Page 85 - 1958-08

i u i î r u o ^ r é M /V
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
Anul X Nr. 1147 Miercuri 27 august 1958 4 pagini 20 bani
încă 238 familii în unităţile I N. . V I Z I T A
socialiste ale agriculturii
ia eó-Lmtim§ li
In fiecare zi ţăranii munci tbri se conving de avantajele Iu -¦
crării pământului în comun. Folosind mijloacele mecanizate,
îngrăşămintele artificiale, lucdnd pămîntul după toate regulile
avansate, în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole se De multe ori au auzit îeme- Comitetului raional al femeilor
obţin recolte tot mai mari. Faptul acesta e ste 'u n nou imbold ile din satele comunei Toteşti din Haţeg, un grup de 32 fe­
R pe calea transformării socialiste a agriculturii. despre viaţa nouă pe care şi- mei : casnice, membre ale înto­
au creat-o locuitorii satului Rîu vărăşirilor agricole şi intelec­
De recoltele mari se conving şi întovărăşilii mai vechi Bărbat odată cu colectivizarea tuale, s-au deplasat la Rîu Băr­
care au înscris numai o parte din suprafaţa de pătnînt în în­ în întregime a satului. Tot de bat.
tovărăşire. Acum ei îşi aduc şi restul suprafeţelor pentru a le atunci s-a născut şi dorinţa de
lucra ia un loc. Alte familii vin alături de ei. Afirmaţia este a lace acestora o vizită. Pentru a cunoaşte mai în­
susţinută de fapte. încă 238 familii de ţărani muncitori din ra­ deaproape viaţa pe care o duc
ioanele Orăştie, Haţeg, Alba, păşind pe drumul agriculturii Zilele trecute această dorinţă colectiviştii, la invitaţia acesto­
socialiste s-au înscris in unităţile socialiste aducînd o supra­ a fost realizată. Cu sprijinul ra, femeile din satele comunei
faţă de 319 ha. teren. Aceasta duminecă 24 august a. c. Toteşti au vizitat în grup şi
individual familiile mai multor
colectivişti. In gospodăriile co­
lectiviştilor Gheorghe Rusii şi
loan Farcaş vizitatoarele au
Aspecte de la demonstraţia poposit un timp mai îndelun­
gat, timp în care gazdele le-au
oiR iifv muncii din m p ! l i n e i » vorbit despre viaţa lor nouă,
despre munca în colectivă şi
despre cantităţile mari de pro­
duse pe care colectiviştii le ob­
ţin an de an.
In cursul aceleaşi zile, oas­
peţii au vizitai sediul gospodă­
riei, grajdul, magaziile, iar mai
tîrziu, în sala clubului gospo­
dăriei, colectiviştii au dat o
masă în cinstea vizitatorilor.
Cu această ocazie, tov. Rozina
Pop, preşedinta Comitetului ra­
ional al femeilor a vorbit celor
prezente despre situaţia inter­
naţională. La rîndul Lău tov.
s Nistor Nistorescu a vorbit des- mînţind an de an aceeaşi să­ in terenuri bine pregătite, după 25 hectare.
) pre dezvoltarea colectivei din
i Rîu Bărbat în cei 6 ani ce
¦ s-au scurs de la înfiinţare, Iar
Margareta Neagu despre acti­
vitatea comisiei de femei din
r P io n ierii, u iilo ru l de nur a l p a tr ie i so c ia liste , cui ţin tit s ă fie p r e z e n ţ i la m ă re a ţa d e m o n s tr a ţie '-d in ziu a cadrul gospodăriei.
de 23 A ugust. Alături de oţclarii, la m inatorii şi ju r n a liştii'H unedoarei, ei şi-au ' m anifestat' toată dragostea !aţă La cererea vizitatoarelor care
de p a rtid u l şi g u v e rn u l n o stru care le creează c o n d iţii dep tra i ¦şi de în v ă ţ ă tu r ă - to i m a i bune. îşi exprimaseră dorinţa de a
face cunoştinţă cu cîteva din
fruntaşele colectivei, le-au fost
prezentate colectivistele Corne­
lia Dăbucan, care a efectuat
pînă la începutul lunii august’
180 zile-muncă, utemista Neli
Dăbucan cu 120 zile-muncă şi
altele. Vizitatoarele s-au între­
ţinut mult timp în discuţii cu
acestea interesîndu-se de felul
cum se munceşte în gospodă­
rie.
PETRE HATEGANU
C o lo s u l d e p e a p a J i u l u i la 28 de ani), au venit aici
De sus de pe dealurile Paro- de aparate, de cabluri şi stilpi dut şi guvernul însemnaseră taţi de comuniştii uzinei, de
şeniului, marea termocentrală metalici. Ca nişte tentacule se ParoşeniuL cu o stea mare şi specialiştii sovietici, de ştiinţa
ele lingă Jiu, iţi. apare in toată întind pină-n zare cablurile roşie, una din verigile'măreţu- învăţată la Moscova sau Le­
măreţia ei. Lingă impunătoarele liniilor de transport. Şi în tot lui plan de electrificare a ţării ningrad. ei conduc azi cu pri­
turnuri de răcire, coşul de fum acest complex de clădiri, apa- noastre.. Sătenii din Paroşeni cepere.
înalt de peste o sută de metri, rate, cabluri, zăreşti zeci de s-or fost mirat mult cînd, Muncitorii bine calificaţi,
cu fuiorul alb din. vîrf, iţi pare mogîldeţe în mişcare. Sînt har- intr-o zi de vară, oameni înar- membrii şi candidaţii de par­
o suliţă gata să străpungă, nicii muncitori de aici ', cei -ca- maţi eu aparate ciudate au în- tid, au luat asupra lor sarcina
înaltul cerului. Alături de clă­ re strunesc herghelia nevăzută ceput să măsoare în lung şi ele a creşte noile cadre. Din
De fiecare 'dală, tinerii m uncitor'! 'din C o m b in a tu l sfd e fu rg ic H iih elld a rd fa p S ftÎd ză .cu prilejul zilelor de direa uzinei, parcul transfor­
sărbătoare ale poporului m uncilor, noi succese in producţie. La 23 A ugust du !ost in primele m u lu ri ale de­ matoarelor pare un păienjeniş
m onstranţilor.
Cu in im a p lin ă d e n u n d rie , in ura iele m u lţim ii 'de p a rtic ip a n ţi d e la d e ­ cil eşarjă iricoloră la braţ, m em brii 'gărzilor m u n cito reşti care s-aii acope­
m onstraţia din H unedoara, ircc g ă rzile m uncitoreşti. In uniform e albastre, rit de glorie, in pas cadenţat defilea ză prin !aţa tribunei.
VED ERE SP R E P E ŞTE R A B O LI
Gospodăria raională din Galda de Jos
a obfinuf rezultate bune
De mai bine de o săptămină iniţiale, producţia este mereu în toate lucrările de întreţinere :
grăpat, tăvălugii, plivit manual
la gospodăria de slat Alba Iu- scădere şi ca urmare este nece­ şi cu erbicide, dînd îngrăşămin­
te chimice suplimentare, a reu­
lia, secţia Galda de Jos so­ sară din timp în timp o .înnoire, şit să obţină în vara aceasta
producţii deosebit de bune. Ast­
sesc zilnic camioane din dife­ o schimbare a ei. Pentru ca fel, la griul de toamnă, Cenad
117 înmulţirea l-a, a recoltat
rite părţi ale regiunii. Sînt ca­ schimbarea seminţei să nu se 2.341 kg. la hectar de pe o su­
prafaţă de 18 hectare; de la
mioanele gospodăriilor agricole facă la voia intimplării, cu so­ acelaşi grîu in să 'din înmulţirea
a Il-a s-a realizat o /producţie
colective care transportă semin­ iuri tiecorespunzăloare sau ne­ medie de 2.040 kg. la hectar, de
pe o suprafaţă de 65 hectare. La
ţe de soi ce vor fi însămînfate productive în condiliunile regiu­ orzul de toamnă, Cenad 396—
înmulţirea Ea, s-a obţinut 2.000
în toamna aceasta pe loturile nii noastre, s-a înfiinţat in anii kg. la hectar; iar la orzul .de
toamnă înmulţirea Il-a — 3.333
semincere ale gospodăriilor res­ trecuţi în cadrul secţiei Galda
pective. de Jos, gospodăria raională ca­
Seminţele pe care secţia Gal­ re are rolul de a înmulţi, timp
ele de Jos le Livrează gospodării­ de 1—2 ani seminţele din so­
lor colective şi întovărăşirilor a- iurile raionate care apoi să fio
gricole din regiunea noastră au puse la dispoziţia unităţilor a-
fost produse în anii trecuţi de că­ ¦gricole socialiste, astfel ca in
tre staţiunile I.C.A.R., după ca- decurs de cîţiva ani toate se-
re timp de 2 ani au fost inmul- minţele vechi, de soiuri diferite
file pe ogoarele gos/iodăriei. de şi de provenienţă diferită să fie kg. la hectar de pe suprafaţa de
stat. Ele sini din soiurile cele înlocuite şi întreaga suprafaţă 5 hectare. O producţie bună s-a
mai productive, adaptate condi­ să fie cultivată numai cu se­ obţinut şi la ovăz, soiul Cenad
ţiilor de sol şi climă din re­ minţe din soiuri valoroase. 88 — la înmulţirea l-a 1.561 kg-,
giune. iar la înmulţirea H-a 1.350 kg.
Gospodăria raională din Gal­ la hectar de pe o suprafaţă de
Orice agricultor ştie că însă- da de Jos, însămînţînd culturile
niinlă, de la un timp aceasta irn- plante bune premergătoare c a : Producţiile obţinute de gos­
bătrineşte, îşi pierde calităţile trifoi, borceag, eter, aplicînd podăria raională în acest an,
cînd condiţiile climaterice nu au
-«©• fost întrutotul favorabile unei¦
bune dezvoltări a plantelor,
M onografia comunei constituie o garanţie pentru u-
Colectivul didactic al Şcolii de 7 ani din Roşia de Secaş, nităţile agricole socialiste^ că a-
raionul Sebeş, a terminat d?: curând monografia comunei lor' ' plicind întocmai regulile agro­
tehnice şi însămînţind semin­
Monografia cuprinde G capitole. Primul se intitulează : „Is­ ţele de soi primite,, vor Teuşi să
toricul comunei” care se împarte la rîndul lui în 5 subcapitole sporească simţitor producţia la
— comuna propriu-zisă, şcoala, biserica, banca populară şi ad hectar. Râmîne numai ca gos­
ministraţia comunei. Al doilea capitol se intitulează : „Locul de podăriile colective să însămin-
aşezare al satului, condiţiile de climă şi sol” şi cuprinde la ţeze seminţele primite pe lotu­
rîndu-i alte subcapitole — hotarele, căile de comunicaţie, clima
şi apele, vînturile şi felul pămîntului. Cel de al treilea capitol rile semincere, în terenuri bine
se ocupă de populaţia comunei, iar următoarele de producţie
şi reproducţie, schimbul dintre oraş şi comună şi ultimul tra­ pregăiiie, d u p ă . plante bune
tează fidel creşterea nivelului material şi cultural al ţăranilor
premergătoare şi să dea aten­
ţia cuvenită acestor loturi, exe-
muncitori ai Roşiei de Secaş. cutînd toate lucrările la timp şi
Pentru întocmirea acesfei monografii, coledivt.il didactic a in concliţiuni bune.
cercetat toate documentele necesare printre care şi volumul „Do­ Ing. TITUS POPOVICI
cumente privind istoria Rominiei” seria C „Transilvania”, do­
cumente existente în comună Şeful laboratorului regional
IULIAN IONAŞ pentru controlul seminţelor
corespondent Alba lulia
- *-¦ •- O i ¦ 'O O— » - ¦
inginerii Pătraşcu Gheorghe,
Vasile Căpâţînă, Constantin
Fulga, Gheorghe Vâtafu. Aju­
a sutelor ele mii de cai putere, lat, lăstărişul şi papura de pe
care se nasc in fiecare clipă malul Jiului: Ô să se constru­ foşti ciobani, comunistul Iosif
ia imensele turboregeneratoare. iască ceva în balta noastră, îşi Tasnadij a calificat zeci de ti­
neri, învăţindu-i să minuiască
Totu-i imens la noi — îmi spu- spuneau temători. Şi s-a con- automatele din secţia 201. Şe­
nea cineva de aici : cantităţile struit.
ful de tură, candidatul de par­
de combustibil, . agregatele, . e- Mai întîi au venit proiectan­ tid Constantin Ispas, priveşte
nergia electrică'. Numai, oame­ ţii. apoi excavatoriştii, cons­ azi cu mindrie cum lucrează
nii, muncitorii-s mai puţini. tructorii şi în urma dor monto- Gheorghe Dumitru, Nicolae
Mecanismele şi automatele cer
Podea, Isaia Miulescu şi mulţi
numai să fie supravegheate
alţi tineri fruntaşi care au tre­
continuu.
cut prin miinile lui. La revi­
...In sala dispecerului e li­
zia unui turbogenerator, tină-
nişte. Linişte şi curăţenie ca rii. Zeci şi suie de vagoane rul Simion Niculescii şi-a cîş-
de' spital. Agregatele de .aici, şi-au lăsat aici încărcătura. Au tigat pe merit faima de „cel
îmi explică tov. Iosif Tasnacly sosit piese dintre cele mai va­ trial bun muncitor din uzină".
însoţitorul meu prin labirintul riate, de la ţevi, la giganticele Dacă l-aţi vedea azi pe Cezar
uzinei, nu suferă .pic •de praf, turbogeneratoare. Pe cele mai Diaconii, care-i trecut în evi­
aşa sînt de sensibile. Im masa multe din ele luceau emble- denţe drept fochist I la cazane»
ţ dele comandă, dispecerul nu ne „iele „Elektrosila-Leningrad", cum mînuieşte manetele şi in­
1 bh naagân --nn s«e>ahmţnăă.. E numai ochi „L.M.Z.“ şi mai apoi şi Elec- dicatoarele automatelor de în­
I si... mîihi. In sarcina lui cade iroputere"-Craiova. La 1 iunie călzire şi alimentare, n-aţi spu­
distribuţia energiei. de sute de !956 (zi memorabilă pentru ir ne că acum cîţiva ani habar
m ii.d e volţi pe întinsul reţe- zinăi) din turbogeneratoare au n-avea ce-i o termocentrală. Şi
lelor. Ştiam că tov. 7 asnadţj pornit pe fire primii kilowaţi nu are clecît vreo 22 de ani I
este secretarul de partid din u- spre schelele petrolului oltean, ...9 iulie 1958. In ziua aceea,
z i n ă ş i unul dintre cei 'mai spre cuptoarele Hunedoarei, termocentrala a atins indicii
cei mai înalţi de producţie din
vechi oameni de aici. L-am is- spre tractoarele din Oraşul viaţa ei. Uzinele şi fabricile
patriei au primit atunci cu
codit despre trecutul colosului Stalin, ca si spre adîricul aba- 847.000 kilowaţi mai multă e-
l din Paroşeni.^ Bătnnul '(nu 'are tajelor Văii Jiului. Steaua ro­ nergie decît cea prevăzută în
plan. Colosul electric de pe m&"
it decît Vi eo 45 de ani, clar faţă ¦şţe cţe pe harta tării producea Iul Jiului merge din victorie in
victorie, la fel ca poporul nos­
ţ de ceilalţi muncitori dintre ca- curent electric, tru muncitor care i-a dat via­
y e puţini, au trecut de 30 de Anii au trecut, uzina s-a
primăveri, pare totuşi '„bătrînp dezvoltat. In ’57, al doilea ge­
na se lasă mult rugat .şi în- nerator intra în funcţiune, du-
cepe istoi ia uzinei... blînd producţia termocentralei.
...Era prin 1951—1952. Pe Au crescut şi oamenii. Deşi ti- tă si căruia îi slujeşte.
harta republicii noastre, p'arti- neri (să tot aibă cel mult pînă t , GH. DUMA
" 1* *-» * *-*-•*-*« t * -« * » •< « •» m t-t-4^« M * | » t •*-*-*> •s>yv i• <