnuit să le termi­ poalele cetăţii Dşvei a fost tatorii au fost pur şi simplu un efort şi echipa din Petro­
care lucrează la maşini-uneite năm înainte de termenele pre­
SECTORUL CHIMIC din atelierele principale C.F.R. văzute. Chiar compresorul des­ martorul unor pasionante in- entuziasmaţi. Concepţia înain­ şani cîştigă întîlnirea. învin­
Simeria, ar trebui să mergi nu­ pre care vorbeam l-am terminat
se d e z v o l t ă mai dimineaţa, cînd se împarte tilniri. Au venit aici să-şi mă­ tată de joc, serviciile puterni­ gătorii şi învinşii au oferit de­
lucrul. După aceea, doar şeful ei,
( U rm are din pag. I-a ) Vasile Pietrarii,, te mai poate a- soare forţele echipele de volei ce, blocaje aproape perfec­ venilor un spectacol de cali­
juta.
atunci, din '57 pină în ’58, au fost pe un şantier de construcţii în 80 de ore, deşi erau prevă­ din Petroşani, Alba Iulia, te, mingi aproape imposibile tate, jucat în limitele sportivi­
in combinat. Pe şeful echipei l-am găsit a- zute 180 de ore. De asemenea.,
jutînd la repararea unui dispo­ în cinstea zilei de 23 Ayguşt la Sebeş, Deva. Timp de două „scoase“, iată armele cu care tăţii.
Şi echipa de zidari condusă de Anastasie Toma, care a lu­ zitiv de răsturnat oala de fontă. noi la ateliere a fost organizat
crat zi de zi, îşi oa aduce aminte că a contribuit in mare mă­ A terminat repede lucrul, deoa­ un schimb de onoare, pentru zile' echipele" amintite s-au în­ au luptat, iată prin ce au reu­ Finala a fost aşteptată cu
sură la această construcţie. Lucrările de pardoseli, precum şi rece în funcţie de acest dispo­ care ne-am angajat şi noi cu o
căptuşelile anti-acide de la subsecţia de spălare, vor sta măr­ zitiv era îndeplinirea planului lucrare. In ziua aceea deşi ne trecut pentru a cuceri cupa şit să „încălzească" spectato­ şi mai mult interes. Favorită
turie oricind că zidarii şi-au făcut datoria. Componenţii echi­ de producţie. Apoi, ne-am cunos­ angajasem să terminăm lucra­
pei de zidari, dintre care amintim pe Aurica Năzdrăvan, cut şi discuţia şi-a luat cursul: rea la orele 14,30 ea a fost gata „23 August”. Majoritatea echi­ rii. Meciul dintre aceste echipe pornea echipa „Flamura" din
Gheorghe Stuibcrg, Petru Luchaup şi Ştefan Pleşuvu, sînt cu la orele 10.
toţii tineri. Lucrind cu elan tineresc, şi cu interes deosebit pen­ — Unde vă sînt oamenii ? pelor au furnizat un joc care a început spre seară în ziua Deva întărită cu doi valoroşi
tru a preda lucrarea în cinstea măreţei zile de 23 August, în­ — Parcă nu ştiţi 1 Peste tot! — Cum reuşiţi să obţineţi a-
totdeauna şi-au îndeplinit planul în proporţie de 135-140 la Veniţi să-i cunoaşteţi pe cîţiva. a plăcut mult spectatorilor de 23 August, după ce „Fla­ jucători: Alecu Solomon şi
sută. Este tot atît de adevărat că eforturile lor au fost bine Am intrat într-un atelier.
răsplătite, obţinînd un salariu mediu de 1.200 lei. Ca un re­ — Uite, aci lucrează tov. Ro- deveni. mura“ din Deva dispusese cu Lică Pâtrăşcan. Petroşănenii
zultat al muncii echipei de zidari, instalatorii şi electricienii mulus Murgu şi Romulus Lo-
au avut de lucru din plin. Iar în ceea ce priveşte calitatea bonţ. Ei repară o maşină de ra- Cînd au luat sfîrşit finalele 2-1 de Sebeş. După o luptă nu s-au intimidat de valoarea
lucrărilor, li s-au adus doar cuvinte de laudă. botat. Acum îi fac retuşarea ba-
tiului şi capului mobil. la băieţi şi fete, majoritatea dîrză scorul era de 1-1 la se­ adversarilor. Au luptat la fel
lntrînd în corpul central al secţiei., rătăcind printre bazi­ — Această lucrare va fi bu­
nele pentru benzen sau urcind pe scările de la coloanele de nă ? semenea succese ? oamenilor prezenţi au afirmat turi. Apoi a început setul de­ ca şi cu cîteva ore înainte:
distilare, mirosul proaspăt al zidăriei şi al vopselelor de pe — Simplu. Dacă ai oameni pe
partea fieroasă te însoţeşte peste tot. — Sînt s ig u r! Echipa mea a că asemenea spectacole volei- cisiv. Glasurile susţinători­ au fructificat toate posibilită­
luat fiinţă în anul 1952 şi a fost
Sînt locuri pe care ţi-ar fi neplăcut să umbli, dacă nu prima în ţară de acest fel, în care să te bazezi, aşa cum sînt balistice, se văd foarte rar la lor se auzeau pină de­ ţile existente. După 2-2 la seturi
ţi-ai şterge încălţămintea, lată sala de pompe. Domneşte o cadrul C.F.R.-ului. Am execu­
curăţenie desâvîrşită. Mecanicul, care de puţin timp a preluat tat reparâţii de utilaje pentru Vasile Pantilimon, Ioan Suciu, Deva. In finală, la fete, s-au parte pierzîndu-se prin în­ cei din Petroşani păreau obo­
cheia sălii, se declară foarte mulţumit de instalaţiile de aci. atelierele din Paşcani, Ploeşti, Pavel Moca, şi aplici toate mă­
Orice lucrare de montaj sau zidărie a fost executată cu o mi­ Buzău şi altele. Şi, nu pentru a surile tehnico-organizatorice po­ întîlnit echipele din Deva şi tunericul care începuse să se siţi. Erau dezavantajaţi şi de
gală deosebită. Aici, în sala de pompe, o sumedenie de ţevi de mă lăuda o spun, dar, de la în­ sibile, nimic nu este greu. Iată,
diferite culori împînzesc zidurile şi plafonul. De altfel întreaga fiinţare noi nu am primit nici aci în atelier s-a montat o tno- Alba Iulia. După ce au fost lase peste întreaga natură, faptul că de data aceasta spec­
secţie este o construcţie foarte complicată. un refuz. noşină care scuteşte mult efort
fizic. De asemenea, piesele de ‘conduse cu 2-0 la seturi, de- încurajau echipele, încurajau tatorii încurajau echipa gazdă.
-k — Aţi mai făcut şi alte lu­ mare precizie pe care le obţinem
crări, acum mai recent ? cu strungul „Rangheţ” ne ajută vencele au o puternică reveni­ jocul frumos. Dar... setul de- Totuşi au învins cu 3-2 cîşti-
La plecarea din secţia de rectificare a benzenului, mais­
trul constructor Eugen Deak, care a contribuit in măsură în- — Da. Cu cîteva zile în ur­ re şi cîştigă trei seturi la rînd cisivr s-a întrerupt. Întunericul gîncl astfel cupa „23 August“.
*semnată la noua construcţie, nu a uitat să-mi spună că ei, mă s-a reparat un compresor,
constructorii, nu vor pleca din Hunedoara, ci vor începe altă care a avut radiatorul spart. şi odată cu ele cupa „23 Au­ nu le-a mai permis jucătorilor Au jucat bine toţi din echipă. A
construcţie. Gare anume, nu mi-a spus.
— Dar lucrările le puteţi exe-' gust". Fetele din Deva au cîş­ să continuie. A doua zi au fost întrebuinţată formaţia: Cer-
cuta repede ?
tigat în finală datorită unei venit aceiaşi jucători. După noviţeanu, Puşac, Manea, Mili­

foarte mult. mai mari voinţe de luptă şi primele mingi se credea că tarii, Orezeanu, Macovei, Sub­

— Oamenii sînt mulţumiţi, in stăpînirea de sine a jucătoa­ Alba va ciştiga deoarece la un ţirică, Szabo. Arbitrul Gheorghe
general?
relor EUGENIA GROZA, Ma­ moment dat conducea cu 8-3. Lăpăduş din Alba a arbitrat

— Salariul mediu la noi este ria Cadar, Lia Pop, FELICIA Cei din Petroşani luptă mai foarte bine.
de 850-900 lei, ceea ce mulţu­
meşte pe muncitori. Iar ceea ce RUS AN, MARIA BĂŢĂLAN, departe, cu aceeaşi îndirjire. întrecerile de volei care au
îi mulţumeşte şi mai mult, este
faptul că întotdeauna sînt apre­ Maria Boţoacă şi E. Pascu. Luptă şi Alba. Spectatorii avut loc în Deva au constituit
ciaţi pentru lucrările ce le exe­
cută. Cele mai bune cuvinte se pot strîng din pumni şi strigă în un factor important pentru ri­

spune insă despre echipele permanenţă: „hai Petroşanii, dicarea pe o treaptă mai înaltă

masculine. Majoritatea meciu­ hai Alba". Strigau cu toţii. Tot a acestui joc în regiunea noas­

rilor au satisfăcut cerinţele ce­ Alba conduce, li mai trebuie tră. Sperăm că asemenea in-

lor mai exigenţi spectatori din un singur punct şi va ciştiga tilniri se vor mai organiza.

lntrînd în alte secţii ale ate­ Deva şi regiune. Semifinala meciul. O greşeală de serviciu Ele vor duce fără îndoială In
lierelor principale am mai găsit
cîţiva din echipa lui Pietrarii, dintre Petroşani şi Alba a a- şi cîteva acţiuni bine gîndite progresul voleiului în regiunea

aplecaţi asupra unor piese mun­ vut o desfăşurare dramatică. ale pelroşănenilor şi scorul la noastră. V. ALBU
Ambele echipe au furnizat un set devine e g a l: 14-14. Se

cind de zor. E-

înainte de Tba brigada artistică de agitaţie.
— Ce-o să facem fără el ? se în­
Vedere generală a oraşului Petrila De după dealul ce parcă taie cerul face semn că repetiţia trebuie începu la acordeon pe inginerul Nicoară, la
de-a curmezişul, soarele îşi luă ră tă. In sală se face linişte. Din piep­ vioară pe tov. Dănilă şi Iani. trebară în cor Anica, Otilia şi Ioana.
mas bun de la comuna care în ulii turile a zeci de tineri şi vîrstnici iubi­ Programul trebuie să înceapă în curînd
mele săptămîni şi-a schimbat mult în tori ai cerului porneşte cîntecuî „in Prin geamurile mari, deschise, ale iar noi nu mai repetăm deloc. Ce să
făţişarea. Pe strada principală, de ou August 23“. Dirijorul e mulţumit. O sălii răzbeau pînă departe melodiile ar­ facem ?
rînd asfaltată, pe străzile din centru, scurtă pauză, un ton, şi din pieptu­ monioase ale celei mai tinere orches­
se strînseseră grupuri de oameni. Toţi rile coriştilor porneşte un alt cîntec i. tre de mineri din Valea Jiului. In aceeaşi clipă însă, uşa se des­
discutau cu aprindere. Un grup de ti­ cîntecuî atît de drag minerilor: chise şi în prag apăru figura înaltă
neri traversă strada şi se îndreptă ...In acest timp, într-una din sălile şi chipeşă a electricianului losif Bonk.
spre club. „Cintaţi m ineri, cintaţi cu fara-nlreagă de repetiţii ale clubului minier se află Toţi îl primesc cu strigăte de veselie.
şi echipa de dansuri a clubului. 6 pe­
— Oare n-am înlîrziat ? se îplrcbâ C intaţi m ineri să sune zarea largă. rechi de tineri plini de voioşie saltă Repetiţia brigăzii începe. Tinerii sînt
Pop. Căci viaţa noi iubim şi ne e dragă în ritmul jocului „Steaua“. Prisecr.ru veseli şi în vervă.
C intaţi şi luptaţi pentru pacea, -ntre- îşi strigă veselele lui strigături :
— Apoi de c fi aşa, să vezi cum Pregătirile s-au terminat. De peste
ne-or privi — îi răspunse Candrea. g ii lum i’’ „Saltă cizm a frăţioare tot unde se făceau repetiţii intens, au
apărut interpreţii. Sînt veseli că re­
In sala de repetiţii a clubului mi Minerii ştiu că astăzi ei sînt stă- C ă e z i de să rb ă to a re /. pertoriile pregătite „merg strună“. Re-
nier formaţiile artistice din Aninoasa : pîni pe munca şi viaţa lor, de aceea grupîndu-se, s-au îndreptat spre scena
corul, echipa de dansuri, noua orches­ cîntecuî lor porneşte din adîncul su­ E a lui A ugust zi senină unde urma să prezinte în faţa mi­
tră, brigada artistică de agitaţie erau fletului; cîntecuî lor e cîntecuî muncii, C e adusil-ne-a lu m ir iă l”. nerilor serbarea pe care o pregătiseră
toate prezente. Membrii acestor forma al bucuriei, ai vieţii noi... cu atîta drag în cinstea zilei elibe­
ţii veniseră cu mult înainte pentru a Minerul cel sprinten la jcc şi bun rării. Minerii, muncitorii, locuitorii A-
repeta pentru ultima dată numerele pro­ In timp ce în sala mai sus amintită de gură strigă mereu, bătînd cizma în ninoasei îi aşteptau cu nerăbdare să
gramului ce va fi prezentat la marea coriştii repetau, membrii noii forma­ ritmul sacadat al jocului, iar ceilalţi le vadă roadele muncii alîtor seri, iar
sărbătoare. ţii orchestrale a minerilor din Aiiinoasa tineri se învîrtesc şi execută figuri. după ce serbarea s-a terminat, în
s-au îndreptat spre sala lcr de repe timp ce înserarea se lăsase ca o pîclă,
Iată că în faţa coriştilor apare tînă- tiţii — o sală nouă, terminată şi dată Numai într-o singură sală repetiţia toţi au plecat, voioşi spre .case, spre
în folosinţă abia în acest an. n-a început încă. Tinerii se frămîntă blocuri, spre cămine. Serbarea lui 23
rul George Grigorică, dirijorul. El Ce să facă cu electricianul Bonk ? De August, atît de mult aşteptată, a fost
Printre membrii formaţiei observăm cîteva zile a fost cooptai în orchestră frumoasă, bogată, plăcută.
la contrabas dar el face parte şi din
LUCIA L1CIU