Page 89 - 1958-08

P g a e S T iR l D1H TOATE ŢA RILE,

iL^ iM»jF>yEin>(D>^m&

noii o filii Martin, produce

¦ Istoria industriei noastre si- conduse de tînărul maistru tem de răcire. Instalaţia de

¦ derurgice a consemnat un nou Ştefan Tripşa. inversarea tocului de asemenea
a to'st moditicătă, numărul de
t şi important eveniment: la Ca urmare a experienţei cîş- injectoarefiind redus la jumă-
tate. Trebuie menţionat faptul,
¦ Combinatul siderurgic Hune- tigate la construcţia primului că numai la cărămida refrac-
tară au fost economisite peste
« doara a intrat în funcţiune cup- cuptor, şi laţă de acesta, du-

« torul nr. 2 de Ia noua oţelărie rata de execuţie a lucrărilor Anul X Nr. H48 Joi 28 august 1958 4 pagini 20 bani

J Siemens Martin. noului cuptor a fost redusă cu

Ieri, după terminarea ulti- două luni. Totodată, preţul de 30 tone. TRAIAN VUIAli CITEVA ÎNSEM NĂRI
melor lucrări la sudarea ve- cost al construcţiei noului cup- Timpula trecut repede. Pe despre un om obişnuit
trei cuptorului, sub privirile o- tor- comparativ cu costul cup- !figură luminoasă
platforma de încărcare, oţelari,
. . . , . _ , torului nr. 1, a fost redus cu constructori, aşteapta cu nerab-
ţelarilor din ech.pa Iu. Teodor pesfe g 000 600 |ei La aceasta dare momentul desfundării
şticului. Minutele se scurg
Caramanlis, la ora 14,20, ma- s _ a a juns datorită eforturilor nespus de încet. Deodată, pe

şina de şarjare a început să reunite ale proiectanţilor, con* rina pregătită din timp, şuvo­
introducă în cuptor încărcătu- structorilor şi oţelarilor. Aşa
iul de oţel ia drumul uriaşei
ra metalică. Procesul de pro- spre exemplu, faţă de proiec-

ducţie a început. tul iniţial, au fost modificate oale de turnare. a neamului nostru Intr-una din zile l-am rugat rie — spunea unul — ştiu că ca tineri, te-au cam „bîrfit" şi

Lucrările de încărcare şi pro- camerele de la capetele cup- Prima şarjă a fost elaborată Traian Vuia s-a născut în anul pe şeful cocseriei de la Combi- in combinat a venit de vreo 9 cun tras cu urechea — ii răs- )
1872 la 29 august, în satul Surducul
cesu! de topire a şarjei au losl torului, s-a introdus un nou sis- ieri la orele 23. Mic de lîngă Lugoj. natul siderurgic Hunedoara ani şi că meseria da sudor, a pund,

Liceul şi-l face la Lugoj, unde să-mi recomande un muncitor Invăfat-o aici. — Chiar bîrfit ?!
îşi dă şi bacalaureatul. Iubind încă
bun. NU' mi-a răspuns imediat. _ Nu ştiu preds de cînd ţţ — Ei, şi dumneata, crezi că

*TTc - 1 ' După cîteva minute insei in- clinosc — începu un altul — ar avea de ce s-o facă ?

cepu: „Sint mulţi oameni care dar ds cînd a venit aci la coc- — Mai ştiu eu I Dar, care-s

lucrează bine, dar mi se pare sede> fl ţăcut treabă> nu g fu. ăia ?

de mic problemele tehnice, el se de­ că sudorul Solonion ^Sălăjean Qr > i-ar fi pus şi — AJoi! — se auzi o voce
dică lor, şi pentru a-şi puica con­
tinua studiile pleacă la Budapesta. e unul dintre cei mai...“ L-am oricind. f-ar fi chemat, el nu a de la spatele meu. Era a unui
Aici, urmează politehnica, secţia me­ întrerupt şi l-am rugat să mă refllzaf. Să ştili că ăsta-i un tînăr dintre acei pe care i-am
canică. Stăpînit de ideea că se poa­
te zbura cu un aparat mai greu de conducă pînă la sudor\ lucru bun I El, prin munca şi ascultat mai înainte.
cît aerul, el face diferite încercări
de zbor cu machete zburătoare con­ Aplecat asupra unei tălpi a fe[ui ţui de.a fţi a cistigat sti- După ce s-au lămurit lucru­
cepute de el pe baza observării zbo­ rile, într-o atmosferă de vese­
Luerînd pâmîntul în comun amenajarea' parcului „8 Mai” rului gîşlelor, masinei de sarjare, urmărind ,, . „ . lie, discuţia tinerilor a continu­
situat în centrul oraşului. Aici at şi in prezenţa sudorului, is-
s-au amenajat rondouri de flori La începutul anului 1903 el se ho­ cu atenţie pistolul aparatului . codindu-l din cînd în cînd.
şi alei. De asemenea, parcul a tărăşte să prezinte Academiei de Şti­
fost împrejmuit, iar în interiorul inţe din Paris — unde se găsea — de sudură, Sălăjean era In- muncă, ba chiar şi a şefilor, — Ştii, măi Sălăjene, cînd
lui s-au instalat bănci. proiectul precis şi detailat al unui eram la băi la Sîngeorgiu,
Printre unităţile socialiste ce riş au fost 'depozitate într-o m a­ avion calculat de dînsul, avion pre­ conjurat de o echipă de coc- Nu-[ vezi vreodată să nu facă multe mai povesteam. Cum.
O altă realizare de seamă o văzut cu patru roţi în genul celor mai stai cu stomacul ? Parcă
au terminat treierişul în raionul gazie şi duminica trecută a avut constituie construirea din iniţia­ de bicicletă şi cu un motor de 25 sari. Lucra cu grabă, pentru ceva. Cînd nu are de lucru, îşi te cam supăra ?!
tiva sfatului popular orăşenesc C. P., funcţionînd cu acid carbonic. că maşina de şarjare trebuia
Haţeg, se numără şi întovărăşi­ loo împărţirea lor, în raport cu a unei case raionale de cultură. — Mai bine I Iar dacă mai
Proiectul este discutat de comisia merg la băi, cred că mă vin­
rea agricolă „Retezatul” din ®lo- suprafaţa' înscrisă şi munca de­ Tot în cadrul planului de în­ de examinare şi declarat ca ireali­ pusă repede în lucru. Cînd i-am dec.
frumuseţare a oraşului a fost zabil. Vuia nu se descurajează însă spus că aş vrea să-l cunosc
potiva. Muncind în comun recol­ pusă de fiecare întovărăşit. pavată de curînd strada şi se hotărăşte să şi-l construiască — Am auzit că îţi faci casă.
Pastei, iar pe drumul Daia singur, fiind sigur de justeţea cal­ — îm i fac. Am primit loc de
tele întovărăşiţilor au întrecut Printre intovărăşiţii care au gre-î s-au transportat şi nivelat culelor sale. Avionul şi-l termină în 1 şi-a ridicat puţin capul desco- la combinat şi peste un an,
peste 400 m. c. pietriş. Pe anul 1905. l perind o faţă tînără şi vioaie, doi mă mut în locuinţă nouă.
in medie la hectar pe cele ale in' dat cei dinţii la bază cantită­ acelaşi drum s-au curăţat prin — Şi, Mircea, puştiul, ce-ţi
munca voluntară ' a cetăţenilor Primele încercări de zbor Vuia le mai face ?
dividualilor. Astfel, la întovără­ ţile de cereale pe care le con­ peste 1.600 metri liniari de şanţ. face însă, abia în anul următor — \ dindu-mi să-nţeleg că e foar-
1906, lîngă Paris. In încercările lui
şire, pe întreaga suprafaţă cul­ tractaseră cu statul, se numără : Pentru consolidarea reţelei e- el reuşeşte să se ridice de la pă­ \ te ocupat, că ar ji bine să re- pune aparatul la punct, sau
lectrice din oraş au fost plan­ mînt. Cel mai reuşit salt însă îl face
tivată cu grîu a fost .obţinută o Adam Tomescu cu 600 kg., Ioan taţi pe diferite străzi un număr în ziua de 18 martie în acelaşi an, ( vin mai tîrziu... ajută altora la diferite repara-
de 181 stîlpi de înaltă şi joasă cînd pe o şosea, la Montesson, se
medie de 1.410 kg. la fiecare hec­ Băbău — preşedintele întovără­ tensiune. ridică de la pămînt la 0,60 rri. înăl­ ^ Am rămas mai la o parte ţii.
ţime şi sare circa 12 metri. lungime, v ca să nu-l stingheresc. In lu- ~ Şi pe cit e de mic, pe a-
tar. Intovărăşiţii au executat şirii — cu 300 kg„ deputatul Desigur, că un mare merit in fapt ce «-instituia pe acea vreme un
record de seamă, ţinînd cont că pînă
lucrările din campania de vară Petru Vasioni cu 155 kg. grîu, şi realizarea acestor importante atunci Dumont, Voisin şi Bleriot nu mina violacee, în mijlocul atî- tît e de vînjos.
zburaseră încă, ba nici nu-şi ter­
— seceriş şi treierat — în co- ;alţii. P. FARCAŞ1U probleme gospodăreşti îl are co­ minaseră de construit aparatele pe tor seîntei, omul micuţ de N-am mai putut asculta pă-
mun. Boabele rezultate la treie-i ??u care au zburat mai tîrziu.
lectivul de muncitori al întreprin­ statură, căpăta dimensiuni ce rerile tinerilor deoarece sudo-
Iată, deci că Traian Vuia a fost
Pentru îmbunătăţirea derii de gospodărie orăşenească primul om din lume care a cons­ nu-i aparţineau. Cînd se aple- m i ş j . a terminat lucrul şi a — Bine! învaţă să vorbeas­
soiurilor de iarbă truit un aparat mai greu de cit ae­
cît şi sfatul popular orăşenesc rul şi care a zburat efectiv decolînd ca să sudeze ceva sub placă, pdşg spre mine. In timp ce ve- că. Dar, mai lasă-mă să vor­
De curînd un grup şunilor de munte sfa- mează să fie însămîn- prin mijloace proprii, fără să aibă*
de tehnicieni de pe tul popular raional a ţaţă pe toate păşunile care se îngrijeşte în permanentă nevoie de catapultă sau de alte sis­ părea un copil care se joacă nea ?i. a ridicat ochelarii pe besc şi cu tovarăşul... — şi su­
lîngă Sfatul popular luat măsuri ca la can- din raion. Deocamda- teme. cu artificii ;ciad îşi
raional Orăştie au i- tonul numit Uia, unde tă în acest an va 11 de buna gospodărire şi înfrumu­ yjerdm, ( m n i s adosreulo asdea în„to, aa r. se către mine.
dentificat în munţii a fost identificată iar- recoltată în mod expe- seţare a oraşului. Presa franceză din acea vreme a ta corpul părea mai mare de- ,
Godeanu, lîngă cornii- ba festuca — lolium, rimental sămînţa de adus adevărate elogii inventatorului c-ţ era ţă arsă de soare şi acoperită Dar, nu s-a mai putut. Era ^
na Sibişel un soi de să se împrejmuiască pe 5 hectare. Pentru --------- ? --------- rcmîn, al cărui nume a intrat pe
iarbă de o calitate su- 20 hectare de iarbă de îmbunătăţirea calităţii deplin în istoria dezvoltării aviaţiei. I,n timp ce aş,tept,am_., ni.ş,te cu p^raf' de cocs. S•i-a aran1jat chemat la bateria 11-a aşa că l
perioară denumită pe care să se recolteze acestui soi de iarbă şorţul de piele şi a lăsat pis­ am amînat. Dealtfel, aşa după \
festuca-Iolium. In sco- în fiecare an sămînţă. se folosesc şi îngră- Traian Vuia a devenit cunoscut nu tineri cocsari s-au aşezat pe o tolul de sudură la un loc mai cum s-a văzut, ceva tot afla- J
pul îmbunătăţirii pă- Această sămînţă ur- şăminte chî"':"°. numai pentru că a demonstrat prac­ ferit. sem eu despre el, despre mun- )
tic posibilitatea zborului pe aparate bară de fier şi au început să ca şi viaţa lui. Iar pentru ceea }
mai grele de cît aerul, dar şi pen­ — Să ne cunoaştem l — in- ce mai este de aflat, îl voi mai ^
tru că a preconizat numeroase şi în­ discute de una şi de alta. Par­ cepu vorba sudorul.
semnate inovaţii în construcţia ari­ că s-au înţeles cu mine. Au a-
pilor. dus vorba şi despre Sălăjean.

Traian Vuia a fost unul din fiii — Eu îl cunosc de prin — Cred că v-am cunoscut căuta cît de curînd. , S
poporului romîn oare negăsind spri­
jin la conducerea burgheză din acea 1956, de cînd a venit la cocse- mai înainte tov. Sălăjean. Ciţi- E. U. {
vreme a ţării sale, a fost nevoit să
Un an de activitate C o n stru iesc plece printre străini şi să îndure Doi deputaţi destoinic
mizerie pentru triumful ideilor şi lu­
De la înfiinţarea comisiei ele 17 cazuri prezentate in faţa co­ un dispensar crărilor sale. Informaţiile primite la sfatul conductei prin muncă voluntară Cornelia Gîmpeânu, Vateria
îm.păciuiri. de pe lingă Sfatul misiei, 11 au fost rezolvate, ce­ Gristea şi altele au simţit îndea­
popular al comunei Luncoiul de lelalte fiind aminate pentru şe­ m edical Pentru tot ce a făcut el în spri­ raional despre deputaţii Gheor- şi contribuţie benevolă. La prima proape sprijinul deputatei lor.
Jos, raionul Brad, a trecut un dinţa următoare. jinul biruinţei ştiinţei, pentru tot ce Astfel, pentru înfrumuseţarea
an. In această perioadă comisia In cadrul unei adunări cetă­ a făcut el pentru ţara sa, Traian ghe Nicoară şi Cornelia Bucureş- sesiune a sfatului orăşenesc, de­ blocurilor deputata le-a organi­
a depus o muncă susţinută pen­ Penlru o cit mai justă rezol- ţeneşti, locuitorii satului Boso- Vuia nu va fi şters niciodată din zat pe gospodine în 13 comitete
tru a rezolva cit mai bine recla­ var*•en a «p/ l<if ni geri1l/o~r\, » nmembr \ ri1 i1 co­/¦»/•'<_ rod, din raionul Haţeg au ho- memoria poporului nostru. tean au fost confirmate şi de a- putatul Gheorghe Nicoară a pus de blocuri iniţiind chiar o între­
ma ţiile oamenilor. Timp de un misiei se deplasează deseori pe rtao rît să constr.. u. . iI a_s_c. ă“ cu m•ij. ­ cere pentru cel mai curat bloc.
an de zile la comisie au fost teren pentru a face constatări. loace locale un dispensar me­ NICOLAE FLOREA legătorii din circumscripţiile res- în discuţie cerinţa cetăţenilor Apoi tot deputata a intervenit
primite 166 diferite reclamaţii, In felul acesta reclamaţiile sint dical. Pentru buna desfăşurare pe lîngă forurile competente pen­
din care 78 la sută au fost re­ rezolvate cu mai multă uşurin­ a lucrărilor de construcţie a spective. Peste tot au fost carac­ din circumscripţia sa. S-au făcut tru transportul de balast în faţa
zolvate in mod pozitiv. De pil­ ţă. fost ales un comitet de cetăţeni blocurilor, pentru repararea re­
dă, in ziua de 3 august, din cele care să se îngrijească de procu­ terizaţi la fe l: sint oameni har­ apoi măsurătorile necesare şi s-a ţelei electrice la blocurile 3-6 şi
I. BENEA rarea materialelor şi organiza­ pentru realizarea altor proble­
rea lucrului. Din comitet fao nici demni de încrederea acor­ stabilit că aici apa poate fi in­ me gospodăreşti ale circumscrip­
corespondent parte tov. medic Octavian Don- ţiei.
dată. De altfel despre modul în trodusă pe o lungime de 1.100
ţiu, Amos I., preşedintele sfa­ Cornelia Bucureştean este şi
tului popular comunal şi alţii. care cei doi deputaţi îşi exer­ metri liniari iar racordarea să se preşedintă a comitetului comunal
de femei. In această calitate ea
Pînă acum cetăţenii din Boşo- cită mandatul încredinţat ne-am facă la conducta din strada !?.-• se îngrijeşte de activizarea
rod au făcut pe plan local peste cercurilor de citit, de curăţenia
convins şi noi. minescu. Această veste a adus la căminul de zi etc. Împreună
20.000 bucăţi cărămizi. Hotărî- ou un grup de femei a organizat
rea cetăţenilor din Boşorod este Pe Gheorghe Nicoară, l-am multă bucurie nu numai alegă­ o vizită la blocul nr. 5 unde lo­
cuiesc numai tinere fete. Aici de­
ca pînă la 7 Noiembrie să ter­ găsit la locul său de muncă, în torilor din circumscripţia 19 dar
mine lucrările de construcţie a putata Cornelia Bucureştean şi
Lucrări gospodăreşti magazinul metalo-chimic din O- şi celor care lucrează la cantina gospodinele Maria Sasu, Ana
în oraşul Sebeş noului local al dispensarului. Bâluţ şi Raveca Trif au vorbit
răştie al cărui gestionar este. sfatului,, la .baza . S.A.M. şi in­ tinerelor fete despre atitudinea
NICOLAE ROŞU ce trebuie să o aibă faţă de muni
Conştiinciozitatea cu Gare se face ternatul de fete, care odată cu că, despre comportarea în so.<
corespondent cietate şi despre multe alte pro*
deservirea consumatorilor, cură­ introducerea conductei pe străzi­ bleme de viaţă.

Pe zi ce trece oraşul Sebeş dă pe lîngă amenajarea aleilor ţenia în local, aprovizionarea le amintite vor primi şi ei apă. Iată deci că atît tovarăşii do
*şl schimbă aspectunbdilitar prin a fost introdusă şi lumina elec­ la raion cît şi alegătorii din cir­
mărirea ’zonelor verzi, pavarea trică iar acum se lucrează la magazinului cu mărfuri din a- Acum se întocmeşte proiectul lu­ cumscripţiile celor doi deputaţi
de străzi, extinderea reţelei e- împrejmuirea lui cu gard din au dreptate cînd spun că ei sînt
lectrice, plantarea de pomi etc. plăci prefabricate de beton. O bundenţă şi aranjamentul cu crării. destoinici. ^
muncă susţinută s-a depus şi la
In parcul „23 August” de pil- gust al mărfurilor dovedesc ?.ă Deputatul Gheorghe Nicoară

aici treburile sînt conduse de un ne-a povestii apoi şi despre a-

bun gospodar. portul adus de cetăţeni ca Re-

Despre activitatea lui Gheor­ mus Dănilă, ioan Todea, Maria

00-0000 00 00 oo 004W-00 00 00 00 00 00 oo o caoo 00 oo oaoo oo 00 oo.oooo.oo oo 0 0 0 0 1<3000000 00 00 00 00 00 00 00 0 0 0 0 00 00 00 00 00 0 0 0 o ghe Nicoară în circumscripţia o- David şi alţii la curăţirea şan­

8 Un pas important în viată 8 răşenească nr. 19, unde este ţurilor, amenajarea faţadelor etc.
8 8
8 deputat, arn aflat de aseme­ Cornelia Bucureşlean, este lot
8
8 nea lucruri bune. De pildă, pînă deputată dar în circumscripţia
8
88 — M -am în s c r is m a ic ă , m -a m în - bele. O a m e n ii se a pleacă a su p ra c ertu ri, d u ş m ă n ie in tre o a m e n i, acum acesta s-a întîlnit de două nr. 33 din Cugir. Despre activi­

8 scris, că m .a m săturat de singură- m esei şi le sem nează. U nii au trea- Aici, în acest sat, vreo 20 de !a- ^ ori cu alegătorii. Şi cea mai im­ tatea ei rodnică cel mai mult

8 tate. Is singură m aică, m oşul o m u- bă cu tov. Tom a, instructorul Sjatu- m ilii printre care cea a Iui M oisin o portantă problemă discutată cu ne-au povestit femeile din Cugir
alegătorii a fost introducerea şi în special cele care în frunie
rit, feciorul e in servici şi-i greu lui popular al raionului llia. V in la Adam şi N egru Em il, au hotărit în 8
conductei de apă potabilă pe cu deputata Cornelia Bucureş-
rmrna s in g u r ă ; plăteşte una, plă- el să -l ceară lăm uriri să se sfătuias- I^ g
străzile Gheorghe Coşbuc şi Oc­ tean s-au înscris primele in în­
ieste alta. A zi toam nă am plătit la că cu dinsul în diverse probleme. In- _______________________ g
tombrie Roşu. In aceste întîlniri tovărăşirea agricolă.
plug, am cum părat săm înţa. Cit grîu struciorul ii ascultă cu atenţie şi plin i(CCoonnttiinnuuaarrpe îînn npaang. D2-.aa)\ 8
oamenii au hotărît chiar să spri­ Şi gospodinele din blocurile
crezi că am luat de pe un iu g ă r? de bunăvoinţă, le d ă lăm uririle ne-
jine acţiunea de introducerea muncitoreşti ca Elena Vîlceanu,
0 -o00 00-00 oo oo oo oo oooo oo oooo oo oo oo (8

150 d e k g ., m aică. A p o i sp u n e ş i ’m n e a - casare.

ta cu banii ch e ltu iţi p en tru p lu g , — S ă v e z i m aică, ce-'o să se bu- 8

pentru săm înţă, m unca m ea, nu cum - care copilul m eu, cînd o auzi că |

păram m ai rmilt grîu ? m -am înscris în întovărăşire, îngînă g Aspecte de la demonstraţia oamenilor muncii din Deva

Lupaş M alilda îşi aruncă ochii spre Lupaş M atilda m ai m ult pentru sine. 8

8 m ine, aşteptînd parcă aprobarea mea. ir 8

8 l-a m dat dreptate. C asele sa tu lu i Glod. s in t a şeza te 8 Cu ocazia sărbătorii zilei de 23 |

8 E o fem eie de statură m ijlocie, cu .pe m arginea unei văi ce şerpuieşte § A ugust, harnicii m ineri de la V ul­
can au ţinui neapărat să-şi tri­
g părul prins unde şi unde de culca- adorm ită printre dealuri. Caracteristic g
m ită reprezentanţi şi la d em o n stra -
g rea zăpezii, cu faţa brăzdată de cute în trecut pentru G lod era anaifabe- g
tia oam enilor m uncii din oraşul
8 adinei, sem n, al anilor ei m ulţi. S tă tism ul, bolite, necazul... U n sin g u r 8 Deva.

8 pe bancă, în căm inul cultural, vor- loc din sat iţi putea atrage atenţia. 8 Hi IN C LIŞE U : Brigada m inieră de

8 bindu-m i mereu despre întovărăşirea E ste un fel de m oiuim eni — o cru- 8

g agrozootehnică din satul Glod. ce lucrată cu stîngăcie de un m eşter 8 tineret de la m ina Vulcan fruntaşă
în producţie şi în sport trece prin
g — La întovărăşire se ară cu trac- d in sa t — pe care sin t însem nate 8 faţa tribunei.

<3 to ru l, excla m ă ca. num ele celor care au m urit în răz- Ş

& — Cu tractorul, îi răspund. boi. E u n pom elnic d estu l de m are. g

g Sala căm inului cultural e plină de Au glodanii păm înt destul de bun g

g lum e. O am enii intră m ereu în aceas- în ţarina B urjuiului. Era lucrat însă 8 Un grup de stegari la de-î

8 tă sală spaţioasă, construită nu de cu m ijloace rudim entare, brăzdat de 8

8 m ult, şi se îndreaptă spre m asa din sute de răzoare şi răzoarele acestea 8 monstraţia oamenilor muncii

| fund pe care sint aşezate nişte ia- slăbeau puterea păm întului, aduceau g din oraşul Deva. J

000000000000000000000-00000000 000000-0000OOOO"00OOOO00-0000000050000' 8