Page 9 - 1958-08
P. 9
? Hunedoe Jeva
P R Ü tu lA R l DIN TOATE TARILE, "N lŢl-VA :* Oameni ai zilelor noastre
,Citiţi în numărul de azi:.
t 0 Magazin (pag. 11-a). I întreprinderea de explorări din Lupeni execută foraje de prospecţiuni
pentru a delimita rezervele de cărhuni din Valea Jiului. Printre multele sonde
11 0 Certat ca disciplina fi care au sfredelit pămîntul, din 1954 s-a instalat una nouă, care purta nr.
nanciară (pag. IIl-a). 5.119. A forat cit a forat şl s-a renunţat Ia ea — o greşiseră sondorii. S-a
mutat puţin mal departe şi s-a Început din nou forajul. Au greşit şl de
0 Cocsarii liunedoreni şi pre- această dată. Sonda a fost abandonată complect. Totuşi, cărbunele trebuia cău
tat aici. Aşa ca, în ziua de 21 Ianuarie 1958, brigadierul Dumitru Plflgoi,
‘ ful de cost (pag. IIl-a).
J ° Mai multă grijă educării
i noilor mebri şi candidaţi de 5
!t partid (pag. 111-a). î avea totul pregătit şi începu să foreze primii centimetri cu sonda care acum
pornea spre adînc a treia oară.
0 Gateriştii in întreceri î
Anul X Nr. 1128 Duminică 3 august 1958 4 pagini 20 bani — Dacă prima şl a doua oară Sonda a fost Instrumentată numai la
Jenică Pascal şi Va- (pag. IIl-a) * 150 m. adîncime şi a fost deviată cu 19 grade, s-o ducem noi pînă la ca
sile Butnaru lucrează
miezuri pentru turna păt I — spuse el către oamenii 'din brigadă. ,,
rea radiatoarelor. Prin
tre fruntaşii uzinei „Vic- Colectiviştii din Turdaş Şi aşa a fost. La o adîncime desute şl sute de metri sonda a fost
toria“-Călan, se numără şi aceşti deviată doar cu 7 grade, ceea ee înseamnă prea puţin faţă de devierile
muncitori destoinici. admise de tehnica forajului. In a f63-a zi, sonda a fost terminată, adică
şi-a atins obiectivul geologic propus.
IN CLIŞEU: Jenică Pascal şi
Vasile Butnaru, în timpul lucrului ' Hărnicia brigadierului Dumitru Piţigol nu se leagă numai de săparea
11860 tone oţel peste Despre gospodăria agricolă 500 kg. Aceasta le-a dat posibi unei sonde pe care alţii, înaintea sa, o abandonaseră. El auzi de Iniţiativa
colectivă “6 Martie“ din Turdaş, litate ca la avansul de 40 la
Luna iulie a adăugat la can- raionul Orăştie, se vorbeşte în sută să repartizeze cîte 4 kg. ţ minerului Tucaciuc de la Aninoasa. S-a gîndit cît s-a gîndit şl a găsit că
titatea de 10.558 tone oţel dale toată regiunea. Şi nu intimplă- grîu pentru fiecare zi-muncă, - şi Ia foraj se pot porni iniţiative menite să sporească randamentul în
peste plan de la începutul anu tor. Deşi a fost inaugurată nu bine-înţeles după ce au oprit să- , producţie. A studiat bine Iniţiativa celor de la Aninoasa şl la o şedinţă
lui, de către oţelarii de la secţia mai in primăvara anului 1956, mînţa şi au achitat toate obli ( de producţie din luna februarie, a spus:
infda a C. $. Hunedoara încă in scurtul timp care a trecut, gaţiile faţă de stat.
1.302 tone peste plan — un nou — Tovarăşi, m-am gîndit că şl noi putem aplica Iniţiativa minerilor
dar adus lui 23 August. Schim de la Aninoasa. După mine, „POSTUL ŞI METRU FORAT PE LUNA PESTE
bul tineretului s-a situat în frun
tea celorlalte schimburi, realizînd gospodăria s-a dezvoltat şi în Familia colectivistului Ioan PLAN" ar fi un angajament concret în întrecerea dintre noi. Eu am s-o
in iulie 509 tone oţel peste plan.
Cea mai mare producţie de oţel tărit mult. Muraru a primit 707 kg. grîu aplici
peste plan a fost data de cupto
rul nr. 5. Cele trei echipe de la Sub îndrumarea organizaţiei mmiai ca avans de 40 la sută, N-au trecut decît, cîteva zile. Toate brigăzile sondelor aflate în foraj au
acest cuptor, au'o b ţin u t: echipa de bază şi a consiliului de con iar a lui Iosif Baidok, care a e- îmbrăţişat propunerea brigadierului Dumitru Piţigol. Lupta pe frontul între
prim-topitorului Dumitru Ser ducere, colectiviştii şi-au ridi fectuat pînă acum 179 zile-mun- cerii socialiste pentru „postul şl metru forat pe lună peste plan" a fost mare.
bări 208 tone, Silvestru Jescu cat construcţii mari cu care as că, a primit 719 kg. griu. Ea s-a dat între brigăzi, s-a dat între sectoare. Lună de lună au cîşiigat
183 tone, iar Dumitru Brujan tăzi se mindresc. Numai cu trei cînd unii, cînd alţii. Dar cel mai cîştigat a fost planul de producţie al
177 tone oţel, realizînd pe cuptor ani în urmă arau plugurile pe In afară de griu, s-au mai re
568 tone peste plan. locul unde se află acum un partizat colectiviştilor în acest întreprinderiişi pentru asta s-au bucurat toţi. Rezultatul: la sondeuze, pla
grajd in care se pot adăposti an două avansuri băneşti in va nul de producţie pe primul semestru al anului a fost îndeplinit în proporţie
Hofărîrea o^elarilor 50 bovine, o magazie de 15 va loare de 10 lei la zi-muncă, lină de 118,3 la sută şi la sonde în proporţie de 121,4 la sută. Mai precis, primul
goane, un şopron pentru furaje, şi brînză. Familia colectivistului semestru al anului pentru sondorii din Valea Jiuluinu a avut decît 5 luni
Călăuziţi de angajamentul pe silozul de trei vagoane şi re Nicolae Mihai a primit la a-
care şi l-au luat in cinstea zilei miza pentru atelaje. Odată cu vansul din trimestrul II suma GR. GOANŢA
de 23 August, de a da 2.000 de 1.161 lei, 14 kg. lînă şi 21 corespondent
tone oţel peste plan, muncitorii
de la olelăria Siemens Martin- construcţiile, colectiviştii au mă kg. brînză.
nouă, a C.S. Hunedoara, s-au a-
vînfat cu elan in muncă. Astfel, rit numărul animalelor şi au
ei au reuşit ca în luna iulie să
realizeze 2.200 tone oţel peste căutat să înfiinţeze multe ra
plan.
muri anexe care să le aducă ve
Cele trei schimburi de oţelari
au dat in luna iulie o producţie nituri băneşti in lot cursul anu
însemnată şi un oţel de calitate
superioară. lui.
Întovărăşirea agrozootehnică „1 Iu Atenţia colectiviştilor a fost
nie“ din satul Muncelu Mare, raionul
Uia, s-a înfiinţat pe la începutul anu îndreptată şi înspre sporirea pro
lui 1958. Toate cele 43 familii, cîte e-
xistă în sat, şi-au unit întreaga supra M inerii V iii J iu lu i au în ch e ia t ducţiei agricole, folosind canti
faţă de teren agricol (310 ha.), şi-au luna iu lie cu noi succese în producţie
strîns laolaltă toate oile pe care le a- tăţi mari de îngrăşăminte chi Majoritatea unităţilor socialiste
veau (1088 la număr), constituind o Luna iulie a fost hotărîtoare pentru îndeplinirea angajamen mice, precum şi mijloacele meca diu raionul Haţeg au terminat treierişul
întovărăşire agrozootehnică puternică, telor luate în întrecerea socialistă în întîmpinarea Zilei mine nizate la recoltat. Cu toate con
care pe zi ce trece se dezvoltă tot mai rului şi a zilei de 23 August. diţiile de climă nefavorabile din
mult. acest an, ei au recoltat în me
După comunicatul primit de la dispecerul G.G.V.J., în luna
In scopul dezvoltării avuţiei obşteşti, iulie planul de cărbune a fost îndeplinit după cum urmează : die cîte 1.663 kg. griu de pe In ultimele zile, ritmul treieri- coltă de păioase de pe cîmp şi într-un ritm au totul nesatisfă
în adunarea generală de constituire, mina Lonea 108,7 la sută, minaPetrila 101,3 la sută, mina Âni- fiecare ha. întrecînd pe cea a şului a fost intensificat în majo au făcut-o stoguri pe arii. cător deşi există condiţii favo
întovărăşiţi! au hotărî! să înscrie la noasa 104,9 la sută, mina Vulcan 102,9 la sută, mina Uricani ţăranilor individuali cu peste ritatea comunelor din raionul rabile pentru a ti grăbit. In
fondul de bază un număr de 177 oi. 122,8 la sută. Colectivul minei Lupeni care a muncit cu mult Faptul că majoritatea unităţi
De atunci harnicii ţărani întovărăşiţi sub posibilităţi şi-a îndeplinit planul doar în proporţie de 84,8 A intrat în obişnuinţa poporu Haţeg. Gospodăriile colective din lor socialiste au terminat treie Sarmizegetusa s-a treierat, de
din Muncelu, pe lingă faptul că îşi la sută. lui nostru ca în fiecare an, în Peşteniţa şi Rîu Bărbat au termi rişul şi că în multe sate recol pildă, pînă la 1 august recolta
cresc oile şi îşi lucrează pămîntul în prima duminica a lunii august, nat de treierat întreaga recoltă ta a fost adunată de pe cîmp. de pe 20 de ha. din cele 580,
comun, se preocupă îndeaproape de a In luna iulie majoritatea sectoarelor productive 'din Valea să sărbătorească Ziua Marinei este fără îndoială un merit şi tot
consolida şi dezvolta întovărăşirea. Jiului şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile lunare de' plan. în R.P.R. Iii această zi, matrozii, din acest an. Un număr de 26 odată un succes al organizaţii la Rîu de Mori s-a treierat re
acest sens trebuie evidenţiate exploatările Uricani, Aninoasa şi cartnicii şi ofiţerii Forţelor Ma întovărăşiri au terminat de ase lor de partid şi a sfaturilor popu colta numai de pe 4 ha. din
Nu după multă vreme de la consti Lonea unde toate sectoarele au dat cărbune peste plan. Şi de ritime Militare, alături de echi menea treierişul. Printre frunta cele 427, iar la Rîu Alb s-au
tuirea întovărăşirii, membrii comitetu astă' dată minerii din Uricani s-au situat tot în fruntea între pajele navelor comerciale, mun lare, care s-au preocupat cu treierat păioasele de pe 47 ha.
lui de conducere, la îndemnul organi cerii socialiste pe bazin. Colectivul sectorului II de la această citorii, tehnicienii şi inginerii de şe se numără întovărăşirile din răspundere de mobilizarea ţăra din cele 640. Această situaţie nu
zaţiei de partid, au analizat într-o şe mină, colectiv care şi-a depăşit cu 27 la sută sarcina de plan la şantierele navale prezintă par Ohaba de sub Piatră, Sînlămă- nilor muncitori la grăbirea tre- poate îi tolerată. Timpul e înain
dinţă posibilităţile pe care le au în- tidului, guvernului şi întregului ierişului. Acest merit nu trebuie tat. In această lună vor trebui
tovărăşiţii de a-şi crea un fond de se află în fruntea întrecerii socialiste cu celelalte sectoare de ria-Orlea, Tuştea, Berthelot, Sar- să împiedice însă pe tovarăşii de începute şi pregătirile pentru
bază mai mare. Cu acest prilej ei au mizegetusa şi altele. la raion pentru a vedea că în campania de toamnă. Deci, tre
ajuns la concluzia că, în primul rînd, producţie din Valea Jiului pentru obţinerea titlului „Gaşca de aur unele comune cum s în t: Rîu Alb. buie tăcut totul pentru că tre-
pentru a asigura condiţii de adăposti- In multe sate, cum sînt Li- Rîu de Mori, Sarmizegetusa, Pui îerişul să se termine cît mai re
rea oilor întovărăşirii, este absolut ne a tehnicianului“. vadia, Nalaţ, Sîntămăria-Orlca, şi altele, treierişul se desfăşoară pede.
cesar să se construiască un saivan. Sălaş şi altele, ţăranii munci
S-au gîndit apoi şi au ajuns la con- Cu angajamentele îndeplinite tori au transportat întreaga re
popor bilanţul muncii lor. 31 întovărăşiri agricole din raionul
Creînd o armată populară,
partidul şi guvernul au acordat o Alba au terminat treierişul
grijă deosebită dezvoltării şi în
Luna iulie a adus multor co nă la 1 august au extras de tăririi Forţelor Maritime Mili Munca pe tarlale mari s-a do arii şi începerea treierişului tară ha., cele din Mesentea şi Oarda
lective miniere din Valea Jiului două ori mai mult cărbune pes tare, înzestrării lor cu o tehnică vedit a fi mai rodnică şi mai întîrziere. Acest lucru a făcut de Jos c-îte 1.500 kg., iar înto
bucuria îndeplinirii înainte de te plan decît s-au angajat să de luptă modernă, corespunză spornică şi cu ocazia campaniei posibil ca pînă în ziua de 1 au
termen a angajamentelor luate extragă in perioada 1 mai—23 toare cerinţelor luptelor navale de seceriş şi treieriş a anului gust 1958, 31 din cele 61 în vărăşirea din satul Şard a recol
in întrecerea socialistă pentru August. In acest interval ei au moderne. curent. La îndemnul organizaţii tovărăşiri agricole care au avut tat 1.614 kg. grîu la ha., situin-
intîmpinarea. Zilei minerului şi dat patriei m ii'de tone de căr du-se printre întovărăşirile frun
a zilei de 23 August. bune cocsificabil peste sarcinile O dată cu înzestrarea Forţe
de plan. Doar 57 tone de căr
Colectivul minei Lonea şi-a lor Maritime /Militare cu o ast lor de partid şi al comitetelor de însămînfate cereale păioase, să taşe din raion. Dacă ţinem sea
bune mai despart pe minerii din fel de tehnică de luptă, partidul conducere, membrii întovărăşiri termine treierişul. Odată cu a- ma de faptul că producţia medie
îndeplinit fncă de la 3t iulie Aninoasa de îndeplinirea obiecti
frumosul angajament luat în cin vului cu care ei au răspuns la a încredinţat comanda navelor lor agricole din raionul Alba au ceasta, întovărăşiţii au avut sa la grîu realizată de ţăranii in
stea zilei de 23 August. Un fiilor oamenilor muncii devotaţi mobilizat toate torţele de care tisfacţia de a afla că produc dividuali 'din raion, nu trece de
chemarea în întrecere. poporului. dispun la strîngcrea recoltei ţiile realizate de ei, întrec cu
succes mai important au repur mult pe cele ale ţăranilor indi 1.000 kg., vedem că întovărăşiri
tat minerikdin Uricani care pî- înconjuraţi de dragostea şi Ga întotdeauna cînd oamenii le agricole care şi-au lucrat pâ-
încrederea poporului muncitor, sînt puşi pe fapte mari, înto- viduali. Astîel, întovărăşirile din mîntul în comun şi cu mijloace
pătrunşi de importanta misiunii vărăşiţii din raionul Alba au Oiejdea şi Bărăbanţ au scos pes mecanizate au realizat producţii
ce le revine, gata oricînd să a- pornit la strîngerea snopilor la te 1.300 kg. griu de pe fiecare mult superioare.
pere graniţele ţării noastre, li
API itfTOVAiÜ bertatea şi independenţa patriei, T re ie riş u l m e rg e în c ă în c e t
matrozii, cartnicii şi ofiţerii din
Forţele Maritime Militare depun Cronica publicată în nr. 1124 realele de pe o suprafaţă ce re lele cauze care au dus la situa
eforturi sporite pentru a mînui a ziarului nostru, arăta că pînă prezenta mai puţin de 10 la ţia cu totul nemulţumitoare a
la perfecţie şi în orice condiţii la data de 28 iulie treierişul s-a sută din suprafaţa totală cul treierişului. S-au întîlnit cazuri
tehnica modernă de pe bordul desfăşurat într-un ritm cu totul tivată cu păioase. Deşi acum, cînd batozele şi-au întrerupt lu
•« navelor. nesatisfăcător, treierîndu-se ce (2 august) procentul de treieriş crul din lipsă de carburanţi sau
s-a ridicat la 19,79 la sută, to pentru că cetăţenii nu s-au pre
tuşi treierişul merge în.că încet. zentat Ia timp să treiere. In
cluzia să propună întovărăşiţilor ca, Cele hotărîte de întovărăşiţi n-au In raionul Ilia de exemplu, multe locuri mecanicii batozari,
în afara cantităţii de lînă pe care au rămas doar pe hîrtie. Saivanul este în
contractat-o fiecare în parte, întovără curs de construcţie şi, după cît spun unde la data de 28 iulie erau pe motiv că vor să facă lucrări
şirea să contracteze cu statul toată Una cei din conducerea întovărăşirii, pînă
ce se va obţine de la cele 177 oi cîte la data de 23 August el va li terminat. treierate 12 la sută din cereale, de întreţinere, pornesc treierişul
le are, ca proprietate obştească iar su Cu statul s-a contractat întreaga can
mele realizate să fie repartizate în în titate de lină pe care înlovărăşiţii s-au situîndu-se ca raion fruntaş la dimineaţa tîrziu.
tregime Ia fondul de bază. hotărît s-o vîndă, iar acum cînd se
treieră, se repartizează pentru fondul treieriş, in perioada 28 Iulie— Toate acestea dovedesc că tre
Intr-o adunare generală ce a avut de bază 2 Ia sută din cantitatea de ierişul este privit cu multă uşu
loc la numai cîteva zile, s-a pus în cereale ce se va obţine. 2 august, procentul de treieriş a
faţa întovărăşiţilor cele discutate în crescut cu abia 3,80 la sută. rinţă atît de conducerile S.M.T.-
şedinţa de comitet. Atunci, fără prea Făcînd un calcul cît de sumar, se Poate fi oare acesta considerat urilor, cit şi. de sfaturile popu
njultă vorbă, în unanimitate, întovă- poate uşor constata că fondul de bază un ritm normal ? Desigur că nu. lare comunale. E timpul să se
răşiţii au hotărît să se înceapă ime al întovărăşirii va creşte în acest an Nici situaţia treierişului din ra
diat construirea saivanului, să se con de ia aproximativ 42.000, cit există în ioanele Brad şi Haţeg nu trebuie treacă mai hotărît la intensifi
tracteze toată lîna ce se va obţine de prezent, la peste 70.000. să mulţumească organele de carea ritmului de treieriş.
la oile — proprietate obştească — iar
din banii ce-i vor primi să se cum înlovărăşiţii din Muncelu Mare sînt partid şi de stat din aceste ra Situaţia treierişului pe raioa
pere oi pe care să le adauge la fon hotărîţi să nu rămînă numai cu atît. ioane.
dul de bază al întovărăşirii. Hotărîrea In anul ce urmează, în urma chemării Potrivit comunicărilor făcute ne la data de 2 august 1958 -.
întovărăşiţilor de a-şi consolida şi mai consfătuirii de la Constanţa, toţi vor
mult întovărăşirea se poate vedea şi munci neobosit pentru ca proprietatea secţiei agricole regionale, rezul
prin aceea că ei vor mai adăuga în lor obştească să crească şi mai mult,
acest an la fondul de bază sumele de îşi vor construi silozuri pentru furaje, tă că numai în raioanele Hune HUNEDOARA 26,78% !
bani ce vor fi realizate prin vînzarea îşi vor cumpăra maşini şi unelte a- doara, Orăştie şi Alba, treieri
către stat a unei cantităţi de cereale gricole astfel încît întovărăşirea „I
ce reprezintă 2 la sută din întreaga Iunie“ din satul Muncelu să prospere şul se desfăşoară într-un ritm ORĂŞTIE
cantitate ce se va obţine la treieriş. continuu, să constituie exemplu demn
Să nu mai vorbim de faptul că fondul de urinat pentru toţi ţăranii muncitori mai satisfăcător. 24,67% j
de bază va creşte şi prin adăugarea cu gospodărie individuală şi pentru
altor sume de bani ce vor fi realizate Cărui fapt se datoreşie situa
din vînzarea unor cantităţi de lapte, toate celelalte întovărăşiri agricole şl
caş, brînză etc. ţia slabă a treierişului ? In nici ALBA 23,62% 1
zootehnice. un caz nu se mai poate invoca
V. P.- motivul că au fost ploi sau că 20,02% J
nu s-au strîns snopii pe arii. SEBEŞ
Timpul a fost cit se poate de
la Canalul Litcov (km. 9) din Delta Dunării unde altă frumos, iar griul s-a strîns a- HAŢEG 16,25%
dată nu exista nic>. o aşezare omenească, astăzi s-au construit proape peste tot în stoguri. Du ILIA
pă cum s-a constatat, de data a- 15,80% J
ccasta se poate spune că orga
cantine şi dormitoare pentru muncitorii care lucrează la stuf. nizarea muncii pe arie, precum
Noile dormitoare şi cantine au o capacitate de 150 de locuri. şi desele defecţiuni ce se ivesc BRAD 4,73%
IN FOI O : Vedere de pe Canalul Litcov din Delta Dunării. la batoze, consiliile 'principa
