Page 86 - 1958-08

Nr. 1147

p3§- j i ?sn >O r*T'i

oi?oooo-oooaoo-oo-oooo^o-oaoaoaoaoooo-oc C A L A T O R IN D S
o
SĂ NE CUNOAŞTEM
8
P E V A L E AR E G I U N E A
8
8 Minunatele locuri de odih-

88 nâ din tara noast,ră primesc
8 vară de oară oaspeţii dragi.

8 In regiunea noastră, băile Despre multe locuri ale regiunii rul medical modern care cuprinde şi o cu cîţiva întovărăşiţi, ei ne poves- existente in sat oglindesc mai bine,
8 Geoagiu sînt gazdele oame- noastre s-a scris pe parcursul vremii. casă de naşteri, un chioşc farmaceutic, ţese despre viaţa nouă, îmbelşugată, ca orice, hărnicia locuitorilor,
g ni'.or muncii, inceplnd cu pri- S-a scris chiar şi despre Vajea Se- dispensarul medical veterinar, toate se declară mulţumiţi de numeroasele
8 caşului, dar acum în ultimii ani des­ reflectă că în Roşia de Secaş s-au pe- case pe care şi le-au construit abia de Ieşind din Sccăşel şi urmînd cursul
8 pre aceste meleaguri, cu toate trans­ trecut, — ca şî în toate celelalte loca- cîţiva ani sau şi le ridică acum. apei, nu după mult timp ajungem în
formările care au avut loc, nu s-a lităţi ale regiunii, transformări radi- salul Colibi, sat în care, în ciuda de­
8 scris. De aceea, vrei iubite cititor să cale. Mai de mult, nici pomeneală de Drumul nostru, de acum se abâte numirii lui, nu găseşti azi nici o
8 faci cu gîndul o plimbare prin aceste asemenea construcţii. Locuitorii Roşiei puţin Ia stînga şi parcurgînd aproape colibă. Casele sînt durate trainic, sînt
locuri, să vezi cu ochii minţii această de Secaş' erau nevoiţi să meargă la o oră. printre mirişti, intrăm în Oha- tencuite şi spoite cu deosebită grijă de
g Vale a Secaşului ? Atunci să pornim Blaj, Sebeş, sau Sibiu pentru a-şi cum­ ba. Aceasta, deşi • nu este aşezată pe harnicele gospodine. Oamenii din sa-
de la izvorul Secaşul, din pădurea păra cele necesare sau pentru consul­ cursul Secaşului, face totuşi parte din ful Colibi trăiesc o viaţă nouă. Lor
g mele senine de oară şi pînă Sădinca de la Broştenl, pe cursul apei taţiile medicale. localităţile aparţinătoare văii lui. le-a intrat în sînge ca în fiecare an
în jos. Pornim. Lăsăm în urmă pă­ să-şi construiască ceva nou. Acum şi-au
8 la oenirea primilor stropi de durea fi izvorul Secaşului, lăsăm şi Pornim mai departe. Trecem pîrîul După spusele cetăţenilor, ale orga­ propus să-şi construiască ¦o şcoală no­
salul Broştenl şi, îmbătaţi de razele Ungureiului, pîrîul lui Sin şi apoi o nelor competente şi după cum ne dăm uă. Cea veche nu mai e pe măsura sa­
g ploaie ai toamnei. soarelui şi de mirosul parfumat al ier­ luăm din nou prin nişte îneîntătoare şi noi seama, în această comună s-au tului lor.
bii din Lunca de Sus prin care tre­ poieni. Din dreapta, tălăngile vitelor ridicat numeroase construcţii de folos
8 IN CLIŞEU : O după masă cem, o apucăm pe malul drept al din păşunatul din spre Blaj ne ade­ obştesc, Astfel, s-au construit un fru­ De ,aici, Secaşul îşi poartă apele în
Secaşului .Din partea stîngă, dinspre mos cămin cultural şi un magazin u- spre raionul Alba. . Curge încet şi li­
| însorită, cînd băile Geoagiu Păuca, se aud duduind tractoarele menesc auzul pe cînd din stînga flu­ niversal, s-a renovat localul şcolii şi niştit printre meleagurile mihălţenilor
de pe tarlalele gospodăriei agricole ierul doineşte cu foc la stînele ce se pînă cînd lingă Obreja se varsă lă-
8 au primit multor ado- colective păucene, iar din dreapta, de al sfatului popular. $i aici, oamenii, cei sîndu-se înghiţit de braţele bătrînci
pe creasta dealului Găvan, pădurea zăresc ca nişte bolovănişuri pe cres­ Tîrnave.
8 ralori. . w O CIO 0 0 0 0 0 0 de brazi „Virijeri“ ni se închină pînă tele unei păduri bogate. Celor ce no mai mulţi întovărăşiţi, vorbindu-ne
8 la pămînt. In cale ne-a apărut un mic Călătoria noastră s-a terminat. Par­
8 obstacol, —- un pîrîu. Cu un salt ti­ ies în .cale le dăm bineţe şi urmind despre multele lor realizări ne fac să curgînd cu gîndul aceste meleaguri,
8 neresc îl trecem. Este primul aflu- clipocitul apei limpezi şi leneşe a tu cititorule ai mai adăugat baga­
ent mai de seamă al Secaşului —* ne dăm mai bine seama cit de mult a jului de cunoştinţe lucruri noi, iar
M C O v iK y ,.. Gîrdanul. Odată trecut, în faţă ne apa­ Secaşului ajungem' la Tău, Aici, din­ bucuriei de a vedea zilnic noi şi noi
re scăldată în lumini Roşia de Secaş, tre clădirile ce se remarcă este aceea crescut nivelul lor de trai material şi transformări o altă bucurie: că şi Va­
X n~\s< o comună cu casele curate, înşiruite lea Secaşului devine ş.i continuă să
pe străzi frumoase. a şcolii de 7 ani, una dintre cele mai cultural. devină pe zi ce trece tot mai mult o
U N VIS ÎMPLINIT vale a belşugului şi a fericirii.
frumoase şcoli de pe Valea Secaşului. Pornind apoi pe malul unui alt aflu-
ŞI O DATORIE FĂCUTA Este construită în anii regimului de I. IULIAN
democraţie populară. Stind de vorbă ent al Secaşului, pe pîrîul Ohaba, după corespondent
A erul cald îm pins de paletele eli- justorului Ion L uţă ceea ce visa de m a Bradului, apoi pe creasta unui
cei izbea puternic in geam ul carlin- ani de zilet i-a adus iot ceea ce îi deal apăru sanatoriul. 1 km.de drum ajungem în Secăşel. Tot
gei avionului. D in cind în cînd Ion era oprii în regim ul btirghezo-moşie-
In urechi îm i răsunară com enzile: ce te înconjoară aici îţi dovedeşte că
Luţă, pilotul staţiei A V IA S A N -D eva, resc — obţinerea brevetului de pilot, „D esfaceţi paraşuta" I „P regătiţi para­ în sat există buni gospodari. De
altfel realizările întovărăşirii agricole

un om de sta tu ră potrivită, de vreo S tă tea m în spatele acestui om care şuta” / „ L ansaţi" I. Ajungînd în comună, admirăm d e -1

35 de ani, cu faţa şi mâinile arse de îşi îm plinise visul, şi m ă gîndeam : Pe terasele sanatoriului, bolnavii direa şcolii zidită pe la 1768. Mai îna­
se îngrăm ădeau să privească avionul inte aceasta n-a fost un edificiu şco­
soare, deschidea geam lîcul lateral clţi oam eni la !el ca şi el nu au a- d in care fusese la n sa tă paraşuta. Mâini lar ci conacul unui mare bogătaş. Ală­ Posibilităţi neîoîosite
fîlfîiau în aer spunînd p a rcă: „Iţi turi de şcoală se găseşte un lot ex­
p e n tru a lă s a c u re n tu l de, a e r p ro a s- ju n s ca în a n ii p u te r ii p o p u la re s ă -ş i m u lţu m im to v a ră şe , îţ i m u lţu m im ”. perimental al şcolii, unde, după cum
păt să pătrundă în carlingă. Z um - vadă visul îm p lin it1 ne spune directorul, în timpul anului
Dar bolnavii tui-i m ulţum eau num ai şcolar elevii pun în practică cunoş­
zelul m otorului se auzea regulat şi Parcă pentru a m ă com pleta in pilotului Ion Luţă, ci şi acelora ce ri activitatea cuH ural-sporfivă
l-au ajutat să-şi îm plinească visul. tinţele teoretice primite la ştiinţele na­
m elodios. In jurul nostru, cit priveai şirul ghidărilor m ele, pilotul staţiei
ŞTEFAN ZAPOTINSKY turii.' De aici, coborîm în mijlocul co­
cu ochii, se întindea cerul albastru- A V IA SA N -D eva îm i s p u s e : In anii trecuţi, Luncoiul de aici un cămin cultural de toa­ mulţi jucători de şah. In anii
munei ; magazinul universal, dispensa- Jos cunoştea o vie activitate cul­ tă frumuseţea, care însă nu es­ 1953-56 echipa de fotbal a ob­
azuriu de a ugust pătat doar pe — Uite, călătoream acum aici şi turală şi sportivă. Numai in te folosit.
1957 echipa artistică a căminu­ ţinut rezultate bune în campio-'
alocuri de m ici cuiere de nori pe cale rnă gîndeam . V ezi dum neata, eu lui cultural de aici a dat în co­ In localul căminului cultural natul raional, clasîdu-se pe lo­
mună şi in afara ei peste 10 se află şi o bibliotecă cu 2.200 cul 2 (1954) şi 3 (1955-56). In
de a se destrăm a. Sub noi se întin- transport zilnic cu „ţinţăraşul" m eu, programe, iar în anul 1956, cu volume, pe care nu o poate vi­
ocazia celui de al patrulea con­ zita nimeni, biblioteca fiind me­ prezent activitatea sportivă a
dea m area de verdeaţă a dealurilor ba grav bolnavi la diferite clinici curs dintre căminele culturale, reu închisă. lîncezit, odată cu echipele care
nu mai dau nici un semn de
îm pădurite ale H unedoarei. m ari d in ţară, ba m edicam ente, ba echipa artistică din această lo­ Această situaţie se datoreşfe viaţă. Şi motive temeinice, care
in primul rînd faptului că di­ să ducă la această stare de lu­
Zburam de aproape o jum ătate de sînge pentru transfuzii la diferite u- In unele gospodării colective, pe lingă faptul că m agaziile pentru de­ calitate a obţinut locul III la rectorii de cămin cultural din cruri, nu ar fi pentru că Lunco­
pozitarea cerealelor sirit prea m ici faţă de recolta obţiim lă, consiliul de con­ iaza raională. Frumoase rezul­ Luncoiul de Jos se schimbă foar­ iul de Jos dispune de un teren
oră, trecuserăm de m ultă vrem e de nităţi m edico-sanitare din regiunea ducere Hu s-a în g r ijit d e repararea m a g a z iilo r în c o n d iţiu n i bune. tate au fost obţinute şi la festi­ te des, că şedinţele de analiza de fotbal (unul din cele mai
valul raional, ţinut la Brad în muncii culturale se ţin foarte bune ale raionului), există două
O răştie unde am lansat paraşuta cu noastră. Cine ar fi putut visa ina- ziua de 9 iunie 1957. rar sau deloc, că nu există un rînduri de echipament sportiv,
colectiv de muncă la căminul cît şi o sumedenie de alte ma­
flacoane de sînge şi plasm ă şi acum inie de 23 A u g u st 1944 că un m iner Dacă aceste rezultate au adus cultural şi un plan după care teriale sportive care se află ri:
mîndrie şi mulţumire in rîndu- să se desfăşoare activitatea cul­ sipiie însă pe la şcoala elemen­
urm am drum ul ce duce pe deasu- din L upeni, un siderurgist de la H u- rile artiştilor amatori şi ale lo­ turală. La drept vorbind, în tară şi pe la tov, Dumitraş Pe­
cuitorilor Luncoiului de Jos, ele prezent nu prea se ştie cine este tre. In prezent nu se ştie cine
pra crestelor m unţilor spre Brad, spre nedoara sau un ceferist din Sim eria au rămas doar ca o amintire, directorul căminului cultural este preşedintele colectivului
deoarece in prezent echipa ar­ din Luncoiul de Jos ; se ştie în­ sportiv „Recolta“ din Luncoiul
sanatoriul T.B.C. unde era aşteptată poate să aibă, în caz de boală grea, tistică a căminului cultural din să că salariul îl primeşte tov. de Jos. Se crede că nici tov.
această comună nu are nici un Florica Circiu, care este plecată Ioan Mănesc.u, preşedintele
sosirea m edicam entelor, un avion la dispoziţie care să-l irans- fel de activitate, nu a dat în U.C.F.S. Brad, nu-1 cunoaşte pe
acest an nici un fel de program din această localitate de două preşedintele colectivului sportiv
Stăteam ghem uit pe scaunul din porte la prim a clinică mare şi m oder- artistic, deşi Secţia de învăţă­ din Luncoiul de Jos...
luni.
) spate şi priveam cu m ultă curiozitate nă unde specialiştii să intervină pen- mânt şi cultură a raionului Brad Pe raza comunei sînt suficien­
$ în juru-m i. M ă gîndeam la cel din tn i salvarea vieţii sale. D esigur ni- plăteşte pentru această muncă Pe drept cuvînt se pune în­ te elemente cu ajutorul cărora
un director de cămin. Situaţia s-ar putea reorganiza atît ac­
faţa mea, la pilotul Ion L uţă care cu m eni. A zi, prin grifa partidului şi trebarea — şi locuitorii comu­
tivitatea căminului cultural cît
m ina sig u ră conducea avionul spre guvernului nostru, în fiecare regiune nei Luncoiul de Jos o pun des
şi a colectivului sportiv „Re­
ţintă. îm i povestise jos, la sol, frag- a ţării s-a înfiinţat cîte o staţie de — ce are de gind să facă Sec­

m e n te d in via ţa sa. F u se se b ă ia t să - „ A via ţie S a n ita r ă " — AV7ASAAI — ţia de învăţămint şi cultură a

rac. P ărinţii săi nu l-au putut ţine tocm ai în acest scop. Iar eu, unul

la şcoli înalte deşi Ionică avea sete pentru care 23 A ugust înseam nă re-

de învăţătură. G îndul lui era să de- alizarea visului, îm i dau silinţa ca

vină pilot. V isa lucrul acesta de m ic m isiunile m ele să fie în aşa fe l exe-

\ copil. C înd părinţii l-au dat la m e- cutate Incit să pot prin aceasta m ul-
^ serie, nu le-a putu! zice nim ic pen- plini tuturor acelora care m -au aju-

y tru că ştia că el. băiat sărac tui pil- tat să d e v in ceea ce sîn t azi.

) tea să-şi vadă îm plinit visul său. ...Avionul îşi continua zborul său

Stătea de m ulte ori pierdut pri- m ai departe peste crestele im pădu-

tiind cu jind în urm a avioanelor ce rite ale Bradului, spre locul unde bol-

treceau pe sus. A devenit apoi m e- n avii aşteptau m edicam entele şi sin-

serios — afustor, dar v isu l său de gele a tit de necesar lor.

ani nu se destrăm ase' încă. Spera că U n scurt ocol şi sub juselajul a-

tdtuşi într-o zi să poată deveni pilot, vionuhii începură să patruleze rînd din Luncoiul de Jos este cu a- raionului Brad şi mai ales tov. colta“. Există aici şi organiza­
Şi, ziua aceasta a venit, i-a adus a- pe rină casele unui sătuleţ din preaj- tit mai de neiertat, cu cit ce­ Receanu Ioan care răspunde de ţie de partid, U.T.M., numeroase

— „Nu mă aşteptam să fiu primită astfel tăţenii comunei au construit activitatea căminelor culturale cadre didactice (toate tinere), e'

¦¦¦¦¦¦ *6 +«+« pe raion ? lemenfe dornice de activităţi
O delăsare tot atit de condam­ cultural- sportive ; se cere însă
noua____ _ _ __ w _ __ ®] • U "f îmbină o bogată varietate de Pe de altă parte, vizitatorul ca organele, şi organizaţiile în
nabilă se petrece şi in activita­ drept să pornească serios la
In prezenţa reprezentanţilor stiluri şi culori, conturate în se_ întreabă cu nedumerire de tea sportivă din comuna Lunco­ treabă, iar tovarăşii de la raion
organelor de partid şi de stat ai iul de Jos. Se ştie că din 1952 să nu se sustragă de la controlul
instituţiilor de artă şi cultură şi forme precise şi armonioase, existenţa pieselor specifice raio- a luat fiinţă aici un colectiv şi îndrumarea pe care ar fi
a invitaţilor, s-a deschis la De­ sportiv. In decursul celor patru de dorit să le exercite fără în-
va, în cinstea zilei de 23 Au­ constituind astfel un început nului Petroşani. Pe o măsuţă, ani de existenţă (1952-1956) co­ tîrziere şi în această localitate.
gust, expoziţia de artă popu­ lectivul a format o echipă de
lară a regiunii Hunedoara. lăudabil de valorificare şi sti- pierdute în şirul nenumăratelor fotbal, urla de volei, a antrenat FLORIN BENEA

încadrată în şirul de expozi­ le, vizitatorul se opreşte înde­ smisă prin arta populară din mulare a artei populare din re- obiecte ale expoziţiei, el va gă-
ţii deschise în acest an, ex­
poziţia de artă populară din lung şi admiră măiestria şi generaţie in generaţie. giunea noastră. si două păpuşi in port momîrlă-
strada „Dr. Petru Groza“ vine
să întregească cunoştinţele vi­ profundul simţ artistic cu care De acelaşi simţ artistic sînt Nu putem trece însă cu ve- nesc, lucrat de elevii şcolii e-
zitatorilor prin înfăţişarea as­ au fost lucrate costumele pă- pătrunse şi obiectele raionului derea faptul că la organizarea lementare de 4 ani din Bărbă-
pectelor din creaţia artistică durencelor din Cerbăl, raionul Orăştie. Cămăşile şi iile din acestei expoziţii s-a procedat cu tenii de Sus. Este lăudabilă ini-
populară a regiunii noastre, in Hunedoara, in care motivele ro- Voia, şorţurile, catrinţele şi o- destulă pripeală. In forma ei ţiativa corpului didactic de la a-
domeniul portului, ţesăturilor şi mineşti, in roşu aprins, sînt do­ pregele din Băcăinţi, Balşa, actuală, expoziţia are un carac- ceastă şcoală, de a transmite <L>«O <Th> <
broderiilor.
minante; sau apreciază valoarea Cioara, bătrînul şorţ din 0- ter unilateral, inmănunchind viitorului — prin copiii şcolii — ţ,Şcoala m ediş „D r. PETRU G R O Z A ,, D eva|
Ansamblul expoziţiei regiona­
le de artă populară urmăreşte deosebită a cojoacelor lucrate în răştioara de Sus, pieptarele, doar o seamă de costume, ţesă- bogăţia artei noastre populare, ^anunţă că la această şcoală se ţin cursuri 'de pregătire p e n tru |
să contureze fondul comun al flori de amici de nuanţe dife- ştergurile şi covoarele . repre­ turi şi broderii şi puţine — dar ne întrebăm, in acelaşi timp, fcopiii oamenilor muncii care urmează să se prezinte la exame-#
creaţiilor artistice şi să desprin­ zintă aceeaşi varietate de cu­ chiar extrem de puţine — alte cum a înţeles să se achite de inul de admitere Ia facultăţi. Cursurile se ţin în zilele de tu n i,f
dă diferenţele caracteristice ale lori şi modele, migală şi simţ obiecte ce se încadrează tot ca obligaţie Secţia raională de în- ?marţi, joi şi vineri de la orele 17-21 la m ateriile: limbă r° -n
celor patru zone etnografice ale !^SEM NĂRI produse ale artei populare. Or, văţămînt şi cultură din Petro- fm înă, matematică, fizică, chimie şi istorie. înscrierile şi alte in-y,
regiunii Hunedoara : a moţilor ăl frumosului. iformaţii se primesc zilnic de la orele 8-13 la secretariatul şcolii.^
(o parte din raionul Alba şi a- este ştiut că în cele patru zone şani, în ce priveşte reprezenta-
proape în întregime raionul rite şi totuşi armonios îmbinate. Vizitatorul nu poate să nu etnografice ale regiunii noas- rea Văii Jiului la expoziţia re-
Brad), săliştenească (partea de Cu multă gingăşie şi pricepere se oprească la feţele de perină tre s-au produs şi se mai pro- gională ?
şes a raionului Alba şi aproape din Daia, raionul Sebeş ; bogă­
în întregime raioanele Sebeş şi sînt lucrate cămăşile din Pău- ţia culorilor, armonia şi preci­ duc nenumărate obiecte de ar- S-a spus că materialele sînt
Orăştie), pădurenească (aproa­ cineşti, raionul Haţeg ; pe fondul zia cusăturilor în motive ţpmî- tă populară. Ar fi suficient să împărţite pe raioanele' adminis-
pe întreg raionul Hunedoara şi de mătase albă, florile sau mo­ neşti, dovedesc talente artistice amintim doar citeva : măiestri- trative ale regiunii. Să admitem
o parte din raioanele 11ia şi tivele româneşti lucrate în ne­ de neîntrecut. Impunător şi ca tele fluiere, bite şi toporaşe în- că ideea unei asemenea orga-
Haţeg) şi momîrlănească, ce gru şi galben, şorţurile înflo­ vechime (1790) şi ca execuţie, crustate cu diferite şi nuanţate nizări poate fi acceptabilă, deşi
ocupă o bună parte a raionului rate, aduc în conţinutul lor in­ este şorţul alb cu negru din motive romîneşti, tulnicele de era mai potrivit ca exponatele
Petroşani. fluenţa portului bănăţean. So­ Sibişel, apoi diferitele catrin- diferite mărimi, forme şi esen- să fie aranjate pe zone etno-
bru şi totuşi elegant este ve­ ţe in variatele lor culori şi mo­ ţe de lemn, cimpoaiele pădure- grafice, tocmai pentru a scoate
Nota comună a acestor zone chiul port al femeilor din car­ dele, pieptarul din Cut, portul ni lor, taragoatele Haţegului şi şi mai mult in relief asemăna-
etnografice este varietatea de tierul ceangăilor al oraşului săsesc din Miercurea şi Dobîr- Iliei, ploşti, linguri, părţi din rea caracterelor de produse în
culori şi forme ce împodobesc Deva. Cămaşa albă, cu m igă­ ca. Cum era şi de aşteptat, por­ porţile ornamentate ale satelor zonele respective. Dar, ceea ce
costumele, dîndu-le o înaltă va­ loase cusături negre la pumnaşi tul săliştenesc este acela care Haţegului, nenumăratele tipuri produce mai multă nedumerire,
loare artistică. de vase încrustate sau pictate este faptul că, în marea lor ma-
rochia de culoare verde-inchis, predomină printre exponatele ra­ ce abundă în toată regiunea, joritate, exponatele nu poartă
Criteriul de aranjarea mate­ pieptăraşul negru cu flori nuan­ ionului Sebeş. Lipsesc aproape în întregime etichete. Organizatorii ar fi tre-
rialelor in expoziţie este acela ţate în roşu, atrag atenţia vizi­ salbele şi decorurile porturilor huit să cunoască faptul că vi-
pe raioane administrative, iar tatorilor. Numeroase şi judicios alese femeieşti, „zalele cu chei“, zîtatorii sînt dornici să ştie lo-
in cadrul acestora, în mai mică sînt exponatele raionului Brad.
măsură, pe zone etnografice. Printre exponatele raionului Incepînd cu o splendidă cămaşă fişiile cu „ţinte şi chei pe plo- cui de .provenienţă al fiecărui
Alba o impresie deosebită pro­ din satul După Piatră (mătase toage“ (la costumele pădure- obiect expus,
(Trecind în revistă e r o n a te ­ duce costumul femeiesc din Va- albă lucrată în flori negre, o-
lea D osului: o splendidă că­ pregul negru împodobit cu flori neşti), brîiele încrustate în pie- Dacă neajunsurile semnalate
maşă albă cu măiestrite flori in albastre şi violete) şi pînă la le sau frumoasa m obilăjăseas- mai sus ar fJ fost înlătur2te
negru, opregul din catifea nea­ îmbrăcămintea bărbătească a
gră cu flori albastre şi violete moţului, furca de tors din Ri- că. S-ai putea afirma că aceas- pr jn 0 maj atentă organizare a
pe margini. Cojocul femeiesc biţa, prosoapele din Ţebea şi
din Berghin — cu modele săseşti farfuriile înflorate, toate denotă tă puzderie de produse ale ar- expoziţiei, aceasta ar fi căpătat
tseainiipeopşui.lavrea,lortootaseatitcademian,teterri.ae-- o. mai. mare .pu.t,er.e d,e i.nst,rui.re
şerparul din Zlatna, impunăto­ lele expuse în expoziţia din De- H educare, iar vizitatorii ar fi
rul covor din Hăpria, cele două
sensibilitatea şi puterea de per­ va, au fost date uitării de orga- plecat mulţumiţi şi cu o ima-
cepere a culorilor şi formei. nizatori, ştirbind astfel consi- gine clară despre arta popu-

tulnice şi furcile de tors, poartă In ansamblul ei, expoziţia de derabil valoarea actualei expo- Iară a regiunii noastre,
pecetea culturii originale, tran­ artă populară deschisă la Deva zitii.
^ OH. LUPAN-