Page 91 - 1958-08

rr i-re rn >\
Nfr. 1148
'm m isjmacsiBBaBBBSisMiBamiiximirmimnassSmasxK
Camera deputatului
sa devină activă
Tnfr-una din şedinţele sale,
care a avut loc la sfîrşitul lunii
iunie, comitetul executiv al Sfa­
tului popular comunal din ®u-
gir a luat frumoasa iniţiativă
da a organiza in localitate @a-
mera deputatului.
Atunci, acest lucru a fost sa­
lutat cu entuziasm. De aceea
s-a şi trecut la alegerea unui
comitet de conducere format din
9 deputaţi. Ga preşedinte a fost
ales tov. dr. Romulus David, iar
ca secretar toV. Toma Hoandră.
Apoi, comitetul executiv al sfa­
tului popular comunal, împreună
cu comitetul de conducere al ca­
merei deputatului, a trecut la a-
menajarea şi dotarea localului.
Mai întîi s-a fixat ca această ca­
meră a deputatului să funcţio­
neze în una din încăperile sfatu­
lui popular. S-a stabilit ca ea
să fie dotată cu mobilier şi o
bibliotecă.
După început lucrurile păreau
să meargă bine. Astfel s-a în­
tocmit un plan de activitate ne
perioada 1 iulie—30 septembrie.
Problemele prevăzute în plan au
fost bine gîndite dar...
Şi cum şi aici este un „dar”
să-l lămurim. Planul a rămas
doar pe hîrtie. De la întocmirea
Mina Ţebea de-a lungul anilor
Mina Ţebea exploatează căr­
bunele din bazinul carbonifer
Biad-Walmagiu. Primele exploa­
tări datează din anul 1886 şl au
început în zonele de aîloriment,
cărbunele extrăgîndu - se pe astfel mereu în pericol.
dieapta pîrîului rece. Incepînd In ce priveşte transportul, mij­ tăţit şi cele de trai. Minerilor Ii .lucrări de reparări de drumuri,
din anul 1906 apar lucrări mai loacele erau din cale afară de s-au pus Ia dispoziţie mijloace desfundări de şanţuri etc. Pină
raţionate la minele Martha, Băl­ rudimentare. Pe o distanţă de de transport de la domiciliile lor -acum, în această comună sarci­ D ezvoltarea industriei neze (1953-1957) s-a realizat 0 experienţă, peste 10.000 'de trac­
toaca şi puţul vest din regiunea
Dîmbuţ a satului Ţebea.
După epuizarea zonei de allo-
riment s-a trecut la exploatarea
în adîncime. In intervalul 1890- legată o funie de sîrmă trasă medical acordă minerilor asisten- la îndemnul deputaţilor, cetăţe­ ră a R. P. Chineze a înregistrat La sfîrşitul anului trecut po­ neze este campania de împădu­
1952 s-au executat în regiunea
Steea, Baia de Criş, Ţebea, Mes­
teacăn şi Brad mai multe son­
daje întîlnindu-se mai multe
straturi (11 la număr). In pre­
zent se exploatează straturile nalizării, mina Ţebea, a cunos- inginerii Lazăr Pop, Vasile Tel- tru strîngerea recoltei de pe cele derile planului pe întregul an. planul de transformare a natu­ pomi de-a lungul drumurilor,
I şi II, şi este în perspectivă să cut cele mai adinei transformări, vianu, Victor Henţiu, precum şi 6 ha. ale lotului zoopastoral. Astfel, producţia de fire de rii a fost depăşit de peste două Cursurilor de apă, în jurul case­
fie deschis stratul III. In anul
1959 urmează a se face o cerce­
tare cu suitori şi galerii asupra
acestui strat.
Cel mai vechi în exploatare transportului manual s-au adus ducţia minei. Luînd ca bază In perioadele cu ploi multe, getal — cu 6 la sută; anvelope iunie a. c. au fost irigate răpită şi leguminoase din istoria
este stratul I. înainte de 1944 locomotive cu acumulatori. In producţia anului 1944, în 1949 o porţiune din terenul agricol de cauciuc — 48 Ia sută; încălţă­ 28.000.000 ha. — de peste două Ghinei. împreună cu recolta re­
galeriile şi suitorii acestui strat
erau armate cu lemn de stejar,
care, datorită presiunilor exce­
sive nu rezistau. Acest fapt a
dat de gîndit corpului de tehni­ rea lemnului de mină, ferestraie slîrşitul anului 1957, cu 227 la despre posibilităţile existente ducţiei.
cieni şi ingineri şi în urma stu­ circulare, iar în locul funiei şi sută.
diilor efectuate, s-a dispus ar­ securii cu care se trăgea lem- Toate acestea dovedesc supe- cest scop s-a propus săparea u- Chinei, şi cel mai mare centru era irjgat numai 16,3 la sută nul trecut.
marea în zidărie, în blocuri de
andezit, care rezistă presiunilor.
înainte de 1944 mina Ţebea
n-a cunoscut mecanizarea. Căr­
bunele era extras iraţional. Stra­
tul nu se exploata pe toată gro-
•<$*>O -O *
Cîod problemele de producţie stau în central losesc noi surse de materii pri­ te naturale la fiecare hectar de 13.950.000 tone, adică cu 68 la
preocupărilor organizaţiei de
In cadrul Trustului 7 Cons­
trucţii Petroşani, întreprinderea
712 are o mare importanţă. A-
ceastă întreprindere furnizează
şantierelor de construcţii prefa­
bricate din steril şi beton, în a-
telierele acesteia se confecţio­
nează uşi, ferestre şi diferitele
piese de fierărie necesare con­
strucţiilor ce se execută în Va­
lea Jiului.
Activitatea întreprinderii 712
este destul de complexă şi ea
influenţează în mare măsură
calitatea construcţiilor şi mai
ales preţul de cost al acestora.
Cu cît această întreprindere va
furniza şantierelor de construc­
ţii materiale şi piese mai bune
şi mai ieftine cu atît calitatea
construcţiilor se va îmbunătăţi,
iar preţul de cost va fi mai re­
dus.
Ţinînd seamă de aceste consi­
derente, organizaţia de bază de
partid a pus in acest an in cen­
trul preocupărilor sale problema
reducerii preţului de cost al
produselor industriale ce se e-
xecută in secţiile întreprinderii
712.'
întreaga muncă politică se
duce în direcţia sprijinirii pro­
cesului de producţie, îndeplini­
rii planului la toţi indicii. Agita­ teriale etc. De asemenea, din
ţia vizuală, munca agitatorilor
sînt strins împletite cu proble­
mele de producţie. Organizaţia
de bază de partid (secretar tov.
Cavrilă Rusu) îşi exercită drep­
tul de control, se preocupă in
mod concret de rezolvarea celor
mai importante probleme ale
producţiei. Periodic conducerea se plătesc locaţii GJFjR.-ului, toaţte produsele şi să respecte
lui nimeni nu s-a mai ocupat de
el. Unii tovarăşi de la sfatul
popular motivează acest lucru
cum că ar fi fost la mijloc cam-
pania agricolă de vară şi deci
nu ar fi avut timpul necesar şi
pentru activitatea camerei de-
putatului. Gert este însă un lu-
cru. Planul a fost întocmit îra-
preună şi cu aceşti tovarăşi. A-
tunci nu s-au gîndit oare la
muncile din campanie ? 1
Pînă acum nu s-au rezolvat
decît problemele organizatorice
din plan, celelalte însă au ră-
mas doar simple formulări pe
hîrtie. Oare faptul că în planul
do muncă era prevăzut ca în
ziua de Í0 august, deputaţii G.
Luţescu şi N. Drijman să orga­
nizeze o şedinţă în care să se
ia măsuri pentru sprijinirea co­
misiilor permanente la întocmi­
rea planurilor de muncă pe tri­
mestrul III şi IV, precum şi ţi­
nerea şedinţelor lunare ale aces­
tora, este un lucru care trebuia
neglijat ? Desigur că nu. mai
ales dacă ţinem seama şi de
faptul că în majoritatea lor co­
misiile permanente din Gugir
au o activitate cu totul nesatis­
făcătoare. Regretabil este şi fap­ munca acestui comitet cit şi a
tul că în ziua de 3 iulie nu s-a
simea, lăsîndu-se în tavan căr-
bune în grosime de peste un
metru din grosimea totală, pro-
vocîndu-se prin aceasta dese
focuri. Viaţa muncitorului era
mai bine de 100 m. cărbunele era
transportat cu ajutorul unui
tanc (tablă de fier îndoită în
forma unei opinci) fa care era
de muncitor pe suitor sau gale-
rie, pînă^ Ia punctul de depozi-
tare a cărbunelui. _
După eliberare şi mai ales
după actul revoluţionar al naţio-
S-au introdus scocuri osci-
lante şi benzi cu raclete în aba-
taje, suitorii şi galeriile stra-
turilor I şi II. Pentru înlocuirea
locul fistăului şi al sfredelului
de mînă, s-au introdus perfora-
toare electrice; în locul feres-
trăului de mină pentru pregăti-
nul pe suitor, s-au introdus tro-
lii. Funicularul a fost recondi­
ţionat.
Mulţi mineri, care au lucrat
şi acum 25 de ani la Ţebea, vor­
besc celor tineri despre condiţi-
întreprinderii prezintă în faţa
adunării generale a organizaţi­
ei de bază sau a biroului aceste­
ia rapoarte asupra îndeplinirii
sarcinilor de plan, în urma că­
rora se elaborează măsurile co­
respunzătoare în vederea lichi­
dării lipsurilor şi îmbunătăţirii
muncii.
De pildă, în ultima peri­
oadă constatindu-se că nu se
stă prea bine cu preţul de cost
s-a analizat situaţia preţului de
cost într-o şedinţă a biroului or­ şi reducerea preţului de cost.
ganizaţiei de bază şi apoi în
adunarea generală deschisă a
organizaţiei de bază. Mulţi to­
varăşi prezenţi la adunare, după
ce au ascultat referatul prezen­
tat de tov. Gheorghe Cită —
directorul întreprinderii — au
luat cuvîntul făcind propuneri
preţioase in scopul reducerii
preţului de cost. Astfel tov. Fi-
laret Veleanu a propus să se
ţină o evidenţă clară a fierului
de la toate piesele — pe cate­
gorii de fier — şi să se dea o
mai mare atenţie recuperării u-
nor materiale. Tov. Alexandru
Gheorghe, Toma Turcu şi alţii
au propus să şe ia măsuri pen­
tru înlăturarea golurilor de pro­
ducţie ce se produc uneori din
lipsa de materiale, să se facă o
temeinică verificare la recepiio-
narea produselor, să se înlăture
abuzul de consum la unele ma­
discuţiile purtate a reieşit că
mijloacele de transport nu sînt
folosite în mod raţional şi că
;.'ft ¦.¦'n-t y y iiC v T -
din Cugir înfrumuseţarea
întreprinderiiţinut nici conferinţa „Deputatul '
sfatului popular, slujitor al po­
porului” care urma să fie expu-
să de tov. V. Giocan, directorul'
şcolii de 7 ani, conferinţă ce
trebuia organizată de deputaţii
T. Braga şi I. Berian, cît şi alte
acţiuni tot atît de importante,
Ga să amintim de scopul şi
importanţa camerei deputatului
nu mai este necesar. Acest lucru
a fost făcut la timpul său, a-
tund cind tovarăşii de la Sfatul
popular comunal Gugir au fost
de acord cu organizarea ei. Da-
Ga atunci au fost de acord cu.
organizarea ei, apoi trebuie să
iie de acord Şi cu desfăşurarea
unei activităţi aşa cum au pre­
văzut în planul de muncă.
Veşti din raionul Alba
Un pod peste Arnpoi voluntară pentru construirea po­
Cetăţenii din comuna Bără-
banţ, raionul Alba au hotărit ca
din fondurile realizate în cadrul
contribuţiei voluntare să con-'
struiască un pod din ciment
peste rîul Arnpoi. Pentru reali­
zarea acestei propuneri s-a ales
un comitet de cetăţeni. Prin
o serie de deputaţi comunali, zil­
nic au fost mobilizaţi la muncă
ile grele de muncă din trecut,
arătînd că cele de azi se dato-
resc conducerii înţelepte a parti-
dufui şi guvernului.
Paralel cu îmbunătăţirea con­
diţiilor de muncă s-au îmbună­ au efectuat un mare volum de
pînă la mină, dormitoare comu­
ne confortabile. Cantina exploa­
tării serveşte de două ori pe zi
mese consistente. Dispensarul
ţă sanitară calificată,
Şi oamenii s-au schimbat,
Conducătorii minei sînt fii de
ţărani şi muncitori, crescuţi în
zilele de astăzi. Este vorba de
de maiştrii Gheorghe Bînţu,
Ioan Trifan, Petru Groza.
Ca urmare a condiţiilor deo-
sebite create, a crescut şi pro-
creşterea marca 15 procente. In
perioada primului plan cincinal,
tot faţă de 1944, producţia a
crescut cu 104 la sută, iar Ia
rioritatea sistemului socialist,
preocuparea permanentă a con­
ducerii statului nostru faţă de
om.
GH. BELEI
corespondent
ceea ce influienţează asupra pre­
ţului de cost.
Organizaţia de bază, conduce­
rea întreprinderii, au ţinut sea­
mă de propunerile făcute şi au
trecut la înfăptuirea lor. In frun­
tea acestei acţiuni s-au situat
membrii şi candidaţii de partid.
Tovarăşi ca Ioan Nichifa, Tudor
Cristea, Nicolae Dobrescu, Au­
rel Pop şi alţii se găsesc in pri­
mele rînduri in lupta pentru
creşterea productivităţii muncii
La baza întregii acţiuni a stat
munca politică desfăşurată rn
direcţia întăririi disciplinei in
muncă, a creşterii grijii faţă de
avutul obştesc. In această mun­
că organizaţia de bază de par­
tid a atras şi organizaţiile sin­
dicală şi U.T.M. In mod deose­
bit s-a pus accent pe întărirea
muncii politice la şantierul de
prefabricate din Petroşani unde
existau cele mai mari lipsuri
şi indisciplină. Roadele acestei
munci n-au întîrziat să se vadă.
Astăzi, pe acest şantier se mun­
ceşte bine, s-a întărit discipli­
na, iar planul se realizează cu
succes, a crescut numărul mun­
citorilor antrenaţi în întrecerea
socialistă. Pe luna iulie a.c.
productivitatea muncii a crescut
cu 2,40 la sută faţă de cea pla­
nificată, preţul de cost pe trimes­
trul II a fost redus în mod sim­
ţitor, făcîndu-se economii în va­
loare de 605.000 lei. Ceea ce
trebuie remarcat e faptul că în­
treprinderea a reuşit să obţină
reducerea preţului de cost la
DRUMÜE SOCIALISMULUI Pag. 3
<4 O.
VEŞT! DIN TARILE SOCIALISTE
Pentru ca întreprinderea lor Uniunea Sovietică
să aibă un aspect cît mai fru-
mos, comisia de temei de fa Una din cele mai mari săparea galeriilor, la instalarea şi puternice excavatoare, iar
Fabrica chimică din Orăştie a mine de minereu pentru evacuarea cărbunelui vor
organizat cu femeile de aici di­ conveferelor pentru transporta- fi folosite locomotive electrice
ferite munci voluntare. In ca­ . .. ( rea cărbunelui, a ventuatoare- de 150 tone.
drul celor 1.050 bre muncă vo­ lor pentru aerisire, la supraîa-
luntară femeile au muncit la în­ de Alter Gin,lume Amploarea construcţiilor
grijirea spaţiilor verzi din in­ ţă se montează un complex de de locuinţe la Moscova
in bazinul Krivoi Rog s-a început instalaţii pentru receipţionarea
cinta întreprinderii, curăţirea şi construirea uneia din cele mai mari cărbunelui. Datorită mecanizării Anul acesta moscoviţii vor primi
înfrumuseţarea secţiilor etc. La mine de minereu de fier din lume, cu a numeroase procese care nece- 70.000 de locuinţe noi. In cursul celui
aceste munci, în mod deosebit o productivitatea anuală de i 2.ooo.ooo sită un; măre volum de muncă, de-al 6 -lea cincinal (1956-1960), la
s-au evidenţiat tov. Maria Rov- tone de minereu. la noua mină rior fi necesari cu Moscova se vor construi 11.000.000 m.
ni, Ama Mureşan, Constanţa Be- 25-30% mai puţini oameni de- pătraţi de suprafaţă locativă, iar în
chefescu,'’•Aferonica Cîndea şi Noua mină va avea două puţuri în- cit la 'întreprinderile similare în următorul cincinal alte 15.000.000 tn.
altele. clinate pentru evacuarea minereului cu funcţiune, cu aceeaşi capacitate, pătraţi.
o adîncime de aproximativ 1.200 me-
VASILICA ADAM tri, două puţuri verticale cu ascen- Q dezvoltare continuă Va lua In prezent, construcţiile de locuinţe
din capitală se desfăşoară în special
soare cu mai multe cabluri şl opt pu- extracţia combustibilului prin la marginea oraşului. Aici se ridică
metoda la zi. Anul acesta va mari ansambluri arhitecturale din case
corespondentă juri de ventilaţie verticale-îrînte. Cele intra în • funcţiune cariera car­ de locuit cu 6-9 etaje, se construiesc
trei transportoare din puţurile încli­ şcoli, grădiniţe de copii şi creşe, clu­
nate vor avea o lungime de 18 km. boniferă Strijevski. Aici a şi
i v ” ' 1’:i ' ¦ ’ t' î' •* Materialele vor fi introduse în mină fost deschis stratul carbonifer, buri, magazine, policlinici, parcuri şl
cu ajutorul unui funicular. au fost efectuate lucrările pen­ grădini. Jn raionul de sud-vest, de
tru asanarea locului de extrac­ pildă, se construiesc simultan peste
Instalaţiile de ventilaţie ale minei 200 de blocuri de locuinţe, avînd fie­
dului cîte 15—20 de cetăţeni. vor fi prevăzute cu hidrofiltre pentru ţie, se construiesc căi de acces care cîte 60 pînă Ia 300 apartamente,
La această construcţie au parti­ purificarea de praf şi răcirea a apro­ în tranşeul de carieră, se ter­
cipat circa 1.500 de cetăţeni. mină construirea secţiilor au­ Planificarea centrului oraşului va ră-
Noul pod are o lungime de 48 ximativ 1.000 metri cubl de aer pe se­ xiliare etc. In abataje vor func- mîne aceeaşi în anii următori. Ansam­
m. şi lăţimea de 4 m. cundă. Iarna aerul va fl încălzit cu ţj0na puternice maşini de hal- blurile arhitecturale, care au luat naş­
calorifere cu apă. tere în decursul istoriei şi care pre­
Printre cei care au depus o dă in agregat cu excavatoare cu zintă o valoare artistică, nu vor suferi
muncă niaî activă la construi­ Intregul utilaj şi toate procesele de o înaltă productivitate. Cariera nici un fel de modificări.
rea podului se numără tov. Ra- producţie din mină vor fi automati­ va avea o capacitate anuală de
vente Tripşa, din comitetul de zate. Minerii vor fi transportaţi în a- 300.000 tone de cărbune. A fost adoptată o hotărîre prin care
cetăţeni, deputaţii Timotei Al-
dea, Gligor Fara, Ştefan Fara, bataje cu tramvaie subterane speciale. Planul de perspectivă de dez­
C'risţvna Crişan şi alţii. Pentru lucrătorii minei se construieşte voltare a industriei carbonifere
o aşezare muncitorească pentru 30.000
de persoane.
Fruntaşi la realizarea Noi întreprinderi , a Consiliului economiei naţio­ se interzice să se construiască în zona
carbonifere în Ucraina nale a regiunii economice Kiev oraşului noi întreprinderi industriale.
contribuţiei voluntare pe anii 1959-1965 prevede con-
U ’tr In regiunea economică Kiev, Cîteva dini uzinele şl fabricile din Mos­
sînt pe terminate lucrările de struirea altor . citorva cariere cova vor fi demontate şl mutate în
Ampoiţa este o comună mică construcţie a minei „SLrijevs- carbonifere. Două dintre acestea alte părţi.
de munte din raionul Alba. Ce­ kaia nr. 1“ cu o capacitate de
tăţenii de aici s-au dovedit a fi 700 tone cărbune pe zi. In timp carierele Balahovo şi Ban- In jurul Moscovei se vor construi
cea mai harnici din raion la ce in subteran se lucrează la durovo — sînt în curs de cons- oraşe-sateliţi. Acestea vor fl situate
realizarea lucrărilor' din contri­ trucţie. La deschiderea stratului în cele mal pitoreşti şi sănătoase
buţia voluntară. In acest an ei vor fi folosite poduri de carieră locuri din apropierea Moscovei.
R. P. C h i n e z ci
nile privind contribuţia volun­ uşoare victorie hotărîtoare a socialismu­ toare.
tară au fost realizate in propor­ lui pe frontul economic — co­ O altă latură a luptei pentru
ţie de 123 la sută. ' In cursul primului semestru lectivizarea agriculturii.
a! anului curent, industria uşoa­ transformarea agriculturii chi­
In cinstea zilei de 23 August,
nii din comună au. întreprins o o creştere de 25 la sută în ce porul chinez a început o puter­ riri. In primul semestru al a-
acţiune de reparare a unui drum priveşte valoarea totală a pro­ nică ofensivă împotriva secetei cestui an au fost împădurite
de deal pe o lungime de 9 km. ducţiei. Cele mai multe din ra­ şi inundaţiilor care năpăstuieso 21.460.000 ha. de pămînt şi au
Demnă de evidenţiat este şi ac-' murile industriei uşoare au rea­ do mii de ani ţara. In şase luni fost plantaţi 136.000.000.000 de
ţiuinea cetăţenilor de aici pen­ lizat peste 50 la sută din preve­
bumbac a crescut cu 24 Ia sută;
Canal de scurgerea ţesături de bumbac — cu 14 ori. Ghina a fost acoperită gu 0 lor şi satelor.
apelor ia sută; zahăr — cu 24 Ia sută; vastă reţea de canale de iriga­ Anul acesta va fi strînsă cea
sare — cu 25 Ia sută; ulei ve­ ţie. Din octombrie 1957, pînă în
mai bogată recoltă de griu, orz,
al comunei Galtiu, de circa 80
ha., era supusă mereu pericolu­ minte din cauciuc — 41 Ia sută ; ori mai mult decît în ultimii opt cord de orez timpuriu şi de griu
lui de inundaţie. Cetăţenii de ' etc. ani, şi cu mult mai mult decît de primăvară, se vor recolta a-
aici au discutat cu deputaţii lor în 400 de ani înainte de elibe­ nul acesta aproximativ cu
Pentru semestrul următor se
prevede o nouă sporire a pro­ rarea ţării. In timp ce la înce­ 42.000.000 tone de produse agri­
pentru a evita inundaţiile. In a-
Şanhai, principalul port al putul primului cincinal (1953) cole vegetale mai mult decît a-
nui canal pentru scurgerea ape­
lor. Această lucrare a fost ter­ producător al bunurilor de larg din pămînţul arabil, în prezent Recolta culturilor de primăva­
minată în cinstea zilei de 23 consum, îşi va spori producţia el este irigat în proporţie de ră este evaluată la 50.500.000
August. Zilnic la săparea cana­ industriei uşoare cu 50 la sută peste 50 la sută. Anul acesta tone, cu 20.560.000 tone, adică
lului au fost mobilizaţi în me­ datorită campaniei desfăşurate ou 69 la sută mai mult decît
die cîte 20 de cetăţeni. şi în unele ramuri chiar cu 100 de agricultorii chinezi, revin de anul trecut. Producţia de gnu
la sută.
In vederea dezvoltării conti­
nue a industriei uşoare se fo­ şase ori mai multe îngrăşămin­ de toamnă este cu peste
me, de pildă, diferite plante. Se pămînt cultivat decît în 1956. sută mai mare decît anul treGut.
pune din ce în ce mai mult ac­ S-a desfăşurat totodată o miş­ Recolta medie la hectar de
partid grîu de toamnă a fost de 1,45
centul pe mecanizare şi intro­ care de masă pentru perfecţio­ tone, cu 71 la sută mai mult de­
toţi indicii planului de produc­ cît anul trecut şi cu 64 la sută
ţie. • . ducerea tehnicii nbi în întreprin­ narea uneltelor agricole. In iar­ mai mult decît în 1956, cînd s-a
deri. na şi primăvara acestui an ţă­ strîns o recoltă record de grîu
Cele mai frumoase realizări ranii chinezi au creat mii de noi de toamnă.
le-au obţinut s'ecţia timplărie şi Datorită acestor măsuri, Chi­ unelte, începînd de la plug, pînă
şantierul de prefabricate din Pe­ la secerătoare şi tractoare — o Orezul timpuriu a fost semă­
troşani, care pe trimestrul Ii na reuşeşte să producă articole adevărată revoluţie tehnică. La nat pe o suprafaţă de 10.400.000
şi-au îndeplinit planul ’in pro­ care în trecut le importa, c a : expoziţia naţională deschisă •ia ha., cu 2.230.000 ha. mai mare
porţie de 116 la sută şi respec­ ceasuri de mînă de mare preci­ începutul lunii mai a.c. la Pe­ decît anul trecut. Se prevede o
tiv 103 la su tă.'L a secţia tîm- recoltă de 40.000.000 tone, cu
plărie productivitatea muncii a zie rezistente Ia lovituri, dife­ 20.000.000 tone mai mult decit
crescut cu 36 la sută faţă de rite tipuri de aparate fotografi­ anul trecut. Producţia totală de
cea planificată, ia r la şantierul ce, pelicule, biciclete de lux, a- grîu de primăvară este evalua­
de producţie cu 8 la sută. tă la 4.500.000 tone mai muit
parate de radio, sute de varietăţi kin, au fostprezentate peste decît cea de anul trecut.
Toate aceste succese au fost
posibile datorită faptu'ui că or­ de ţesături de mătase, .lichioruri 3.000 de prototipuri de unelte
ganizaţia de partid a pus în cen­
trul preocupărilor sale proble­ etc. agricole noi şi perfecţionate,
mele de producţie, a mobilizat
masa de muncitori la îndeplini­ A* vi-nt,uf1 agri.cul,t, uri.i. ,toparirnet.reCr- uhci.anrae, 120 tipuri de trac-
rea sarcinilor de plan. Preocu­ care inca anul tre-
parea pentru rezolvarea proble­ 0
melor de producţie a făcut să
crească mult influenţa organiza­ In anii primului plan cinci- , cut nu producea tractoare, va
ţiei de bază de partid, in pre­
zent conducerea întreprinderii nai de dezvoltare a R. P. Ghi- produce anul acesta cu titlu de
ceie părerea organizaţiei de
partid ori de cîte ori .are'de re­
zolvat vreo problemă mai im­
portantă şi informează zilnic
biroul organizaţiei de bază des­
pre desfăşurarea procesului de
producţie.
Succesele obţinute de această
întreprindere arată că acolo”
unde organizaţia de partid se
preocupă cu simţ de răspunde­
re de îndeplinirea planului, se
obţin realizări de seamă. Exem­
plul organizaţiei de bază de ia
întreprinderea 712 Petroşani e
bine să fie' urmat şi de celelal­
te organizaţii de bază din con­
strucţii.
Un colţ '(Jin noua regiune g e M l M S'ecjUian din R. P. Chineză.