Page 87 - 1958-08

Nr. 1147 DRUMUI SOCIALISMULUI Pap. $

g g w rayffM K O TC T » -^ » r e -g n g r a m r a ir g E ^ 'a m iir g M lC H B îg a E s

>oooopooo 4 W n o n á I n s a t e l e r a i © » OCQQOOCOP

,.XXX?CCOSSn^XXKX^DO3 OCX^aOOOOCT<XXÎgO0 CCCGOOSOS0 OCQOg;D .SOOQOOOSOGOCXXSQOQOCO^XSCOOOOCCSOOOOOOQOQOSOOOQOOQGC OaOOOSQSCCOOgCKXXXXSOSCXX CCOCQ -X?SCOCKX>gwOOQOQCXXX>COOCC$XXXgCQn»OOCCSQOS&iX>PGOgOQaCGCi

Petraţ Drăgotesc este mulţumit

In casa construită nou, pe marginea nevrînd a trebuit să mă mulţumesc... venea să creadă ochilor: 1419 kg. grîu,

apei care împarte Peşteniţa în două, cu esenţialul. 722 kg. secară, 220 kg. orz şi ovăz,

am găsit în timpul prînzului pe cei Mulţi ani au nins în părul lui Pa mai bine de 18 măji de porumb, peste

6 membri ai familiei Drăgotesc. truţ Drăgotesc. Ani de muocă osîn 1,000 kg. cartofi. Varză atît a prmvt

Rod bogat de fructe Au terminat cu masa şi tocmai erau dită pe ogoarele bogătaşilor. Ani de că nu mai avea ce face cu ea. Pe dea i
gata de plecare la cîmp. O muncă trudă, de drumuri bătute cu regulari­ supra a primit 1.500 kg. prune 32 li­

In livada de pom i fructiferi a gos­ nouă după strîngerea recoltei de grîu tate la Haţeg ori spre pădurile care tri ţuică, 50 kg. brînză, 9 kg. lină.
podăriei agricole colective din Peşte- şi secară, îi aşteaptă pe harnicii co­ aparţineau uţior „societăţi anonime“ Fin şi alte produse nu-şi mai aduce
niţa, aruii acesta ca urm are a bunei lectivişti. Nu vreau să rămînă în ur­ unde bătrînul Drăgotesc se angaja tă­ bine aminte cît a luat. In tot cazul
mă cu lucrul. Au fost de la înc?put ietor de lemne pentru o vară întrea atîta belşug în casa lui nu văzuse

îngrijiri a pomilor, recolta de fructe fruntaşi, şi de ce' n-ar fi primii şi gă. Viaţa lui, era viaţa obişnuită a încă. Unde mai pui că banii primiţi

este foarte mare. Colectiviştii au po­ acum ? ţăranului cu fruntea mereu plecată în pentru ziţele-muncă au fost în sumă de

sibilitatea să valorifice prin coopera­ Era acasă şi baci Petruţ băirînul faţa celor avuţi. La paşti ori la eră 6.230 lei.
tivă cantităţi m ari, să facă ţuică, m a­ şi lelea Ana. Feciorul lor — tot Pe­ cum o bucată de pîine neagră, — nu De atunci, an de an în casa co­
giun, com poturi, eic. tru} se numeşte — şi nora Qpriţa, ea a domnilor — era simbol de săr­
dădeau sfaturi fetiţei lor, Vetuţa, în bătoare. Nici ghete, nici opinci în pi­ lectivistului Petruţ Drăgotesc a crescut
belşugul. Nu s-a mai ştiut ce-i sără­

IN C L IŞ E U : La siriusul fructelor vîrstă de 8 ani, cum să se poarte pînă cioare. Desculţ, cu „pălărie de bucate" cia ori lipsa. A început să vîndă plu­

in livada gospodăriei. cînd vin părinţii de la cîmp. După pe cap, prin arşiţă şi vînturi, Petruţ sul de bucate prin cooperativă şi să-şi

masă grădiniţa nu funcţionează Drăgotesc a trebuit să înfrunte greu­ strîngă bani pentru a construi o casă.

Ce ar cîştiga Ştefan Pandom 1.070 lei, brînză, fîn, orz, ovăz, Singură, sub un şopron, mătuşă tăţi şi atunci cînd lucra pe bucăţica Colectiviştii l-au ajutat să-şi strîngă
dîn § ©s p V#1 a c ©i e v ă fasole, toate socotite la preţul Gabriela fierbea nişte dovleac pentru lui de pămînt, greutăţi la a căror a- materialul şi să-şi facă cărămida. A-'
tare teren agricol, Ştefan Pave­ secară, 249 kg. orz, ovăz şi fa­ de achiziţii s-ar ridica la peste cei doi porci proprietatea personală mintire face un semn a „ducă-se pe tunci cînd a avut tot ce i-a trebuit
In Breazova, raionul Haţeg sole, 1.836 kg. porumb, 1.150 kg. 800 lei. Un total de produse în a familiei Drăgotesc. pustii“. s a apucat de construcţie. Dar şi în
existcă un ţăran muncilor pe loni are un venit de 2.227 lei. cartofi, 670 kg. varză, 1.430 kg. valoare de 9.217 lei. Iată din- perioada asta lucrul ce-1 avea de fă
nume Ştefan Paveloni. Gospo­ Socotind consumul pentru fami­ prune, 31 litri ţuică, 49 kg. brîn- tr-odată o diferenţă de peste Cu astfel de ocupaţii am găsit pe Dar, viaţa lui Petruţ Drăgotesc s-a cut în colectivă nu-1 lăsa pe seama
dar bun şi priceput, lucrează cu lie, lui Paveloni îi mai rămîn ză, 2.536 kg. fin şi suma de 6.000 lei cîştig, faţă de gospo­ cei 6 membri ai familiei Drăgotesc luminat. S-a pornit în sat vestea că altuia. Acum iată-1 pe Petruţ Drăgo­
sîrg pămîntul care-1 are în pro­ produse în valoare de 223 lei 6.312 lei. Socotiţi apoi eu cît a dăria individuală. La aceasta în zi de vară. Şi trebuie să recunosc în Peşteniţa mai mulţi ţărani munci­ tesc în casă nouă. Are curent elec­
prietate individuală, folosindu- pentru valorificat. De la cele fost mai uşoară munca lui Ioan se adaugă banii primiţi pentru că aşa neînsemnate cum par ele, nu a tori vor inaugura o gospodărie colec­ tric şi mobilă din aceea frumoasă.
se de cele două vaci şi plugul două vaci venitul realizat însu­ Petresc ţinînd seama că în gos­ ziua-muncă în gospodăria agri­ fost prea uşor să-i prind la vorbă pe tivă. Era prin 1952.
aşa cum l-a moştenit de la bă­ mează 6G0 lei iar de la cele 4 podăria colectivă sînt folosite colă. vreunul din ei. Ştiţi, bătrînul Drăgo­ In gospodăria personală la Petruţ
trânul taică-său. In gospodăria oi, 184 lei. Total venituri în mijloacele mecanizate, pentru tesc are un principiu: flecăreala-i trea — „Acolo pămîntul se lucrează cu Drăgotesc se găsesc 12 oi, o vacă pen-'
sa destul de bine înjghebată, gospodăria lui Ştefan Paveloni cea mai mare parte a lucrărilor Această socoteală o poate face ba muierilor la zile de şezătoare. tractorul, sînt şi maşini care strîng tru lapte şi doi porci de mai mare
Ştefan Paveloni dispune de 3,30 3.294 lei. Aceste sînt cele rea­ agricole. Adăugaţi apoi la a- oricare ţăran muncitor şi se va griul şi ţi-1 dă gata pentru măcinat“. dragul. Are şi păsări de curte. Ţoale
hectare teren agricol, are 4 oi lizate în gospodăria individuală ccasta toate diferitele alte avan­ convinge singur că în gospodă­ Sub un umbrar — tare cald mai era Aşa spuneau oamenii care, ştiau ei dovedesc că în casa lui Petruţ Drăî
şi două vaci. Situaţia Iui Şte­ a Sui Ştefan Paveloni din Brea­ ria colectivă viaţa este cu mult afară — am prins vorbă cu baci Dră- ceva. gotesc s-a statornicit belşugul.
fan Paveloni nu se poate spune zova, în răstimpul unui an. taje pe care le au colectiviştii. mai îmbelşugată, că drumul gctesc bătrînul. Şl — firesc de altfel
eă este rea. Dar nici nu se poa­ Ce ar cîştiga Paveloni Ştefan gospodăriei colective este singu­ — ce puteam vorbi despre altceva Petruţ Drăgotesc, atunci la inaugu­ — „Gu ce primesc avans de 40 la
te compara cu cea a colectivis­ Să vedem ce a primit în a- rul care duce spre fericire. în împrejurări de astea, decît despre rarea gospodăriei s-a înscris şi el. S a sută, în anul acesta, adăugat la „re!
tului Ioan Petresc de exemplu, intrînd în gospodăria colectivă? colectivă şi viaţa colectivistului. înscris şi soţia lui şi scră-sa Gabriela zervelc" din anul trecut, îmi ajunge
din G.A.C. Peşteniţa, acelaşi ra­ ceeaşi perioadă (1957) colecti­ Realizînd acelaşi număr de zi- Recoltele m ari obţinute şi feciorul şi nora. Toţi s-au înscris să trăiesc pînă la recolta din anul
ion. vistul Ioan Petresc din Peşte­ le-muncă ca şi Ioan Petresc ar de unităţile socialiste din — „Ne oprim numai la esenţialul lu în colectivă cu toată forţa lor do viitor. In colectivă cîştig atît cît mum
primi o cantitate de grîu care ugriculturău^j.aionul Ha­ crţirilor, fiindcă vremea nu-i prea po­ muncă. cesc. Aci într-adevăr „cine-j harnic $
Iată ce ciştigă Ştefan Paveloni niţa. evaluată la preţul de achiziţii ţeg, unităţi care lucrează trivită acum de taifas“. Acesta a fost munceşte are tot ce vrea“.
în gospodăria lui şi ce a cîştigat împreună cu familia sa, Ioan se ridică la suma de 3.118 lei, un avertisment şi o condiţie care drept Şi întrebaţi-1 acum dacă-i pare rău.
în anul trecut Ioan Petresc în porumb în valoare de 2.079 lei, să vă spun nu mi-a fost prea pe Din contră. Petruţ Drăgotesc este Are dreptate Petruţ Drăgotesc, Pîiâ
G.A.C. Petresc a efectuat un număr de cartofi 1.150 leh. Ar mai pruni plac mai ales că vroiam să aflu cît foarte mulţumit. In primul an au făcut, la jumătatea anului în curs, eq pjem-
631 zi le-muncă în gospodăria mai multe din viaţa acestui om. Vrînd, toţi membrii familiei la un loc, 623 brii familiei, au efectuat peste 340 zile
După suprafaţa de 3,30 hec- colectivă, pentru care munca i-a prune şi ţuică în valoare, de zile-muncă în gospodăria colectivă, muncă în colectivă. Iată marea mul­
fost răsplătită astfel : a primit V. ©te produse a primit pentru ele, nu-i ţumire a lui Petruţ Drăgotesc.
cantitatea de 2.079 kg. gnu şi
(1 ) IE R I. U n plug de lem n tras de boi costelivi. O am enii care trudeau
oăm intul m ecanizat, sînt
zg m in d păm întul din zori pînă-n noapte, încercind a-şi face viaţa m ai bună.

(2 ) AZI. Pe plaiuri H aţegane via ţa este iot m ai înfloritoare. Locul piu-
gului de lem n a fo st luat de tractoare cu brăzdare m ulte. Acum din sinul
păm intului se scol bogăţii nebănuiie.

M

LA TAIFAS CU MOŞ FANUCU! fapte convingătoare pen­ Mi
tru ţăranii m uncitori, care
se înscriu in num ăr tot M te t
m ai m are in întovărăşi­
„Moş Fănticu“ — a.şa-i spun cei mai şezarca cu toate acareturile gospodă­ rumb, polidiscurile, cele 6 prăşitoare rile agricole şi in gospo­
tineri colectivistului Ştefan Vasiu din riei : şi greblele mecanice, tocătoarele meca
Piu Bărbat — se află în cel de al nic.e şi manuale iar pe deasupra, salul
— Le vezi nepoate ? Multe din a-

63-lea an al vieţii. ccstea erau ale lui loşca Balasz. A.- întreg care a păşit în toamna trecută dăriile colective.

Bătrînul tocmai picase de la cules cuma-s ale noastre 1 Faţa bătrînului pe făgaşul colectivei, toate constituie

de prune. L-am întîlnit în poarta co­ s a luminat, amintirea trecutului r a mîndrii justificate ale bătrînului eq

lectivei. Cum era pe înserate, ne-am pierdut şi-a lăsat loc altor vremi, cele leclivist, mîndrii ale întregului sat.

aşezat pc-o bancă din' curtea gospo­ de azi. Băirînul îmi povesteşte acum S-a făcut la gospodărie un siloz cu

dăriei şi dintr-o vorbă într-alta ne-am despre viaţa lui de colectivist. La în o capacitate de 4 vagoane, o remiză

dat la taifas despre ceea ce a fost ceput au cam şovăit dacă să se înscrie pentru păslratul căruţelor şi al unei

odată şi despre timpurile astea de a- ori nu, pînă la urmă însă s-au înscris. A- telcr, s-a reparat grajdul şi s-a con­

cum. tunci, în‘52, au dus în cclcctivă aproa­ struit o cabină unde de 2 ori pe sap

— Apoi, alte vremuri erau înainte pe 6 hectare pămînt, două vaci de jug, tămînă rulează filme pentru colectivişti. F răm îniâri în sa tu l Nistor Stănilă cînd stă de
nepoate —¦ şi-a început bătrînul oo- două juninci şi doi viţei, car, plug şi Poţi să nu te mîndreşti. cu toate a-
vestea. In Rîu Bărbat mare şi tare grapă de fier iar pe deasupra şi 4 cestea cînd, aşa bătrîn cum eşti ştii de la poalele munţi or vorbă cu oamenii nu uită a ls
era pe atunci bogătanul Ieşea Ba- braţe de muncă. Lui moş Fănucu ru i că ai luat parte la realizarea lor ? povesti de îndoiala ce-l cuprin­
lasz. La ăsta lucra întreg satul. In pare rău că a intrat în gospodărie Duduie în sat un „motor“ şi-n amur­ Ca şi alte sate, Vaideiul de nimale de parcă ar cunoaşte şi seţea vitelor, de hrana ce-o pri­
exploatarea din „Cionfu“ la tăiatul încă de la „întemeierea“ ei, asta o gul serii zeci de becuri se aprind în Munte aparţinător comunei ele graiul omului ? De cîte ori meau şi de curăţenia ce dom­ sese şi pe el la început. A vor­
lemnelor, sau la holdele din jurul sa­ spune deschis oricui. An de an a tont casele colectiviştilor, pe uliţe şi la co­ Rîu Alb, a cunoscut in ultimul a venit vorba de cerere el a nea aci. A stat de vorbă cu bit cu. Teodor Maţi, a stat de
tului care erau tot ale Iui, preţul zi­ fruntea în numărul zilelor lucrate şi ca lectivă. Zeci de aparate de radio prind timp o profundă schimbare. motivat scurt: îngrijitorii, s-a sucit şi răsu­ vorbă cu Petru Comun. La
lei de lucru era o coroană şi de mul­ răsplată a cîştigat bine. Mult mai bine atunci glas. Uzina electrică e şi ca Pentru copiii satului, care cu cit, a împins de cărucior ca să ăsta i-a spus-o deschis:
te ori nici atît. decît atunci cînd îşi lucra glia de o realizare a anilor din urmă, e rod -al ani in urmă fie că trebuiau să — „Nu-s împotrivă, o să fac vadă cum alunecă pe şinele ce
unul singur. Anul ăsta, pînă la înce­ muncii rîubărbăteniţor. meargă la şcoală in satul ve­ şi eu, da mai întîi să mă în­ taie grajdul în două. Ce hotă- — Nene Petre, zici matale
Priveam la bătrînul ce sta alătu­ putul lui iulie, a făcut 165 zile-mun- cin, Coroieşti, fie că rămtneau rîre să fi luat nu ştie nimeni. că fi-e bine acum, dar dracul
ri de mine. In capul, barba şi mus­ că, ale întregii lui familii întrec 400. Prinşi în discuţii n-am simţit cum analfabeţi, s-a ridicat în ulti­ ţeleg cu ăi de-acasă. Şi-apoi In drum s-a abătut şi pe la să-l ia pe Nistor de nu ţi-o
tăţile lui, vremea aşternuse bruma ani­ Pe tabelul de anul trecut familia bă s-a lăsat peste sat amurgul şi răceala mii ani o şcoală frumoasă şi nici primul nu vreau să fiu, cumnatul său llie Vasiu, care merge mai bine în întovărăşi­
lor. Am retrăit atunci vremile de care trînului a avut trecute peste 714 zilc- sein. Batcza tocmai tăcuse şi ea pen­ las’ să mai facă alţii întîi e şi el înscris in cooperativa
moş Fănucu îmi povestea. O vedeam muncă, dintre care numai moş Fănu tru că se terminase şf cu treieratul o- încăpătoare. Şi viaţa celor mari şi-atunci oi vedea şi eu ce şi coroiestenilor. re. Uite numai la ăi din Coro-
pe „măria sa“ Aîorişco, „doamna” bo­ cu avea pe răboj 287. văzului. La grîu şi secară trcierişul s-a este altcum de cum era. In mi­ cum“. ieşti. La cîteva luni după ce-au
gătanului, care din fereastră dădea or­ terminat de mult. 1.400 kg. la hectar cul sătuc al Vâideilor, în anii -k făcut rînduiala asta nouă au
dine şi dispoziţii despre ceea ce tre­ In seara aceea, Ştefan Vasiu, mi-a a rezultat colectivei. Cînd i-arn întins regimului democrat-popular un De tras trăgea însă cu ure­ luat o grămadă de bani, A luat
buia făcut. In casă nu avea nimeni povestit despre multe lucruri. Se mîn mina am citit în privirile moşului că număr de 24 ţărani muncitori chea şi-n stingă ?!i-n dreapta, Preşedintele sfatului popular Izidor Oneasă avans după va­
voie să intre, aşa că, deşi în sat erau dres cu realizările colectivei din Rîu parcă ar vrea să mai îmi spuie ceva şi-au construit case noi. voia să afle de la unul ori de şi secretarul comitetului comu­
oameni între 80—90 de ani, cum arată Bărbat şi are de ce se mîndri. Ga L-am îndemnat s-o facă. la altul cam cum ar sta lucru­ nal de partid l-au întîlnit ps ca lui. 525 lei ? A luat. Albesc
pe dinăuntru casa bogătanului nu mionul care lunar le aduce venituri Printre cele 16 familii, care rile înir-o astfel de cooperati­ una din uliţele Vaideiului. Victor a luat 504 lei? Au luat
de mii de lei, cele 340 capete de ani­ — Zici că scrii „la foaie“ nepoate ? unindu^se au format întovără­ vă zootehnică. Şi cîte-o dată cîte 500 de lei şi Albesc Dă-
putea nimeni să spuie. male — vaci, boi, cai, porci şi oi —• Ui mai spun ceva şi-apoi de-i vrea şirea zootehnică „1 Mai" din parcă-i dădea inima ghes să — M-am hotărîţ, ştiţi ? — nilă, Albesc Vasile Padină,
.cîte numără acum colectiva, maşinile îi scri-o iar de nu, nu. Ştii c e : con Vaidei, se află şi ţăranul mun­ scrigşcererea, gîndul că va tre­ le-a spus Nistor la prima ve­
Cu mîna întinsă, moş Fănucu s a de semănat păioase şi cele pentru po­ ducerea-i bună, conducerea gospodăriei, citor Nistor Stănilă. Creşterea bui după aia să ia vaca de dere. Cei doi s-au bucurat. Ştefan Sălăşan ? Au luat. Aii
şi asta face mult. animalelor — oi şi vaci — e ştreang şi s-o ducă în grajd cu Au intrai în casă la Nistor. văzut cu ochii. Atunci, sînteţi
rotit în mijlocul curţii arătîndu-mi a- ocupaţia pe care acest om a ale altora care se înscriseseră Cînd au ieşit, aveau in mină orbi cum eram eu la începui ?
îndrăgit-o încă de mic copil. ca şi el, îi tăia insă tot entu­ hirtia pe care Nistor scria că
In raionul H aţeg există Ca cioban, el colindă tot tim­ ziasmul. vrea să devină cooperator, că ...N-au intrat toţi oamenii
o mare suprafaţă de pă­ pul anului munţii, iar toamna înscrie o vacă şi suprafaţa de din sat. Sînt nînă acum doar
şune alpină bogată în \ şi primăvara cîmpiile Banatu­ Au trecut între timp cîteoa fînaţ necesară. Dedesubt, nume­ 16 înscrişi. Dar ăştia îs oa­
ierburi grase. Aci locui­ lui. Cînd a fost vorba prima săptămâni. In întovărăşirea le lui Nistor şi-al Salomiei meni hotărî ţi. Dovadă c-au bă­
torii satelor au condiţiuni dată de crearea cooperativei. zootehnică din Vaidei se în­ Stănilă dovedeau că hotărirea tut fundaţia grajdului. Gră­
bune pentru creşterea şi Nistor Stănilă — „Nistoruţ“ scriseseră deputatul Tunase fusese luată de comun acord mezile de piatră, pietriş şi. ni­
dezvoltarea şeplelului de cum ii spun vaideienii — nici Jura, ţăranii muncitori Mihai intre soţ şi soţie. Asta era cea sip, varul, ele., au fost şi ele
anim ale, m ai cu seam ă n-a vrut să audă. Să-şi dea el Beg, Vasile Bălteanu, Gh. Ră- de a 11-a cerere.
a vacilor cu lapte. ) vaca din grajd? Asta ar în- doni şi alţii. Nea Nistor şi-a procurate. Safu-i mic, numără
' semna ca şi cum ar deschide făcut înlr-o zi drum pe la Go- — Auzi, să mă las de ruşine doar 45—50 familii, da-s buni
In unele comune şi poarta ocolului şi dîndu-i dru­ roieşti, s-a abătut aşa ca din eu care-am fost fruntea în toa­ crescători de animale. Cu asta
sa te, valorific'uuiu-se a- mul i-ar spune : „Na, du-te, intîmplare şi pe la grajdul coo­ te? Am contractat eu 70 kile trăiesc, 16 din aceste, familii
ceastă bogăţie (Vaideii nu-mi mai trebuieştil” Şi toc­ perativei zootehnice, s-a minu­ de lină şi 1.000 litri de lapte ?
de M unte şi Coroieşti) mai el să facă acest lucru, el şi-au dat mina. Salul tot se
ţăranii m uncitori au con­ care ştie cum se creşte o vită Le-am contractat. Predatu- frământă, discută oamenii, se
stituit întovărăşiri zooteh­ întreabă unul ps altul şi nînă
nice pentru creşterea a- le-am ? Predat. Cu înscrierea la urmă. o să-şi învingă îndo­
nim alelor m ari, asigurincl
astfel venituri im portante am cam intirziat i-adevărat, iala, Lingă cele 10 vaci, lingă
pentru ei şi fam iliile lor. oile şi caprele înscrise şi lingă

Radină redactată cele 9 ha., o să mai vină şi al­
de N. CAZAN
tele. O să-şi învingă îndoiala

toţi vaideienii, o să se convin­

gă de avantaje aşa cum s-a

şi Po FARCAŞU şi care se înţelege cu aceste a- nat de măreţia lui, de frumu- dar tot am făcut-o şi p-asta. convins si Nistor Stănilă.

-'Va / ' v / I a ' '