Page 92 - 1958-08
P. 92
Pag. 4 DRU M U ti 'SO C IALIS M U LU I Nr. HIS
judlbneiß ft»ni • xütlrrtete şdtud • xütlmfcle şiir i ¦lü&xnjelß. ştiri. Concurs de creaţie literara
DAILY WORKER : Armata dictatorului IN FRANŢA Consiliul Naţional al femeilor din R.P.R. şi Uniunea scrii
torilor din R.P.R. anunţă concursul de creaţie literară (schiţe şl
Suvernu! englez trebuie silii Batista suferă mereu se desfăşoară o largă mişcare nuvele) „Figuri de iemei din patria noastră în lupta pentru con
înfrîngeri
să renunţe ia planurile de violare de opoziţie faţă de noul proiect struirea socialismului”.
a apelor teritoriale ale Islandei NEW YORK 27 (Agerpres). Cu următoarele premii ;
„New York Times“, comentind de constituţie — Premiul I 9.000 lei.
într-un articol redacţional răz — Premiul 11 6.000 lei.
boiul civil din Cuba, scrie: — Premiu! 111 3.000 lei.
— 3 menţiuni a 2.000 lei fiecare.
LONDRA 27 '(Agerpres). — să renunţe la planurile de vio „Cenzura rigidă instituită de PARIS 27 Corespondentul A- Midi” s-a pronunţat pentru res Concursul este deschis scriitorilor şi ziariştilor proiesionişti,
După cum anunţă presa engle lare a apelor teritoriale ale Is- guvernul preşedintelui Batista a gerpres transmite: In întreaga pingerea categorică a proiectu
ză, un mare număr de nave de 1andei. Acei care trimit navele ascuns multe luni faptul că ar franţă se desfăşoară o largă lui noii constituţii în ca precum şi altor participanţi. Vor fi luate în consideraţie nu
pescuit engleze însoţite de na militare pentru a însoţi navele mata lui suferă mereu înfrîn mişcare de opoziţie faţă de noul drul referendumului de la 28 mai lucrările noi, care nu au fost publicate. Lucrările — schi
ve militare se îndreaptă spre de pescuit, scrie ziarul, trebuie geri în partea de est a insulei, proiect de constituţie al guver septembrie. El a condamnat ca ţe şi nuvele — vor avea dimensiunile cerute de specificul su
ţărmurile Islandei, intenţionînd întrebaţi dacă n-au uitat în ce iar trupele lui Fidel Castro de nului, care urmează să fie su racterul dictatorial al acestei con biectului şi al genului.
secol trăiesc ? vin tot mai puternice. Acum pus spre aprobare în cadrul re stituţii şi a declarat că nici un
faptele au început să devină cu ferendumului de la 28 septem republican sincer nu poate vota Ele pot li scrise în limba romînă sau în limbile minorită
„Marea are peşte suficient, noscute în ciuda cenzurii. In pentru această constituţie. ţilor naţionale şi se vor trimite pe adresa : Consiliul Naţional al
scrie in încheiere ziarul, pentru provinciile estice Oriente şi brie. femeilor — B-dul Dacia nr. 35 A, raionul 1 Mai — pentru con
a nu priva poporul Islandei de Camaguey răsculaţii domină în Numeroase organizaţii demo O poziţie similară a fost adop cursul de creaţie literară, pînă la data de 15 ianuarie 1959. Lu
principala lui sursă de exis localităţile rurale în timp ce tru tată de fostul ministru ai apă crările vor îi bătute la maşină în trei exemplare, Ia două rîn-
pele guvernamentale nu sînt cratice au lansat apeluri chemînd rării Bourges Maunoury. Lide duri şi vor fi însoţite de o notă cuprinzînd : Numele şi pronu
tenţă“. stăpîne decît pe oraşele unde e- populaţia să participe masiv la rul radical Mendes France şi-a mele autorului, profesia de bază, ocupaţia actuală, adresa e-
xistă garnizoane. mitingul ce va avea loc la 4 sep reafirmat opoziţia faţă de pro xactă, nr. de telefon.
tembrie în Piaţa Republicii în iectul noii constituţii. Numeroşi
semn de protest împotriva pro Rezultatul concursului va fi dat pînă la 1 martie 1959 ;
premiile se vor distribui în ziua de 8 martie 1959.
să violeze zona de 12 mile a a Evenimentele din E xtrem ul O rien t
pelor teritoriale ale Islandei şi -- V B ' B B B B ,g , . . a ssE S S S S S S iS S S S m S m SBgBi
să înceapă pescuitul in această
Noi aejiuni agresive ale S. U. A.
zonă. ____ în strîm foarea Taivanului
Ziarul „Daily Worker“ scrie
că guvernul englez trebuie silit SINGAPORE 27 (Agerpres). Referindu-se la „surse din ca
drul torţelor navale“, corespon
OCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOGOOCOOOÔGOOOOOOOOOGGOOOOOOOOÔÔOOOOOOO*^o^)Ooo©ooooogoooooooooooôooooooooooooooo©oôoooooogôooqooo iectului noii constituţii. Aseme deputaţi au cerut ca apropiatul Agenţia United Press Interna dentul agenţiei americane rela
tional anunţă că 7 nave de răz tează că cele şapte nave avînd
nea apeluri au fost lansate de congres al partidului, care se boi americane au părăsit marţi la bord 1.600 de marinari se
portul Okinawa indreptîndu-se
n Liban se intensifică desfăşurarea Federaţia muncitorilor metalur- deschide la 11 septembrie la spre sudul Taivanului, unde au vor alătura flotei care face ma
gişti din departamentul Sena de Lyon, să se pronunţe categoric loc încă de la începutul acestei nevre în cursul primei săptă-
Uniunea sindicatelor CGT din împotriva noii constituţii. luni manevre comune ale flotei
a şaptea Umorioană şi ale flotei mîni a lunii septembrie.
de forte armate americane departamentul Sena etc. Mitin O puternică mişcare de opo ciankaişiste.
gul este organizat de comitetul ziţie faţă de proiectul noii con
parizian de rezistenţă împotriva stituţii se desfăşoară şi în sinul
fascismului. partidului socialist. La 26 au
BEIRUT 27 (Agerpres). _ - cartierele capitalei libaneze con- poporul se va ridica împotriva La 26 august -numeroşi depu gust 90 activişti ai partidului so Răspunderea peniru încordarea
Cu toate că sesiunea specială trolafe de insurgenţi“. voastră pentru a vă alunga“. taţi radicali şi-au exprimat în cialist, reprezentînd 34 federaţii, în Extrem ul O rien t revine S. II. A.
extraordinară a Adunării Gene După lansarea acestui ultima- cadrul unei întruniri a grupului au dat publicităţii o declaraţie
rale a O.N.U. a preconizat re Desfăşurarea de forţe armate turn au fost puse în stare de a- parlamentar radical opoziţia faţă în ziarul „Tribune du Socialis- şi clicii ciankaişiste
tragerea trupelor străine din O- americane succede ciocnirilor larmă importante forţe militare de proiectul noii constituţii.
care au avut loc între insurgenţi
rientul mijlociu şi la W ashing şi militari americani. Mai mulţi libaneze împreună cu trupe a- Deputatul radical Baylet, direc me”, organ al grupului minori
tor al ziarului „Depeche du tar socialist.
ton s-a exprimat „satisfacţia“ oîiieri americani s-au plîns că mericane. Un comentariu din ziarul „ Izv estia “
pentru hotărîrile sesiunii, desfă populaţia atacă în special trans La Beirut s-au înregistrat noi
şurarea de forţe armate ameri porturile de materiale de război lupte între insurgenţi şi trupele Se construieşte o a treia bază MOSCOVA 27 (A gerpres).- telor imperialiste, în primul rînd
cane'în Liban se intensifică. A- americane pentru a aproviziona guvernamentale in cartierul Sa- siderurgică în lî.R.S.S. TASS transm ite: Comentind a S.U.A. Totuşi, aceste născo
genţia France Presse anunţă că pe insurgenţi. tila. S-au înregistrat morţi şi campania de calomnii îndrep ciri, continuă ziarul, nu suportă
tancuri grele americane au fost răniţi în ambele tabere. tată de Washington împotriva nici cea mai mică confruntare
dislocate pe şoseaua care leagă Rezistenţa poporului libanez Republicii Populare Chineze, ca cu faptele. /Adevăraţii vinovaţi
faţă de agresiunea americană se Autorităţile libaneze au rein re, chipurile, „ameninţă pacea pentru încordarea in această re
în Extremul Orient“, ziarul „Iz giune, subliniază ziarul, sînt
Beirut de aeroport. Un purtător manifestă continuu. Agenţia U- trodus în noaptea de marţi spre IRKUTSK 27 (Agerpres). — de producţie, vor asigura înde vestia“ scrie că dezlănţuind cercurile agresive ale S.U.A. şi
de cuvînt american a declarat nited Press International anunţă miercuri — după cum anunţă TASS transm ite: La 26 august plinirea directivelor Congresului campania de calomnii împotriva marionetele lor docile — Cian
că aceste măsuri au fost luate că un post de radio clandestin Associated Press — cenzura a- la Irkutsk s-au încheiat lucră al XX-lea al P.G.U.S. cu pri R. P. Chineze, cercurile guver
rile conferinţei pentru dezvolta vire la crearea celei de a treia nante din S.U.A. se străduiesc Kai-şi şi Li Sin Man.
„pentru a asigura securitatea a tineretului libanez a lansat supra ştirilor transmise, după ce rea forţelor de producţie ale baze siderurgice a Uniunii So să dezorienteze opinia publică
comunicaţiilor armatei america“ numai cu o zi înainte renunta- Siberiei răsăritene, la ale cărei vietice în regiunile răsăritene ale mondială, croind impresia că Iniţiind noua campanie de ca
ne pe această arteră principală un ultimatum în oare se spune: seră la eâ. lucrări au luat parte peste 8.000 ţării, cu o capacitate de produc problema centrală a situaţiei in lomnii împotriva R. P. Chineze,
„Invadatori americani, aveţi 72 ternaţionale în momentul de scrie „Izvestia“, Departamentul
Agenţiile de presă occidentale faţă, problema care ameninţă de Stat al S.U.A. încearcă să de
pacea, este pericolul agresiunii făimeze politica de pace a R. P.
care se învecinează cu unul!din de ore ca să plecaţi. După aceea semnalează că torţele insurgen persoane. ţie de 12 — 20 milioane tone în Extremul Orient, iar nu a- Chineze şi, prin aceasta, să-şi
gresiunea reală a S.U.A. şi An consolideze poziţiile sale şubre
ţilor exercită controlul în dife In şedinţa de închidere acad. tontă. gliei in Orientul arab. Zarva de în problema „nerecunoaşte-
provocatoare instigată de De rii“ marelui popor chinez de 600
Glasuri în !m ille Diluărilor rite regiuni din Liban. La Tri Vasili Nemcinov, preşedintele Acad. Nemcinov a arătat că partamentul de Stat al S.U.A., de milioane. Departamentul de
americani pentru evacuarea poli a avut loc o paradă a insur Consiliului pentru studierea for Siberia răsăriteană este de ase Stat însă, a obţinut un rezultat
imediată din Liban genţilor care au defilat pe stră ţelor de producţie de pe lîngă menea o importantă regiune pro subliniază „Izvestia“, urmăreşte contrariu. Această poziţie a gu
zile oraşului. Parada la care au Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., ducătoare de metale neferoase, şi un alt scop, şi anume să vernului S.U.A., scrie ziarul, es
participat mai multe unităţi cu a tăcut bilanţul lucrărilor con diamante şi de materii prime ne te condamnată nu numai de ma
prindea trupe regulate înarmate ferinţei. metalifere. treacă asupra Republicii Popu joritatea covîrşitoare a ţărilor
cil puşti mitraliere, tunuri uşoa
Vorbitorul a declarat că în Valorificarea raţională, rapi lare Chineze răspunderea pentru din Asia, Africa şi Europa, ci
BEIRUT (Aegrpres). va zile, noi am primit ordinul re şi mortiere trase de camioa perioada .1959 — 1965 în Sibe dă şi multilaterală a bogăţiilor încordarea existentă în regiunea şi de opinia publică din chiar
TASS a n u n ţă : După cum s-a a- de a rămîne în Liban 15 luni ne, unităţi de temei, de cruce ro ria apuseană vor fi construite naturale ale Siberiei, a spus a- Extremului Orient din vina sta Statele Unite.
flat aici, Johnson, ofiţer ameri pentru a asigura securitatea şi şie etc. Parada a fost primită două uzine siderurgice, iar în cea cad. Nemcinov în încheiere, este
can în batalionul 79 de geniu, liniştea S.U.A. In afară de a- de conducătorii insurgenţilor din răsăriteană — o uzină. împreu o cauză a întregului popor so
a adresat soldaţilor şi ofiţerilor ceasta se prevede executarea în regiunea Tripoli în frunte cu nă cu uzina siderurgică Kara vietic şi oamenii sovietici vor
americani staţionaţi în Liban o Liban a unor mari lucrări teh Rasid Karnmi, fost preşedinte al ganda din Kazahstan, aceste în rezolva fără îndoială această
nice pentru transformarea aero- Consiliului de Miniştri al Liba treprinderi, atunci cînd vor func măreaţă sarcină într-un termen
scrisoare in care se spune:
„Soldaţi şi ofiţeri am ericani! droamelor Raiak şi Kleiat în ba nului. ţiona cu întreaga lor capacitate cît mai scurt istoriceşte.
am sosit la 27 iulie din Mün ze pentru avioane americane cu
chen împreună cu un grup de arma atomică. La frontiera li-
alţi ofiţeri americani pe bordul bano-siriană se vor construi către Adunarea Generală a telor Unite de a canaliza lucră
unui avion de tip „Globemas- cinci rampe pentru lansarea ra O.N.U. confirmă cu prisosinţă rile sesiunii pe o linie nedorită
fer“. înainte de decolare am a- chetelor. In curînd in Liban vor 0 principiul potrivit căruia ţările de popoare, contrară intereselor
arabe trebuie să-şi rezolve sin opiniei publice mondiale iubitoa
s e s i u n e r o d n i c ăvut o consfătuire cu reprezen ti trimise arme atomice de dife gure treburile lor interne, fără re de pace. Aşa cum declara mi
tanţi ai comandamentului su rite tipuri. Se intenţionează amestecul cuiva din afară. însuşi nistrul Afacerilor Externe al
prem american în Europa. Ni transformarea portului Beirut a cărei întăriri trebuie respectate faptul că rezoluţia adoptată a U.R.S.S., A. A. Gromîko, lucrul
s-a comunicat că guvernul a- în principala bază a flotei a şa-' fost rodul muncii şi înţelegerii acesta e cu atît mai semnifica
merican, şi însuşi preşedintele sea a S.U.A. în Orientul apro realizate între toate statele ara tiv, cu cît politica S.U.A. a lost
be este toarte concludent, mai a- condamnată de însăşi mulţi ve
Eîsenhower, au hotărît să ne piat. Sesiunea specială extraordina cesta, se poate spune cu deplină printre altele, prevedea retrage les dacă avem în vedere că Sta cini ai Statelor Unite, care ştiu
trimită în Liban pentru a da a- Din cele de mai sus reiese că ră a Adunării Generale a Orga tele Unite şi Anglia au recurs la şi ei ce ar însemna pentru pro
jutor acestui stat prieten. nizaţiei Naţiunilor Unite, con certitudine că ţelul pentru care rea grabnică a agresorilor din încercări disperate de a dezbina pria lor soartă fie chiar apro
toate aceste pregătiri vor duce vocată la cererea Uniunii So ţările arabe. barea indirectă a intervenţiei ar
S-au făcut încercări de a ne în ultima analiză la extermina vietice pentru a discuta agresiu a fost convocată această sesiune ţările arabe şi cerea secretarului mate a S.U.A. în treburile inter
convinge că trupele americane rea milioanelor de arabi care nea anglo-amerlcană în Liban Din dezbaterile şi hotărîri Ie a- ne ale altor ţări, fără a mai vor
sînt chemate să apere indepen luptă pentru independenţa lor şi Iordania, după dezbateri care a adunării Generale n lost atins general al Organizaţiei Naţiu doptate Ia recenta sesiune ex bi despre o aprobare directă.
denţa şi suveranitatea Libanu naţională. După părerea mea, s-au desfăşurat de-a lungul a traordinară specială a Adunării
lui împotriva agresiunii armate majoritatea soldaţilor şi ofiţeri aproape două săptămâni, şi-a în cu prisosinţă. nilor Unite să raporteze pînă Ia Generale a O.N.U. se mai des După cum se vede, recenta se
: a unui stat străin. Am tost în lor americani sînt convinşi că cheiat lucrările săptămîna trecu prinde de asemenea încă un fapt siune a Adunării Generale a
credinţaţi că trupele noastre vor prezenţa trupelor S.U.A. în Li tă prin adoptarea în unanimitate E demn de remarcat cu alît 30 septembrie de îndeplinirea a- semnificativ : străduinţa (pentru O.N.U. a Fost o sesiune rodnică.
fi retrase din Liban, deîndată ban nu este cîtuşi de puţin jus a proiectului de rezoluţie propus a cita oară !) a Statelor Unite Ea a răspuns menirii pentru care
ce va înceta agresiunea din par tificată şi implică mari primejdii de grupul ţărilor arabe (inclu mai mult lucrul acesta cu cit cestei hotărîri a Adunării Gene ca prin diferite manevre să a- a fost convocată, condamnînd a-
tea R.A.U. şi Irakului. Or, şe pentru pace nu numai in Orien siv Iordania şi Libanul). bată atenţia delegaţilor de la gresitmea anglo-americană în O-
derea mea în Liban şi observa tul mijlociu, ci şi in întreaga doar cu cîteva zile înainte de în rale. Deşi cu unele formulări principala menire a sesiunii.. rientul apropiat şi mijlociu şi
ţiile mele personale, m-au con lume. Adoptînd rezoluţia statelor n- Astfel, chiar la deschiderea lu cetind în rezoluţia adoptată re
vins că adevăratele scopuri ale rabe, al cărei merit principal cheierea lucrărilor în faţa dele neprecise, rezoluţia statelor ara crărilor, preşedintele S.U.A., Ei- tragerea grabnică a trupelor in
Acestea sînt cauzele care rri-'au constă în aceea că prevede re scnhower, a ţinut să prezinte se vadatoare din Liban şi Iordania.
tragerea cît mai grabnică a tru gaţilor la sesiune se allau trei be, prin clauzele cuprinse în ea, siunii un plan de „dezvoltare e- Fireşte, ar fi greşit să se creadă
pelor invadatoare anglo-ameri- conomică” a ţărilor arabe. Fi că acum s-a făcut totul pentru
cane din Liban şi Iordania, a- proiecte de rezoluţie, în jurul că arăta limpede că pentru restabi reşte, în condiţiile în care pro reglementarea situaţiei din Ori
ceastă sesiune a Adunării Ge blema esenţială era retragerea entul apropiat şi mijlociu. Nu
rora se duceau discuţii înflăcă lirea păcii în Orientul apropiat trupelor agresoare din ţările ara trebuie uitat că în două ţări a-
be, propunerea preşedintelui rabe considerate libere şi inde
rate. Proiectul de rezoluţie pre şi mijlociu este necesară retra S.U.A. nu constituia decît o în pendente se află lără nici un te
cercare nereuşită de a abate a- mei trupe străine şi că rezoluţia
zentat de către delegaţia sovie- gerea cît mai grabnică a trupe- tenţia delegaţilor la sesiune de Adunării Generale a O.N.U. va
!a problemele principale. Aceas căpăta viaţă numai odată cu re
tică prevedea în termeni hotă-, lor de ocupaţie a S.U.A. şi Au tă propunere americană, ca şi tragerea acestor trupe din aces
unele proiecte de inspiraţie an- te ţări. In aceste împrejurări, nu
amestecului american în trebu îndemnat să adresez vouă, riţi retragerea grabnică a trupe- gliei. glo-americană care prevedeau trebuie admisă nici un lei de tă
constituirea unor forţe armate răgănare. Popoarele întregii
rile Libanului nu au nimic co ¦ prieteni, chemarea de a cere lor S.U.A. şi Angliei din Liban Strînse cu uşa, delegaţiile a- O.N.U. în Orientul apropiat s-au lumi, opinia publică mondială
şi Iordania. Aşa zisul proiect mericană şi engleză, convinse iubitoare de pace cere cu toată
mun cu lupta împotriva fai comandamentului nostru imedia „norvegian”, inspirat şi chiar fiind că proiectul occidental de „bucurat” de atenţia meritată hotărîrea ca într-un termen cît
redactat de către diplomaţia a- rezoluţie nu va întruni majori- mai scurt Statele Unite şi An
moasei „agresiuni“. Acum cîte- ta noastră evacuare din Liban“. din partea delegaţiilor la sesiu glia să-şi retragă trupele din l i
ban şi Iordania. Voinţa Adună
mericană, aproba de fapt prezen- tatea necesară pentru a fi adop ne : au fost ignorate. Cum era şi
rii Generale, voinţa popoarelor
M. FAW Zi: nerale a O.N.U. a lăcut un im ta trupelor agresoare în Orientul tat, au fost nevoite să accepte firesc, covîrşitoarea majoritate a lumii nu trebuie ignorată !
portant pas pe calea slăbirii în apropiat şi nu corespundea ce
C ea mai bună confribujie penfru norm alizarea cordării în Orientul apropiat şi proiectul de rezoluţie al ţărilor vorbitorilor au condamnat agre CONST. MACOVEI
silu aiiei în O rientul m ijlociu este retragerea mijlociu, încordare provocată de rinţelor marii majorităţi a de arabe, a cărui principale cerinţe
perfida şi brutala agresiune im legaţilor şi el a fost viu criticat se îndreaptă de fapt chiar împo siunea şi au lăsat pe planuri cu
perialistă aglo-americană împo de către majoritatea delegaţilor triva S.U.A, şi Angliei. In felul
prezenţi la sesiune. Delegaţiile acesta, politica aventuristă an- totul secundare manevrele Sta
imediată a trupelor americane şi engleze triva unor popoare arabe dor indiei, Iordaniei şi Ceylonului gîo-americană în Orientul apro-
nice de libertate şi independenţă ş.-au prezentat de asemenea pro- iat si mijlociu a suferit un e?ec
NEW YORK 27 (Agerpres). gerea imediată a trupelor ame naţională. Această hotărîre a A- priul lor proiect de rezoluţie tota| stateIe agresoare fiind ne-
înainte de a părăsi New York- ricane şi engleze“. Exprimindu- dunării Generale oglindeşte cu cnre, prevazind retragerea tru- voite> potrlvit rezo1ufiei adoptate
ul, unde a condus delegaţia şi satisfacţia pentru rezultatele adevărat voinţa popoarelor care pelor agresoare din Orientul a- lie Adunarea Generală a O.N.U.
R.A.U. la sesiunea specială ex sesiunii Adunării Generale a au cerut şi continuă să ceară re propiat, nu era pe placul dele
traordinară a Adunării Generale O.N.U., Fawzi a s p u s: „Tre tragerea cît mai grabnică a tru să-şi retragă trupele cît mai
a O.N.U., pentru a se înapoia buie să înţelegem cu toţii că gaţiei americane, d-1 Dulles ex- grabnic din ţările arabe. După
pelor străine din Liban şi Ior cum se vede, o nouă agresiune
primîndu-şi făţiş nemulţumirea
la Cairo, M. Fawzi, ministrul sînt necesare acţiuni pentru tra dania, deoarece în rezoluţie se faţă de el. imperialistă nesăbuită a suferit
de Externe al R.A.U., a decla ducerea în realitate a celor ho- vorbeşte deschis despre necesi In aceste condiţii, pe neaştep- un faliment evident şi a lost
ra t: „Cea mai bună contribu tărîte. In ceea ce o priveşte, tatea retragerii grabnice a tru tate, grupul ţărilor arabe mem- aspru condamnată de către re-
ţie pentru normalizarea situaţiei Republica Arabă Unită va face pelor S.U.A. şi Angliei de pe te bre ale O.N.U., inclusiv Libanul prezentanţii opiniei publice
tot ce-i stă in putinţă în această şi Iordania, au redactat un pro- mondiale. Adoptarea rezoluţiei
în Orientul mijlociu este retra privinţă“. < ritoriile acestor ţări. In felul a- icct de rezoluţie comun care, sus amintite în unanimitate de
Redacţia şi administraţia ziarului şţr. <3 Martie nr. 9, Telefon: 188j 189) 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R. nr. 2,36.320 din 6 noiembrie 1919.' — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l MAI“ — Deva.