Page 84 - 1958-08
P. 84
4P a p . DRUMUli SnCtAUSMUíJJI Nr. 1146
«3BDKi5»»Ra»si^^ ^ R mmivzGtmeum Kaam
IdtAmelB şlip j, - ixliun&le şilrd >.uJlimelB şjorJL «juj&raeU ştiri- Parada militară şi demonstraţia
oamenilor muncii din Capitală
iripsa iis a Z3 fiopst peste hotare (Urmare din pag. l-a). prim ele rînduri ale luptei pentru con află intelectuali înaintaţi legaţi de
struirea socialismului: La m ăreaţa săr teresele po/>orului, care îşi pun to t
sW A A M W -W » W W v i'A A /' AAA/^/V^/•.^rV^/\l!NAyVVVVV^/^^<e^^«VV'y¦ ^ vV W 7V /W ^ l^ V V ^ A íV V ^ A ^ ^ !^ ^ ^ W supările şl aspiraţiile pentru m unca bătoare ceferiştii se p rezin tă cil o rea talentul şi cunoştinţele în slujba ridi
fizică şi învăţătură. lizare deosebită: luna aceasta trans cării economice şi culturale a patrieii
Recepţii publice, artistice şi culturale, Cu acest prilej, Adihail Ro porturile pe calea ferată au efectuat In sprijinul înfăptuirii politicii parti
militari, activişti pe tărîm ob şianu, ambasadorul R.P.R. ia Intr-o atm osferă de neslăvilit entu cel m ai ridicat volum de încărcări ob dului şi guvernului.
ziasm intră apoi în piaţă reprezentan ţin u i vreodată in transporturile noastre
ştesc. Sofia, a rostit un toast la care ţii oam enilor m uncii din Capitală. In feroviare. F luviul de oam eni îşi conteneşte o
frunte păşesc stegarii. Grupuri de m un
U. R. So S» Au participat de asemenea şefi a răspuns preşedintele Consiliu citori alcătuiesc cu litere uriaşe data A speciul coloanelor se schim bă m e clipă m işcarea. Piaţa pare acum o
ai misiunilor diplomatice din lui de Miniştri tov. Anton Iu reu. D upă o m achetă originală care
istorică a eliberării, patriei de sub ju înfăţişează o com bină de recoltat ce m inunată grădină presărată cu flori
MOSCOVA 24 (Agerpres). secretar al Prezidiului Sovietu Sofia şi membri ai corpului di gov. reale sint recunoscuţi constructorii de m ulticolore. R ăsună viorile, aoordeoa-
gul fascist: 23 August. M anifestanţii m aşini agricole de la uzinele „ Sem ă nele. In sprinţare hore şi strbe se
TASS anunţa La 23 August lui Suprem al U.R.S.S., miniş plomatic, precum şi directorul Cocktaiul s-a desfăşurat în- j>oartă portretele lui M arx, E n g e ls, nătoarea” . N um eroase sîn t realizările, prind sute de m uncitoare şi m uncitori
care dovedesc că m uncitorii de aici din echipele de dansuri naţionale. Din
Mihail Dalea, ambasadorul ex tri ai U.R.S.S., mareşali ai U- general adjunct U.N.E.S.G.O., tr-o atmosferă de caldă priete L e n in şi p o rtre tu l lu t 1. V. S ia lin , p o r traduc în viaţă sarcinile trasate de tribune izbucnesc aplauze puternice.
partid industriei constructoare de m a Bogăţia şi frum useţea cîntecului şi fo
traordinar şi plenipotenţiar al niunii Sovietice, generali şi o- Malcom Adisesea. nie. tretele m em brilor Biroului Politic al şini agricole Ia recenta consfătuire de cului popular rom lnesc au devenit cu
la C onstanţa a ţăranilor şl lucrători noscute astăzi piuă departe, dincolo
Republicii Populare Romîne în fiţeri xai armatei sovietice, oa - R. O. GERMANA C.C. al P.M .R., al lui N. S . H ruş- lor din seciorul socialist al agricul de hotarele patriei, în m ajoritatea ca
U.R.S.S., a oferii o mare re meni de cultură, reprezentanţi turii. In cam pania d e vară din acest pitalelor ţărilor europene, precum şl
cioa. an ei au livrat în plus agriculturii in Asia.
cepţie cu prilejul cele’ de a 14-a ai organizaţiilor obşteşti. BERLIN 25 (Agerpres). — membru al Biroului Politic al Conducătorii partidului şi sfatului 340 de com bine de recoltat cereale.
aniversări a eliberării Romini- Printre oaspeţi se aflau mem In seara zilei de 22 august a.c. C.C. al P.S.U.G., primar al I n co lo a n ă este p u rta t de- a se m e n e a îm brăcaţi în ţinuta caracteristică de
6i de sub jugul fascist. La re fosif Puvak, ambasadorul R.P.R. A4arelui Berlin, prof. Correns, nostru, oaspeţii de peste hotare pri Steagul Roşu de întreprindere frun alb im aculat, trec prin fa ţa tribune
cepţie au participat A. I. Kiri- bri ai corpului diplomatic, zia în R.D.G., a oferit un cocktail preşedinte al Frontului Naţional m esc cu aplauze pe reprezentanţii m un taşă pe ţară în ram ura producţiei de lor cei cărora le csie încredinţată
cenko, F. R. Kozlov, M. A. Sus- rişti sovietici şi străini. citorilor din Bucureşti. m aşini agricole, disiincţie acordată re grija pentru sănătatea oam enilor m un
lov, I. I. Kuzmin, vicepreşedinte in. cinstea zilei de 23 August al Germaniei Democrate, Au cent uzinelor. cii. M edici virsinici şi tineri, surori
al Consiliului de Miniştri, I. K. In cursul recepţiei, care s-a în sala ministerelor din Berlin. gust Bach, preşedintele Came Despre hoiărîrea lor de a înfăptui şi infirm iere aduc partidului şi guver
Abdullaev, vicepreşedinte al desfăşurat intr-o atmosferă cal politica partidului şi guvernului de U n ropot de aplauze stîrneşte in nului, prin faptele lor de m uncă, m u l
Prezidiului Sovietului Suprem dă şi prietenească, ambasadorul Au participat: Dr. Lothar rei landerelor, G. Gotting vice construire a socialism ului, vorbeşte şi trarea în piaţă a constructorilor de ţum irile şi recunoştinţa pentru condi
al U.R.S.S., P. P. Lobanov, Bolz, vicepreşedinte al Consiliu preşedinte al Camerei Populare, rul lung de succese obţinute In cinstea autobuse şi trolcibuse de la uzinele ţiile create desfăşurării m uncii celei
preşedintele Sovietului Uniunii R. P. Romine la Moscova, Mi- lui de Miniştri şi ministrul A- membri ai guvernului, ofiţeri su sărbătorii naţionale, succese înscrise „Tudor V ladim irescu”, una d in cele
al Sovietului Suprem al facerilor Externe al R.D.G., Her periori, oameni de artă şi cul pe zeci de grafice şi pancarte, sau în pesie 120 fabrici şi uzine înălţate din m ai nobile — aceea de ocrotire a să
U.R.S.S., M. P. Gheorgadze, hail Dalea, şi- F. R. Kozlov, făţişate prin care alegorice şi m achete, tem elie în cei 14 a n i de la eliberare.
marin Matern, preşedinte ad- tură, ziarişti, precum şi repre care dau o im agine sugestivă a creş Ei raportează că au term inat fabrica nătăţii oamenilor.
prim-vicepreşedinte al Consili interim al Camerei Populare, Max zentanţi ai corpului diplomatic. terii industriei noastre socialiste. P rin rea prim ului lot de iroleibuse şi a pri R ăsună m elodia unul m arş vesel, a-
Sefrin, vicepreşedinte al Consi Dr. Lothar Bolz şi losif Pu form e variate reprezentanţii oam enilor m elor autobuse de un tip nou pen
ului de Miniştri al U.R.S.S., au m uncii redau sim bolic sem nificaţia a- tru transportul interurban şi urban. m inţind tradiţionala paradă a sportivi
d în c ă a a c tu lu i isto ric re v o lu ţio n a r de, lor. In fruntea coloanei m ulticolore un
rostit cuvintări la 23 A ugust 1944; pe m ai m ulte care Fluiurînd deasupra capetelor băsm ă- grup de tineri înconjoară stem a R. P.
alegorice, um ăr Ia um ăr; m em bri ai luţe m ulticolore şi coroniţe de flori, Rom îne şi o uriaşă pancartă pe care
Oo N. II. liului de Miniştri, Fritz Ebert, vak au rostit toasturi. gărzilor m unciloreşti înarm ate şi m ili trec voioase grupuri de iexliliste. Ci- sin t înscrise cuvintele: „Trăiască
tari ai arm atei rom ine evocă episoade ieva iinere m uncitoare, îm bujuraie de 23 A ugust”.
NEW YORK 24 (Agerpres). meroşi reprezentanţi diploma INDIA de n e u ita t p e tre c u te în u rm ă cu 14 em oţie, se opresc o clipă în faţa tri
ani, în condiţiile înaintării victorioase bunei şi aruncă cu gingăşie flori. Apoi U n pluton de 150 de stegari, d e s
La 22 august, reprezentantul tici şi personalităţi politice pre DHLHI 25 (Agerpres). — Cu ministrul K'&lrtVM. N. R. Pil - a arm atelor sovietice, cind au participat pornesc din nou, vesele, scandind din chide parada, precedaţi de stegarii
permanent al R. P. Romîne la zente la recenta sesiune extra prilejul sărbătorii naţionale a lai, secretar general al M.A.E., sub conducerea partidului la nim icirea cluburilor şi colectivelor sportive. In
hoardelor hiileriste. toată in im a : „M uncind bine zi de zi, frunte se află m em brii clubului Di-
Organizaţia Naţiunilor Unite, ordinară a Adunării Generale poporului romîn, ambasadorul funcţionari superiori din mi namo. Din rîndurile aceslei organiza
O noarea de a păşi în fruntea coloa patria vo m în flo r it”. ţii sportive s-au ridicat m ulţi cam
Mihai Magheru, a oferit o re a O.N.U. R.P.R. în India, Nicolae Cioro- nistere, membri ai corpului di nei oam enilor m uncii bucureşieni a D in m ulţim ea de steaguri şi portrete pioni m ondiali şi olimpici. U n m inu
revenit m eiaiurgişiilor de la uzinele nat car alegoric redă aspecte din ac-
cepţie cu prilejul celei de a 14-a Au participat şi numeroşi ili, a oferit un cocktail la care plomatic, rectorul universităţii se poariă m anele glorioasei sărbători se distinge o m achetă im punătoare. Ea iivitalea m ultilaterală a clubului spor
a eliberării: 23 A ugust, ceferiştilor de înfăţişează clădirile fabricii de confec tiv Dinamo.
aniversări a eliberării Romîni- funcţionari superiori ai Organi au participat dr. Radhakrishnari, punjabeze, conducători ai parti la „G riviţa Roşie" şi m eiaiurgişiilor ţii ,,Gh. G heorghiu-D ej” care a îm
de la uzinele „Tim puri Noi”. plinit de curînd 10 ani de aciiviiale In faţa tribunei oficiale grupul spor
ei. La recepţie au participat nu zaţiei Naţiunilor Unite. vicepreşedintele Indiei, S. Duit, delor politice, membri ai parla rodnică. H arnicele m uncitoare de la tivilor se opreşte pentru cîteva clipe,
ministrul Afacerilor Externe. mentului, oameni de artă şi şti Ia tă -i pe m etalurgişiii uzinelor „23 fabrica de confecţii obţin pentru a rîndurile se desfac şi din trupurile lor
R. P. POLONA inţă, ziarişti, oameni de afaceri. 'A uguşi”, făuritorii a num eroase m aşini 12-a oară Steagul Roşu de fruntaşă pe platou apare o stea roşie.
Sardar Surran. Singh, ministrul Cocktailul a decurs înlr-o at şt utilaje de m are im portanţă econo pe ţară.
VARŞOVIA 25 (Agerpres). P.M.U.P., Piotr Jaroszewic.z şi Oţelului şi Minelor, S. Palii, mosferă cordială. mică. In faţa coloanei lor lunecă uşor Coloana sportivilor este dom inată de
La 23 August, ambasadorul Zenon Nowak, vicepreşedinţi ai ministrul Transporturilor şi co un sugestiv car alegoric. E l prezintă De-a lungul străzilor ce duc spre şirurile com pacte ale m arelui club
R. P. Romine, la .Varşovia, Ma Consiliului de Miniştri, nume municaţiilor, IC D. MalavAa, exponate ale principalelor întreprinderi piaţa Stalin dem onstranţii scandează sportiv, Rapid, urm aţi de m em brii clu
industriale din raionul 23 A ugust, m a lozinci exprim înd dragostea faţă de bului Progresul.
rin Florea Ionescu, a oferit un roşi funcţionari superiori din s. u. chete ale autom oiorului D iesel, ale va scum pa, noastră patrie Republica Popu
cocktail in cinstea celei de;a diferite ministere şi instituţii de goanelor cisiernă şi de m arjă execu lară Rom înă, faţă de arm ata noastră U n grup de stegari cu flam uri al
tate de m etalurgişiii uzinelor „23 A u bastre ca cerul deschide coloana avia
14-a aniversări a eliberării Ro- stat, generali, oameni de artă WASHINGTON 25 (Agerpres). funcţionari superiori din Depar g u st”, pom pe de irigaţii de diferite ti populară — strajă de neclintit a păcii, ţiei sportive.
şi cultură, ziarişti. — Cu ocazia zilei de 23 August tamentul de Stat şi din Departa puri fa b rip .a tcJu u zinele „V a sile Roal-
miniei. ministrul R.P.R. la Washington. mentul Apărării, oameni de afa tă ”, articole electrotehnice de uz cas scut al cuceririlor revoluţionare ale Cu ropote de aplauze sint prim iţi
La cocktail au luat parte: Şt. Au fost prezenţi şefi ai misi Silviu Brucan, a oferit o recep ceri, artă şi cultură, ziarişti. Au nic d in producţia fabricii „Elcclro- poporului, in ţaţa tribunelor entuzias cei 1.000 fin a lişli ai grandioasei com
ţie. Au participat Foy Kohler. aparataj", fire de bum bac şi siofe fine m ul este de neslăvilit. M uncitori, in petiţii de m asă, sparlachiada de vară
Jendrychowski, Loga-Sowinski, unilor diplomatice şi membri ai participat de asemenea şefi de din lină realizate la F.R.B. şi posiă- telectuali, gospodine, aruncă flori spre a tineretului.
Jerzy Morawski, membri ai Bi corpului diplomatic acreditaţi la adjunct al secretarului de stat, misiuni diplomatice acreditaţi la văria rom înă. B ogat reprezentată csie conducătorii partidului, m anifesiîndu-şi
roului Politic al C.C. al Varşovia. fabrica de m ase plastice „Bucureşti” dragostea fierbinte faţă de forţa con Sportivii în costum e albe şi roşii,
prin o m are varietate de articole de ducătoare şi organizatoare a poporu înscriu pe granitul pieţii, cu trupurile
L P. BULGARIA Wiley Buchanan,- şeful protoco Washington şi membri ai corpu larg consum şl ţevi pentru construc lor iniţialele P.M .R., in iim p ce fa n
lului ai 'Secretariatului de Stat, lui diplomatic. ţii din m ateriale sintetice. lui — Partidul M uncitoresc Rom în, fara intonează „Sub steagul partidu
lu i”.
SOFIA 25 (Agerpres). — (iu locţiitor al preşedintelui Con Ziare poloneze consacră Pe piepturile m ultora dintre dem on inspiratorul şi organizatorui victoriilor
prilejul celei de-a 14-a aniver siliului de Miniştri şi preşe numeroase articole stranţi strălucesc m edalii şi ordine noastre, faţă de guvernul Republicii După grupul sportivilor urm ează un
sări a eliberării Romîniei, amba dinte al Uniunii agrarienilor ale R. P. Rom ine. Portrete cu chipu Populare Rom îne care îi conduce pe im punător car alegoric al clubului
sadorul R.P.R. la Sofia, Mihail bulgari, V. Cervencov locţiitor rile u n o r fr u n ta şi de la u zin e le „21 drum ul bunăstării, al fericirii. C.C.A., care poartă la dem onstraţie
D ecem brie”, su it purtate în coloană. toate trofeele cucerite în num eroasele
Roşianu, a oferit un cocktail în al preşedintelui Consiliului de zilei de 23 August „Cu partidul nostru în frunte, vom C onducătorii partidului răspund cu înlilniri. [n tim pul parăzii sportivilor
dragoste acestei m anifestaţii de ataşa grupuri de tineri înscriu cu trupurile
saloanele ambasadei. AAiniştri, E. .Staicov, membru al avea victorii m ulte” — scandează în m ent. lor iniţialele R .P.R., P.M .R. şi Pace.
Au participat Anton Iugov, Biroului Politic şi preşedinte al VARŞOVIA 25 (Agerpres). poporului romîn în cei 14 ani cor sute de m anifestanţi. Şirul nesfîrşit a! coloanelor prezintă In pas cadenţai prin faţa tribunei
preşedintele Consiliului de Mi Comitetului Executiv al Consi M ereu vin în piaţă alic coloane. la a 14-a aniversare a gloriosului trec m uncitorii, funcţionarii şi acti
23 A ugust m ulle elem ente noi. Iată viştii care au asigurat buna desfăşu
niştri, R. Damianov, membru al liului naţional al Frontului Pa — Ziarele poloneze din 23 au de la eliberare, precum şi dez O am enii, ca întreg oraşul de altfel, de pildă, printre altele, coloana con rare a dem onstraţiei.
silit îm brăcaţi sărbătoreşte. U nii au structorilor de pe şantierele de locu
Biroului Politic şi prim-locţiitor triei, membri ai 'Biroului Poli gust au publicat numeroase ar voltarea relaţiilor de prietenie venit la dem onstraţie cu întreaga fa inţe din Capitală. Ea este m ai num e Piaţa s-a golit. Cu o m anevră im
m ilie. bătrîni şi copii. roasă acum, iar rezultatele pe care presionantă prin precizia şi frum use
al preşedintelui Consiliului de tic al P.G.B., miniştri, precum ticole închinate celei de-a 14-a dintre R. P. Romînă şi R. P. m uncitorii le raportează sini îm b u ţea ei, uriaşa fanfară m ilitară, cin-
M uncitorii de la fabricile „Eleclro- curătoare. In primele şase luni din iînd sem nalul de închidere înaintează
Miniştri, Gheorghi Traicov, prim- şi alte personalităţi ale vieţii aniversări a eliberării Romîni Polonă. In încheierea articolu a p a ra ia j”, „ E le c tro izo la n iu l” , „ E lectro- anul acesta an fost dale în folosinţă in pas rar şi înir-o cadenţă perfectă
cahUd" şi alţii, ale căror întreprinderi pesie 500 de apartam ente, ia r ' în în- pină în m ijlocul pieţii şi, în sunetul
ei. „Trybuna Ludu“. in artico lui se spune: „De ziua eliberă au fost construite sau înzestrate cu iîm pinarea m ăreţei sărbători au fost unui marş, se depărtează.
utilaj din U niunea Sovietică, poariă predate înainte de term en 200 de apar
Primarii oraşelor din Cipru au respins lul său redacţional închinat săr rii naţionale transmitem popo portrete ale conducătorilor P.C .U .S. şi tam ente. M area dem onstraţie la care au par
bătorii Romîniei, după ce sub rului romîn, partidului său pre ai stalului sovietic. Ei exprim ă şi pe ticipat peste 150.000 de oam eiu ai
această cale dragostea neţărm urită a La cea m ai m are sărbătoare naţio m uncii s-a încheiat. Ea a fost o m i
lanul britanic liniază importanţa insurecţiei cum şi guvernului sincere u- poporului nostru faţă de marea noastră nală a poporului rom în, oam enii m un nunată m anifestare a unităţii poporu
armate de la 23 August 1944, rări de noi succese în munca de prietenă şi aliată de nădejde. cii din C apiiaiă îşi reafirm ă cu tărie lui în jurul Partidului M uncitoresc R o
hoiărîrea de a m erge înainte pe dru m în, forţa conducătoare în ţara noas
NICOSIA 25 (Agerpres). La In declaraţia primarilor, pu scoate in evidenţă realizările construire a socialismului“. Alte steaguri, alic panouri şi pan m ul vieţii noi, deschis în urm ă cu tră, a dorinţei fe r m e . a tuturor celor
carte anunţă sosirea în piaţă a coloa 14 a n i d e p a rlid , de a lu p ta pen tru ce m uncesc de a m erge neabătuţi pe
conferinţa primarilor celor mai blicată după conferinţă, se spu ir nei ceferiştilor. In frunte se află ca întărirea stalului nostru dem ocrat- calea construirii socialism ului, o m a
rul alegoric al Atelierelor C.F.R. Gri- popular. nifestare a dragostei şi ataşam entului
mari oraşe din Cipru, care a ne că propunerile guvernului Ambasadorul R. P. Romine zek, comandantul garnizoanei faţă de marea noastră prietenă şi ve
avut loc ia 23 august la Nico englez urmăresc să prelungeas la Varşovia, Marin Florea Io din Varşovia, şi ambasadorul viţa Roşie — o locom otivă m iniaturală C îteva panouri ilustrează sugestiv
sia, noul „plan englez de cola că pe o perioadă nelimitată do nescu, însoţit de membrii am J. Grudzinski, directorul proto în funcţiune — pe care pancarte, gra 'dezvoltarea pe care au lual-o în anii cină U niunea Sovietică, a hotărîrii
borare“ pentru Cipru a fost minaţia colonială engleză asu basadei, a depus coroane de colului din Ministerul Afaceri de după eliberare învăţăm intul, inşii-
respins în unanimitate. pra Ciprului. flori la mormîntul Eroului so lor Externe al R. P. Polone. La fice şi cifre arată realizările dobîndile iuţiile artistice, cinem atografia. In co nestrăm utate a întregului popor de a
de oam enii m uncii din raionul cu a- loana oam enilor de artă si cultură se păslra şi consolida bum il cel m ai de
In A u s tr ia a u lo c în tru n iri vietic din Varşovia in semn de depunerea coroanelor au parti celaşi num e în cinstea aniversării eli preţ al om eniri: pacea.
a le fo ştilo r S .S .-işti recunoştinţă faţă de armata so cipat Victor Karpov, consilier berării patriei. Pe chipurile tuturor ci
vietică, eiiberatoarea ţării noas al ambasadei U.R.S.S. la Var teşti bucuria vieţii noi pe care o tră Ţara noastră iubită păşeşte în al
tre de sub jugul fascist. şovia, şi alţi membri ai amba iesc astăzi, m inăria de a se găsi în 15-lea an al libertăţii sale.
Au fost de faţă generalul de (Agerpres).
VIENA 25 (Agerpres). Ziarul S.S.-işti la care au participat brigadă Cymbraewicz Francis- sadei. § îiciorlc
„Oesterreichische Volksstimme“ foşti S.S.-işti din Germania oc In timpul vizitei iui De Gaulle a oamenilor muncii
anunţă că la Insbruck în zilele cidentală, Belgia, Olanda şi Ti-
rolul de sud. din oraşul vest-german
de 16 şi 17 august a avut loc
Au luat de asemenea parte la Speie^orf
M anifestaţii pentru acordareao întilnire a foştilor soldaţi această întrunire deputaţi ai BERLIN 25 (Agerpres). După
parlamentului austriac şi ai cum anunţă ziarul „Neues
Deutschland“, lupta oamenilor
Agravarea situaţiei landtagului din partea aşa zi independenţei muncii din orăşelul vest-ger
sului „Partid de eliberare din man Speierdorf (landul Rens-
nia de nord-Westfalia) împotri
din Iordania Austria“. de peste mări va planurilor autorităţilor mili
Ziarul protestează împotriva tare americane dc a construi in
BEIRUT 25 (Agerpres). Situ PARIS 25 (Agerpres) Călă ze, este însoţită de manifesta ÎN FRANŢA apropiere de Speierdorf n bază
aţia politică internă din Iorda faptului că guvernul austriac a toria preşedintelui Consiliului de ţii ale opiniei publice pentru a- pentru lansarea rachetelor s-a
nia continuă să se agraveze. permis o astfel de întilnire şi Miniştri al Franţei, De Gaulle, cordarea independenţei acestor încheiat cu succes. Comanda
Pretutindeni în ţară se accen- în teritoriile de peste mări, în teritorii. mentul american a fost nevoii:
tuează nemulţumirea faţă de aminteşte că opinia publică aus treprinsă in legătură cu refe să renunţe la construirea ba
triacă a exprimat în repetate rendumul de la 2S septembrie După cum transmite agenţia zei pentru lansarea rachetelor
France Presse, la 23 august B. in această regiune.
rînduri proteste împotriva or
ocupaţia engleză şi de regimul ganizării întrunirilor fasciste. in problema constituţiei france- Boganda, preşedintele Marelui C re ş te o p o z iţia
faţă de proiectul noii constituţii
regelui Hussein. •®e- consiliu al Africii ecuatoriale
mim satelit franceze, conducător al „Mişcă PARIS 24 (Agerpres). Din constituţiei care duce spre pu-
Nu de mult, scrie ziarul „Ad LA CAP CANAVERAL: rii economice şi sociale a Afri zi in zi in Franţa creşte lot mai terea personală“.
Dunia Al Djadida", forţele ae cii negre“, a remis la Brazzavil- mult opoziţia faţă de proiectul
riene militare engleze au bom ..-«¦¦•«y:v u r J T roca***»<«-»»wu:r:r w n u n iw mmnrr.; !e guvernului general şi înal noii constituţii elaborat de gu Biroul Uniunii generale a fe
vernul De Gaulle. deraţiei funcţionarilor de stat
Un nou eşec m lansarea şi-a chemat de asemenea mem
Ziarul „l’FIumanite“ anunţă brii să se pronunţe împotriva
bardat sălbatic regiunile situate artificial al pămmtiilui tului comisar al Franţei în A- că un grup numeros de primari, proiectului de constituţie.
la est de fluviul Iordan, unde frica ecuatorială franceză un consilieri generali şi municipali,
se află poziţiile patrioţilor ior CAP CANAVERAL 25 (Ager nunţat în mod oficial că aceas memoriu semnat de conducătorii precum şi patroni din departa Ziarul „l’Humanité“ arată
danieni răsculaţi, care au ridi pres). După cum transmite a- tă încercare nu a fost încunu tuturor partidelor politice din mentul Rude, membri ai diferi
cat la luptă armata pentru eli genţia United Press Internatio nată de succes. telor partide politice, au sem că 31 de deputaţi ai Adunării
berarea ţării lor. Ziarul arată nal, la 24 august în Statele Fi această regiune. In memoriu, nat în unanimitate, apelul care
nite s-a încercat lansarea cu a- Purtătorul de cuvînt al Minis care este destinat lui De Gaul cheamă populaţia acestui depar Naţionale din partea partidului
tament „să voteze împotriva
terului Apărării a declarat că; le, se cere guvernului francez socialist francez au adoptat ho-
că în urma raidurilor aviaţiei- jutorul unei rachete „Jupiter — satelitul „nu s-a stabilit pe orbi să includă în textul constituţiei tărîrea de a cere in cadrul vii
engleze deasupra acestor regi S“ a unui satelit artificial al tă în jurul pămîntului“. In con următoarea prevedere: „Franţa torului congres al partidului
uni, in rîndurife populaţiei s-au pămîntului avînd o greutate de tinuare acesta a declarat că va recunoaşte dreptul teritoriilor
înregistrat numeroşi morţi şi 17 kg. de peste mări la independenţă şi organizarea unei campanii îm
răniţi, iar multe case au fost fi necesar „să se studieze toa acestea din urmă o vor procla
La şase ore de la lansare, mi te. informaţiile si datele” ia ainle potriva noii constituţii.
de a se putea cunoaşte cauza
dărimate. •.............. . nistrul Apărării al S.U.A. a a- eşecului. ma după aprecierea lor“.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188) 189 1 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T R. nr. 296.920 din 9 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „t MAI" — Deva.