Page 90 - 1958-08

Pag. 2 "DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1148

• i. ' ’' fi U n ii m e m b ri ai g o sp o d ă riilo r a g ric o le co lec tive „p re o c u p a ţi" de a lte
lucruri, efectuează un num ăr m ic de zile-m uncă în gospodărie, la îm părţi*
.-jr -* > s CĂRŢI --
rea avansurilor revenindu-le cantităţi m ici de produse.
Ai lus Păfruf au începu! o viată

A D E V ARATA Culegătorii de aur

de V. GĂBELEA şi ele fac uneori cunoscute tră­

col. „Patria noastră” sături specifice ale moţului.

j & a 3-pr« s ftr ş lta l ră zb o iu lu i. I n d e v ă d u v ă Io a n a , tt d ă d u s e u n per- pre colectivă: dar na l-a m ers. Dacă „Gulegătorii de aur” sînt ®u toată sărăcia locurilor, mo­
a vă zu t, s-a glndlt că îl destul să-l moţii băieşi, care culeg aurul ţii nu se pot înstrăina de ve­
l curtea văduvei Ioana Pătruţ nu era gon de păm lnt (pentru a se scuti ţină pe R om ulus în afara gospodăriei. din adîncurile Apusenilor. trele străbune. Ei sînt din moşi
Pe m am ă-sa o avea în m înă cu pă- strămoşi mineri aurari şi oiubă-
| nici urm ă de lem n. N ici jocul In ca- pe el de im pozite şl cote). Au făcut m intul. Ii spusese că actul de vîn- Reportajul tinde să cuprindă rari. Aceştia din urmă pleacă
zare-cumpărare al păm îniulul nu-i destinul vieţii unei întregi gene uneori prin alte ţinuturi, îmbră-
Îsă nu ardea. C el 4 copii nu p ă ră . act de vinzare cumpărare fără mar- valabil, deoarece ea nu are m artori raţii de mineri şi dogari cu via­
siseră singurul pai din singura o- tori. Pe ascuns, tl dădea jum ătate cum că i-ar fi dat banii. Ş i, Ioana ţa lor trecută şi prezentă (poves­ ţişînd meserii diferite, dar după
daie pe care o aveau, pentru că era d in produse şi îi m uncea cîmpul. l-a crezut. El avusese grijă să întoc­ tea vieţii familiei Butuci Godru-
m ai cald sub pătură. P rin crăpătu- m ească contractul num ai intr-un sin­ Ciura) cu obiceiurile lor de-a un timp se întoro lâ vetrele lor
Ioana. se obişnuise să nu m ai iasă gur exem plar; care era ia el, dacă dreptul uluitoare.
m ai exista. şi se apucă iarăşi de ciubărit.
rile uşii şi ale geam urilor aerul rece din vorba bogătoiului. Dramele lor mari sau cotidi­
Bogătoiului nu i-ar fi convenit ene sînt firesG interpretate — Azi ei nu mai pleacă pe alte
trecea in voie. Anul 1952. In sat, lucrările au în-
M am a copiilor fusese în pădure reporterul este el însuşi moţ — căi, căci au descoperit noi mine

după lem ne, dar pădurarul — om ul bo- ceput să se schim be. Aci, s-a înfiin- de aur, de plumb.

gătoiului lorgu — o obligase să vi- ţat o gospodărie agricolă colectivă,

nă fără ele. N ici azi nu va fi căi- al cărei preşedinte era tatăl Măriei,

dură, cum nu a fost de m ultă vre- Doar fam ilia văduvei Pătruţ nu dacă cei doi s-ar fi căsătorit, pentru Brădtţa din pădure
m e. Cine ştie dacă vecina va avea se urnea din loc, deşi nu se putea că aceasta ar fi însem nai ca unul

lem ne, ca s-a lase să g ă tească ceva lăuda ca viaţa. Traiul, ce-i drept, le din fam ilie să-l urm eze pe celălalt. de LUIZA VLADESCU rinţi, cărora regimul nostru le-a.
Şi, deoarece la Rom ulus acasă nu ar oferit o familie, un cămin, în
de-ale gurii. Dacă nu, atunci tnseam - era asigurat, dar de-al colectivişti- m at fi avu i unde sta, M aria l-ar fi „Brădiţa din pădure” — este care să nu simtă vitregia unei
luat la ea. Ş i atunci a început a-l povestea fetiţei orfane, crescută asemenea nenorociri.
nă că la am iaz vor bănea iot m ă- lor erau departe. Ş i totuşi, nu intrau învrăjbi. Dar, dragostea, cînd e dra- de un bătrîn pădurar, care se
hotărăşte pînă ia urmă să o tri­ Gartea se adresează copiilor
lai gol. In colectivă. ' g 0sfe adevărată nu se poate îm pie­ mită la o „Gasă de copii”. In li­ preşcolari şi apare într-un for­
nii mari este de fapt povestea mat mare, bogat ilustrată, în
Cu un an tn urm ă, etnd au prim it Intr-o după-am iază, secretarul or- dica ca nim ic. N u există stavilă sau atîtor copii sărmani, fără pă­ patru culori, de Angela Balogh.
oprelişte pentru ea. Şl, Intr-o zi de
vestea m orţii pe front a tatălui lor, ganlzaţiei de partid ven i în casa dum inică, la poarta M ăriei s-a oprit
un grup de flăcăi.
fam ilia P ătruţ trecuse printr-o m are Ioanei.
E ra şi R o m u lu s cu el. D in vorbă în
du rere su fle te a sc ă . Io a n a nu a v u se s e •— Io a n ă , tu m ă ştii. E u îţ i do- vorbă au a ju n s să spună de ce au

tărta să spună copiilor, de frică să resc binele şi asta ţi-am m ai spus-o. — „De ce dini aşa plini sacii tă i? ”

nu-i sperie. Le-au sp u s.o alţii. De De ce nu vrei să m ă înţeleg i? Uite, Cartea cu jucării — „De produsele cu ven ite pentru zilele-m u n că lucrate în gospodăria co*

fapt, doar R om ulus, care avea 14 ai noştri, cel din colectivă, ie-ar lectivă". . .

ani, putea înţelege m a i bine lucruri- prim i cu braţele deschise dacă ai de TUDOR ARGHEZI tăşeşte şi propria-i experienţă pe­

le. C eilalţi fraţi, m al m ici, nu tre- vrea să v ii în rlndul lor. E u îţi m ai ven it şl, cum tatăl M ăriei era în o- Cunoscuta carte a maestrului dagogică în educarea tinerelor -a® -
gradă, l-au chem at în casă, acolo, Tudor Arghezi, adresată atît co­ vlăstare.
ceau nici anul de 6 ani. am intesc ceva. S oţul tău, fie-i ţări- după' datină, au ciocnit m ai întîi piilor, cît şi maturilor, cuprinde In e x c u r s i e
cîte un păhărel, apoi R om ulus se a- o suită de povestiri ale unor în- Cartea, scrisă cu măiestrie şi
M am a copiilor nu se putea lăuda na uşoară, m i-a fo st prieten bun. Am

cu sănătatea. N ici cel doi fraţi m ai plecat tn p rem ă In război. N e-am

m ici nu erau sănătoşi. Se pare că despărţit pe front. El plecase tntr-o dresă tatălui M ăriei: tîmplări din primii ani de viaţă umorul caracteristic marelui
ai celor doi copii ai autorului, poet, apare într-o frumoasă pre­
scarlatina lăsase urm e la m icuţi. N u m isiune im portantă. Trebuia să se — Eu, eu am venit să o cer pe Mitzura şi Baruţu. Paralel cu zentare artistico-grafică, cu ilus­ Printre nreoederile din con­ minăstirea Gozia, staţiunile
istorisirea întîmplărilor celor doi traţii semnate de Mitzura Ar­ tractul colectiv pe acest an al balneo-climaterice Călimăneşti,
trecu m ult şt m uriră. lorgu, bogăto¦ apropie de tranşeele nem ţilor şi să M aria de nevastă I D um neata ce zici? copii, maestrul Arghezi împăr­ ghezi. oficiului P.T.T.R. Orăştie figu­ Govora şi Găciulata şi oraşul
Mi-o dai? ra şi organizarea unei excursii Rimnicu Vilcea.
iul, luase ca slugă, pe unul d in copii, vadă ce întăriri au. M al înainte, noi cu salariaţii. Cu citva timp in
— P ăi să vedem ce-o zice şi ea urmă această prevedere a fost Cei 42 de salariaţi care au
El spunea că-l ţine de suflet. Cel ne obligasem um il faţă de celălalt realizată. Comitetul sindical de participat la această excursie au
— răspunse preşedintele colectivei, secţie a organizat o excursie pe rămas cu multe impresii plăcute.
care răm ăsese să îngrijească de fa- ca, în caz că unulva pieri pe front, întorcindu-şi privirea veselă spre Valea Oltului. In cadrul excursi­
fiică-sa. ei au fost vizitate oraşul Sibiu, ÎOAN SUC1U
m ilie era Rom ulus. să ne îngrijim de fam ilii. Am aflat Măsurăm
El, las, că doar şti dum neata că corespondent
de la um il care a fost cu el că Pă- n-o să zic nu, spuse Maria cu vocea
topită în bucurie.
R ăzboiul trecuse. C înd s-d întors tn iţ s-a dus chiar pînă lingă o m itra- de irig. DAN MIHA1L cunoaşterea anumitor meserii,
Că a urm at nunta, că şl fam ilia Colecţia „In ajutorul activităţii practice în iniţierea în viaţa militară şi
? tatăl său de pe front, M aria, o co- lieră nem ţească, iar cînd s-a reln- văduvei Pătruţ a intrat apoi in co­
a pionierilor şi şcolarilor" de ÂTV.S.A.P.
t dană cu ochi verzi şi părul blond, tors a fo st văzut. 0 rafală... şi nu
Lucrarea familiarizează şcola­
t ?estul de bine făcută, îm plinise abia s-a m ai ridicat. Eu am venit acasă
l 15 an{'
şl cu ce am putut, te-am ajutat. Iţi

E ra singură la părinţi. îm preună prom it că te voi m ai ajuta şi de azi lectivă şi că bogătoiul lorgu era m ai rii şi tineretul cu aplicaţiile

t ctf m am a sa, a m u n c it m u lt pentru încolo... să turbe de necaz, desigur că aţi practice cele mai simple ale to­
ghicit. Faptele s-au petrecut exact pografiei (măsurarea şi schiţa­
a putea să se În tre ţin ă : De acum , — Eu vreau dar, na, nu pot..: aşa şi această m ică întîm plare de
Mărturisirile unui „Cămin cultural“rea unor drumuri sau a unor te­
după venirea tatălui, lucrurile au în- — C um adică ,/iu pot". Ce te im - renuri, ridicarea planurilor, folo­

ceput să fie m ai uşoare. p ie d ic ă ? m ai su s nu face decît să confirm e înfăţişarea mea nu-i prea plă­ Ilia... Prin muncă voluntară au sit, nimeni nu se îngrijeşte de
cută. Pereţii mei, construiţi din adus piatra, lemnele, le-au cio­ el”.
L ocuiau p e a ceea şi u liţă cu vă- ¦— A c u m , n u p o t n ic i să -ţi sp u n . o d a tă m a i m u lt că o a m e n ii ogo a relo r sirea şi descifrarea hărţilor, ori­ lemn de stejar sînt transparenţi, plit şi m-au ridicat în mijlocul
pentru că deşi au fost prinşi pe satului. Mă uit la flăcăii ăştia din sat
d u va P ă tru ţ. In tim p u l ră zb o iu lu i au L a s’c ă a m să v iu şi-am să-ţi po- îşi vor g ă si adevărata fericire, doar entarea în excursie pe munţi şi nişte laţuri (ceea ce se oheamâ — sînt mulţi flăcăi pe aici. Să i
ajutat, cu ce au putut, pe nevoiaşii vestesc, tn m unca unită, tn fam ilia m arii gos­ pe teren deschis). pe aici stocătură) nimeni nu s-a Exista aici în sat o clădire vezi cum treo cu bibicietele ps
învrednicit să mă tencuiască, vedie — fosta şcoală. Deşi era drum! Se duo la petrecere în
lui P ătruţ. Cu vrem ea, Maria şl Ro- ? podării colective. Ea este folositoare în activi­ mă rog să..facă din mine o clă­ veche, materialul din ea era to­ alte sate care au cămin cflllu-
dire adevărată.- Fundamentul pe ral. ®e milă mi-e de ei. Ar pu­
m ulus se îm prieteniră. Maria, deşi trecuse de 20 de ani, . E. USCAR tatea pionierească, în aceea tu- care mă sprijin nu ştiu ce are. tuşi foarte bun. Au dărimat-o,ca. tea, să, aibă căminul lor... Mă
In orice caz nu mă simt bine pe din ea să-mi facă duşumea, .
Î Rom ulus se făcuse un băiat vin- nu se m ăritase. Nici R om ulus nu j ristico-sportivă în pregătirea şi el. Am început să mă înclin în­ gîndesc adeseori, dacă aş fi o
jo s şi m ultora din fetele satului le făcuse pasul. Lum ea din sat vorbea t tr-o parte. Asta nu constituie Gînd credeţi că s-ău întîmplat clădire tencuită, să am du.yMva
toate acestea ? Acum 5 ani... Am
ţ fugeau ochii după el. Povestea cu despre el că ar trăi îm preună, dar ' ACŢIUNI GOSPODĂREŞTI văzut cum treceau anii şi în loo tavan, să mi se repare niţel
să devin mai frumos,, un mijloo postamentul, aş putea purta cu
1M aria, d eşi m u lţi o bănuiau, nu o nu ştia u n im ic precis. Jlioi.tu .. w -. .. ... IM* « * li .fj; oinste şi eu titlul de cămin cul­
ştia decit un singur om din s a t: Pentru a „ajuta” pe tural. In sala mea să fie dula­
Rom ulus şi Nu de mult timp, în oraşul Orăştie reparat trotuarele de pe străzile Ma-

s-a întreprins la propunerea deputa­ linovski, N. Bălcescu şi Piaţa Repu­

bogătoiul lorgu. Acesta ii surprinse M aria, bogătolul lorgu le făcuse rost ţilor Marin Becherescu şi Mircea Pe­ blicii pe o lungime de 1.400 metri li­

* odată Intr-o seară stîn d de vorbă, să se înitlnească la el acasă. De la tru o acţiune gospodărească demnă niari. Aici au fost înlocuite plăcile din

f lorgu se arătase „om m ilos" şi faţă M aria încercase să afle lucruri des- de toată lauda. Este vorba de repa­ beton care erau sparte, iar celelalte

rarea străzilor principale. Cu ducerea s-au reparat. De asemenea, o mare par­ pericol. Pot fi îndreptat foarte de culturalizare — fiindcă bă­ puri cu cărţi, radio, care stau
la îndeplinire a acestor lucrări a fost
IFÜILMIJI ZILEI : însărcinată întreprinderea de gospodă­ te din plăcile care acopereau canalul uşor, pentru că sînt o construc­ nuiesc că pentru aceasta am fost acum pline de praf într-o cameră
rie orăşenească. Pînă în prezent s-au colector din centrul oraşului au fost ţie durată destul de bine, dar ridicat aici în mijlocul satului a şcolii, să fie aici mese de şah,
NEAMUL GHERACILOR“ înlocuite. vezi, asta-i prost că nu serveso —* stau aici, fără nici un rost. ziare, reviste, să se ţină confe­
la nimio. Stau, pur şi simplu, ri­ La început, mai intrau flăcăi în rinţe etc., etc., iar oamenii să
Adaptare cinematografică du­ anii întunecaţi ai orinduirii ca­ Restaurant bine gospodărit dicat aici în mijlocul Brădăţe- sala mea deşi nu era, după cum nu mă privească cu ochi trişti
pă cunoscuta nuvelă a scriito­ pitaliste.
ci să vină aici la mine, să înve­
Prin staţia C.F.R. Simeria se ' Toate acestea au făcut ca res­ lului. Pentru ce ? Uite, asta m-o nu e nici acum o sală propriu- ţe — @e bucuros aş fi 1
rului clasic bulgar Elin Pelin, In interpretarea unor actori

tradusă şi în romîneşte, „Nea­ de frunte ai teatrului şi ecra­ perindă zilnic sute de călători. taurantul C.F.R. Simeria să-şi înţeleg, nu ştiu ce au de gînd zisă, veneau vara şi făceau horă. Dacă aţi şti ce oameni talen­

mul Gheracilor“ este drama des­ nului bulgar ca Gheorghi Sta- Intre sosirea şi plecarea a două realizeze lună de lună planul de cu m in e! Imbătrînesc aşa semi- Am impresia însă că acum sînt taţi sînt în satul acesta 1 Ii aud

compunerii sociale şi morale a matov, Ivan Dimov, M. Sopova, trenuri din staţie, mulţi din că­ desfaceri. Astfel, în luna iulie clâdire. Mi-e teamă că furîndu- părăsit... De fapt nu sînt pă­ seara cîntînd pe uliţe. Şi ce
lători vizitează restaurantul
unei familii ţărăneşti din ulti­ Ştefan Peicev, „Neamul Ghera- G.F.R., pentru a lua o gustare, planul a fost depăşit cu 9 Ia mi-se mereu ba una, ba alta, răsit de tot. Mai au unii nevoie dansatori sînt pe a ic i: fără a-
masa de prînz sau cina. Dato­ sută, iar în primele două decade într-o bună zi o să mă dărîm. de GÎte un cui, e seîndură, vin semănare 1 S-ar putea face un
mii ani ai veacului trecut. cilor" este una dintre valoroa­ rită bunei gospodăriri a acestui ale lunii august cu 8,7 la sută. Mă întreb, pentru ce am fost şi le iau de aici de la mine. Ştiu
Tragedia celor trei fraţi, Bo- restaurant călătorii găsesc aici ridicat aici ? ei că nu le zice nimeni nimic. cer bun, o echipă de dansuri.
sele realizări artistice ale cine- mîncăruri bine pregătite şi clin Din personalul care deserveş­
ian, Petru şi Pavel Gherak şi abundenţă. Personalul care de­ te acest restaurant şi au o com­ Am auzit multe lucruri despre Aşa mi-aU distrus multe pînă Toate acestea sînt însă visuri,
matografei Republicii Populare serveşte restaurantul are o com­ portare bună, se remarcă tov. mine. Se spune că oamenii de şi seîndura care trebuia să-mi nimeni nu se ocupă de ele, deşi
a familiilor lor, care ajung să portare bună. Tot odată curăţe­ aici din Brădăţel, erau hotăriţi servească drept duşumea, a fost am avut atîţia directori, atîtea
se duşmănească crunt şi să-şi Bulgare. ;^ nia restaurantului constituie o Dionisie Igelski, barman, Ecate- să facă un cămin cultural cum dusă la un cazan de ţuică, şi comitete. De ce oare cei de la
preocupare permanentă. nu s-a mai pomenit în raionul agăţată pe nişte stîlpi, un fel
învenineze viaţa din nepotolita Filmul „Neamul Gheracilor“ rina BÎIdea, Anglie! Toma, os­ sfat, nu se interesează de mine,
lăcomie de bani, prilejuieşte o
va rula pe ecranul cinematogra­ pătari, Ioan Aungureni, ajutor de ce nu iau ei iniţiativa ? să
viguroasă analiză realist-oritică
a relaţiilor sociale şi morale din fului „Filimon Sirbu“ din Deva de responsabil şi alţii. facă din mine un cămin cultu-

între I şi 4 septembrie.

de şopron... ral, aşa cum şi-au propus, nt.

CONVULSIILE LA COPII chnină, etc.)'. Nu freb'uie să uităm tetă- respunzător, redau bucuria mamei, Vezi, asfa.-i rău că unii oa­ un fel de semiclădire care stă
nosul şi epilepsia. zîmbetul copilului şi mulţumirea me­ meni de aici nu se gîndesc la
In popor, convulsiile copiilor sînt pit, la înţepătură, etc. este întrerup­ Gauzele care duc la apariţia convul­ dicului. mine. Treo ziua prin faţa mea, ca o sperietoare în mijlocul sa­
cunoscute cu numele de tras, sau de tă. Faţa este palidă, imobilă şi expri­ siilor sînt multe. Vîrsta joacă un rol Tratamentul convulsiilor este o ne­ mă privesc cu ochi trişti şi ex­
cesitate de urgenţă, căci cu cît copi­ Dr. PONOVA TEODOR. clamă : „săracul cămin, e pără tului.
lul este mai mic cu atît ele pot cau­ Medic de Copii — Deva
za moartea copilului. Căminul cultural din Brădăţel

Pentru conformitate: I. RUDI

boală a copilăriei. mă spaimă. De obicei capul este dat împortaftt. Gu cît copilul este mai Un copil în convulsii trebuie imedi­ Un pas im portant in viaţă
!>Int'r-adevăr, cel mai des, convulsiile pe spate. Muşchii devin rigizi, tari, miq, cu atît poate face convulsii mai at desfăcut la gît şi înfăşat mai în
contracturaţi atît la mîini, cît şi l-a pi­ larg spre a uşura respiraţia, imediat (Urmare din pag. l-a). lui Glod au devenit m em bri ai în to ­ poale şi viţă de vie... Da, da, nepo­
survin la vîrsta de copil şi foarte rar cioare şi uneori şi la spate. Respira­ uşor. Peste 5 ani convulsiile survin trebuie dus la medicul care stă cel vărăşirii agrozootehnice „Al doilea ţii noştri vor avea de ce să se bu­
la vîrsta de adult. ţia este oprită. După cîteva secunde rar, iar peste 7 ani sînt excepţional 1955 să form eze o întovărăşire agri­ congres", iar în această după am ia­ cure. Uite pentru ăştia facem noi
de rar. mal aproape spre a-i da primul aju­ colă. ză de v a ră , s-au a d unai la c ă m in u l totul.
Prin frecvenţa lor deosebit de mare această stare de înţepenire cedează şi tor s dacă nu este găsit medic mai pe cultural întovărăşiţii vechi şi cei noi
şi prin groaza pe care o inspiră pă­ apar mişcări zise clonice, mişcări dese Copiii nervoşi, sau din părinţi ner­ aproape, copilul va fi dus de urgenţă S e schim base ceva în sat. Mono­ ca Să sărbătorească evenim entul, Ş i M oisin Adam îşi îndreptă privi­
rinţilor, convulsiile copilăriei consti­ şi scurte, sacadate ale ochilor, ale muş­ voşi de asemenea lac mai uşor şi mai la spital! în asemenea situaţii, sal­ tonia aceea, m oştenită din generaţie rea spre copiii care fu g anul după
tuie una dintre urgenţele cele mai im­ chilor gurii, nasului, feţii, ale muş­ des convulsii. Tot aşa şi copiii ce pro­ varea spitalului poate fi chemată la în generaţie, căpătase lovituri de ? alini prin sala căm inului cultural,
portante în medicină. chilor de la mîini şi de la picioare şi vin din părinţi alcoolici. La fel copiii orice oră din zi şi din noapte şi are pum nal. O parte din locuitori se ho- veseli, rîzlnd.
copilul, cu cunoştinţa încă pierdută, se ce au capul prea mic (microcefali). obligaţia să vie imediat pentru trans­ tărîseră să-şi schim be felul de a M oisin Adam-, un om în virsiă
Convulsiile nu sînt o boală, ci sem­ zbate pe loc. Respiraţia devine zgomo­ Dacă naşterea a fost prea grea şi mai portul copilului. Numai medicul este trăi. M ulţi i-au privit cu duşm ănie, care, pentru activitatea sa, a fost ...S-a fă cu t linişte-, L in partea sfa ­
ne ale unor înbolnăviri din cele mai toasă. Se pierde urina şi scaunul, ales a survenit şl înainte de vreme, în măsură să aprecieze cauza care a alţii cu neîncredere, ales deputat raional. — s/ă pe ban­ tu lu i popular raional tov. Tom a îi
variate. Ele reprezintă o reacţie vio­ fără voie. Face spume la gură, trans­ în asemenea cazuri, unii copil tac ul­ dus la convulsii, şi să facă tratamen­ că cu pălăria trasă pe frunte şl pri­ felicită pe noii întovărăşiţi.
lentă a sistemului nervos faţă de cau­ piră mult. Toate acestea durează 1-2 terior convulsii, dacă în urma trata­ tul cel mal corespunzător spre a evita — întovărăşire în G lod / exclamau veşte oam enii care intră mereu în
minute. După care timp, în mod o- mentului primit imediat după naştere noi accese de convulsii. s a lă : bărbaţi, fem ei, bălrîni. tineri — Faceţi astăzi an pas m are —
ze variate. Dacă se întîlnesc cel mai bişnuit copilul îşi revine la cunoştin­ nu s-a reuşit să se înlăture complet unii. V oi nu sinteţi în toate m infile. spune el —. Ceea ce faceţi dos. insă
des la copii, lucrul acesta se datoreş- ţă, se uită mirat în jurul său, începe Tratamentul medicamentos este des­ — N im ic nu se alege de întovără­ — m em b ru celor 160 de fa m ilii de
te faptului că sistemul nervos (creerul să piîngă, faţa îşi recapătă culoarea hemoragia cerebrală. Rahitismul, adică tul de complex, dar aplicat la timp dă este primul pas pe drum ul transfor­
şi nervii) copilului nu este încă sufi­ normală j se normalizează şi respira­ cele mai bune rezultate. Chiar dacă şirea voastră. ţărani cît num ără acum noua în to ­ m ării socialiste a agriculturii Trebuie
ţia. Uneori însă copilul nu-şi revine boala oaselor moi este o boală care copilul a ieşit din convulsii înainte de Anii au trecui şi întovărăşiţii ob­ vărăşire agricolă. să m unciţi serios, să m ăriţi fondul
cient de bine dezvoltat, maturizat, nu complect după această criză de con­ şi ea pregăteşte terenul pentru apariţia a fi ajuns la medic sau la spital, tot de bază al întovărăşirii, ca în felul
ţineau rezultate m ult m ai bune decît — Acum cileva luni, eram doar acesta să m ergeţi m ai departe pe dru­
poate frîna în măsura în care este ne­ convulsiilor la copii. Unii copii fac trebuie văzut de medio, spre a împie­ individualii.. A nul acesta, deşi inun­ cîţiva, exclam ă M oisin, uite acum nu m ul transform ării socialiste al agri­
daţia din prim ăvară, a avut influen­ c u ltu rii
cesar şi atunci reacţionează puternic convulsii atunci cînd fac febră, mai dica noi accese de convulsii. ţe negative asupra recoltei de griu m ai încap in sala asia.
m ed ia la hectar Ia înto vă ră şire a Cei din sală discută mereu despre Instructorul vorbeşte calm , foarte
la toate excitaţiile. mult sau mai puţin ridicată, din cau­ De asemenea este absolut necesar ca fo st cu 400 kg. m ai m are decît a in calm . Din sală sute de ochi îl pri­
za unei rinofaringite, otite, dispepsii treburile noii întovărăşiri. U nde nu
Convulsiile sînt de o gravitate deo­ un asemenea copil să rămînă în ob­ se înţeleg îl întreabă pe instructorul
(diarei), etc. Cel mai des convulsiile
sebită, în unele cazuri, putînd cauza

moartea copilului, dacă nu se dă pri­

mul ajutor medical necesar. vulsii, ci rămîne un timp cu mintea apar în caz de aprinderi ale creerului servaţie medicală în spital cîteva ore dividualitor. Aceasta a avut influen sfatului raional. N um ai auzi strigind: vesc adina, îl privesc cu încredere.
!n mod obişnuit ele apar brusc, în mai întunecată. (encefalite), sau ale învelişului ere- sau cîteva zile pentru ca tratamentul fă asupra, m ultor ţărani din sat
erului (meningite) sau hemoragii ce să-şi facă definitiv efectul. M ulţi şi-au făcut cereri prin care so — Tovarăşe Toma I C îniă m uzica. O m elodie vioaie, al
aparenţă în plină sănătate. Copilul nici In unele cazuri crizele' de convulsii rebrale, tumori cerebrale, sau în in licitau înscrierea lor în întovărăşire cărui ritm parcă te saltă de la pă-
nu apucă să ţipe. îşi pierde cunoştiin- se repetă des, una după alta, uneori Convulsiile sînt ceva ce îngrozesc P înă la 23 A ugusl anul acesta, în P rin geam urile înalte se zăreşte
dealul verde care şi-a trim is parcă
um brele să învăluie salul.

ţa. Ochii rămîn larg deschişi, îndrep­ ore întregi, sau de mai multe ori într-o toxicaţii interne sau externe (ascarizi pe aparţinătorii copiilor, ceva care d r u m a ţi in. p e rm a n e n ţă d e m e m b rii — O să fa c e m u n lucru b u n , îm i m in t. F lăcăii s-a u a v in tn t în ritm u l

taţi în sus, sub pleoapa superioară, cu zi, sau zile în şir. Alteori criza de arsuri, oxid de carbon, diabet, ne deobicei dă mult de lucru medicului, de partid din sat, de sfatul popular spune deputatul raional. V om creşte săltăreţ al m uzicii. Joacă Lntovă/ă-
dar care tratate la timp şi în mod co­ al raionului Ilia, toţi locuitorii salu.- oi, o să avem stu p i, pom i fructiferi, şifti.
pupilele dilatate. Sensibilitate,a la ciu­ convulsii apare după luni de zile. irita, hepatită, alcool, bella-dona, seri