Page 93 - 1958-08

PROLETAR! PIN TOATÇ ŢA RILE, UNIŢI-VA !

' , >' '%<í<íi ,¦¦¦¦ «ça
' >. -iii-y-'.^'-^'^1

g& fsí'/Wi!:0 ' i' ff V . ; w p y; 6 ME Ma

'¦¦Ţv::.:; •;'• . • /v^ ^ %

Anuí X N n 1149 Vineri 29 august 1958 4 pagini 20 bani

IN CLIŞEU Creşte sectorul socialist

sxp;* ........... 7 6 íum e,d& a^a —] din aqjfieultuvă
* ^ :0 U ^
i
aedepe. din om^ul
^........ .. Á xíS& vX-v

L - ^ w í X < V > í í w x ^ y ^ x : > : - : v i : : / >.-x ?5 ^ S K & ::w X \ v :X ^ Noi întovărăşiri agrozootehnice

^^ n ú it Foto: I. Terek Duminică, 25 august, în regiunea noastră, un număr la convingerea ţăranilor muncitori pentru a păşi cu în­

\ \\
wm'Xs'.'XvX':;'

însemnat de familii de ţărani muncitori au inaugurat credere pe calea agriculturii socialiste. Inaugurările în­

noi întovărăşiri agricole şi zootehnice. Munca politică tovărăşirilor care au avut loc într-o singură zi, dove- |

întrecerea continuă Prima zi 20 ap artam en te de lămurire, larg desfăşurată de către organele de dese că ţăranii muncitori înţeleg că numai pe ogoare în­
de lucru ¦= partid şi de stat, faptul că în unităţile socialiste sînt tinse fără haturi, se pot obţine recolte bogate. Drept ur­
peste obţinute recolte cu mult mai mari decît în mica gos­ mare, duminică 25 august, au fost inaugurate 8 întovă­
angajamentul luat podărie individuală, sînt factori care contribuie din plin răşiri în raioanele Alba, Brad, llia şi Sebeş.

O- O- • 9- 9 - 0 9-9~C~9-m-«

Undeva, itilr-un raport de producţie al oţelăriei Martin primele succese Constructorii noului oraş întovărăşirea s-a inaugurat întovărăşirea a- La Vata de Sus
nr. 1 de la Combinatul Siderurgic Hunedoara, cineva consem­ muncitoresc Hunedoara au pre­ din Giurgeşti grozootehnică, în care fondul de
nase cu cifre şi litere ceva mai mari decît pină atunci, că in ANINOASA (de la subredac- dat siderurgiştilor cu 20 apar- bază este de 57 oi, iar suprafa­ In aceeaşi zi cînd la Luncoiul
cinstea măreţei sărbători din august au fost date 1.296 tone lia noastră voluntară). în prima îamente mai mult decît preve­ In satul Giurgeşti, raionul ţa agricolă înscrisă este de de Sus, Luncoiul de Jos şi Giur-
zi de lucru după sărbătoarea ce­ dea angajamentul luat în cins­ Brad, un număr de 30 familii 160,87 hectare. geşfi au fost inaugurate întovă­
i oţel peste angajamentul luat În cinstea zilei de 23 August şi lei de a 14-a aniversări a elibe­ tea zilei de 23 August şi cu 40 au constituit o întovărăşire zoo­ răşirile agrozootehnice, şi în sa­
că s-au elaborat 881 şarje rapide. Apoi, a Înşirat numele mul­ rării patriei, minerii de la ex­ de apartamente mai mult decît tehnică. Ei au adunat la un loc Ţăranii muncitori de aci şi-au tul Vaţa de Sus, raionul Brad,
tora dintre autorii acestor frumoase realizări. Mi-am transcris ploatarea Aninoasa au intrat în era planificat. Alte 42 de apar- o suprafaţă de 24 hectare teren dat seama că valorificînd în co­ 39 familii au constituit prima
numele doar a citorva din şefii de echipe: Gheorghe Anclruţ, adincul minei hotârîţi să conti­ ' tamsnte sînt complect termina­ agricol, de pe care se va asigu­ mun resursele ce le au, venitu­ întovărăşire zootehnică. Aceste
Dumitru Serbau, Silvestru lescu. Schimbul tinerelului a fost de­ nue munca cu acelaşi entuziasm, te şi îşi aşteaptă primii locatari. ra o bună parte din baza fura­ rile ce le vor obţine sînt tot familii au înscris în noua uni­
care a îost în zilele premergă­ Terminarea înainte de data sta­ jeră. precum şi păşunea nece­ mai mari. tate o suprafaţă de 48,69 hecta­
clarat fruntaş, lucru de care maistrul Ion Crişan avea de ce toare. Astfel, brigada comunis­ bilită a celor 82 apartamente se sară oilor aduse în întovărăşi­ re teren agricol şi 87 oi pentru
se minări. tului Gheorghe Barz din secto­ datoreşte aplicării iniţiativei de rea zootehnică. Familiile înscri­ ,..şi 42 familii fondul de bază.
rul IV a fost aceea care în pri­ scurtare a duratei de executare se în noua întovărăşire, au ho- la Luncoiul de Sus
D upă tre i zife ma zi ele lucru a obţinut cele a lucrărilor şi de reducere a tărît ca pentru început un nu­ La Luncşoara
mai frumoase succese de la mi­ preţului de cost pe metru pă­ măr de 27 oi să fie repartizate Munca politică desfăşurată în raionul Ilia
Mai zilele trecute am fost martorul unei discuţii in biroul na Aninoasa. Aplicînd iniţiativa trat de suprafaţă locuibilă. De la fondul de bază al întovără­ acest sat a dat primele rezul­
normatondui şef al oţelăriei vechi. Aici, unul dintre partici­ de a da o tonă de cărbune peste exemplu, pe şantierul noului şirii. tate. 42 familii de ţărani munci­ 38 familii au constituit o în­
panţi susţinea, că de fapt întrecerea pornită in cinstea zilei de pian în fiecare zi pe fiecare post, cvartal de 1.500 de apartamen­ tori au constituit întovărăşirea tovărăşire agrozootehnică în sa­
23 August, nu s-a o p rit; că tonele de oţel date peste anga­ fiecare membru al brigăzii a ex- te unde a pornit iniţiativa, con­ 56 familii întovărăşite agrozootehnică. Numărul oilor, tul Luncşoara. Suprafaţa agri­
tras 12,750 tone pe post, între- strucţia primului bloc cu 22 a- la Luncoiul de J o s ... fond de bază, este de 50. Pentru colă înscrisă în noua întovără­
jamentul luat au fost calculate la această dată, pentru a ară­ cîndu-şi planul de producţie cu partamente începută în luna a- asigurarea păşunilor şi bazei fu­ şire este de 108 hectare.
ta cum au găsit cu cale oţelarii să cinstească ziua eliberării pa­ 8,350 tone pe post. Această rea­ prilie a fost terminată cu 25 Gu acest număr de familii rajere, a fost înscrisă suprafaţa
triei. Şi că această întrecere, pentru a produce cit mai mult lizare a făcut ca brigada co­ zile înainte de termenul planifi­ de 153,44 hectare teren agricol. N. CAZAN
munistului Gheorghe Barz să cat. Preţul de cost pe m.p. su­
oţel, a existat chiar în ziua de 23 August cînd au fost elabo- extragă 80 tone cărbune peste prafaţă locuibilă a fost redus O C 0 0 0 o ° 0 0 0 0 0 0 0 0 G O 0 0 C X X > 0 0 0 0 0 0 0 0 O 0 O O 3 0 Q 0 G 0 G 0 0 S 0 0 « G & S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 G 0 0 O OOOi O O O O O O O O O C O O G O O O S O G C O O O C O C O G O O O O O O O O S ÎIO O O O O O O O O O O O O O C O
te 11 şarje rapide. Iar dacă după trei zile de la marea săr­ sarcinile de plan. faţă de deviz cu 234 lei, reali-
bătoare se face un calcul al producţiei, se obţin 619 tone oţel zîndu-se astfel Ia construcţia MAI MUL T INTERES
peste plan, fiind elaborate în aceeaşi perioadă 26 şarje rapide. In aceeaşi zi şi alte brigăzi blocului o economie de 162.396 FA ŢĂ DE ÎNSILOZĂRI
de ia Aninoasa au continuat şi­
Intre timp, normatorul şef al oţelăriei vechi, care făcuse rul succeselor. Tinerii din bri­ lei. Multora le este bine cunoscut fap­ tuaţia existentă în prezerrt, se poate insilozează ia timp, el pierde o mare
citeva calcule, interveni: gada lui Francisc Schneider au tul că nutreţul insilozat constituie un spune că acţiunea de însilozare nu parte din masa vegetativă, tulpineîe
adăugat la cele 2.385 tone ex­ Penlru furaj valoros pentru toate speciile de s-a bucurat de atenţia cuvenită. se lemnifică mult şi în felul acesta
— Dacă adăugăm cele 619 tone de oţel la cele produse trase peste plan în cinstea zilei înfrum useţarea animale şi în special pentru vacile valoarea nutritivă este mai mică. C?
pină la data de 23 August, înseamnă că planul lunar de pro­ de 23 August, încă 31 de tone de lapte. Avînd însilozate cantităţi Potrivit planului secţiei agricole re­ mai aşteaptă oare atunci conducerile
ducţie a fost îndeplinit şi chiar depăşit cu 128 tone. Deci, in- cărbune. Cei din brigada lui Ni- oraşelor suficiente de furaje, putem obţine de gionale, în regiunea noastră trebuie unităţilor agricole socialiste şi ţăranii
cepind cu data de 26, august noi va trebui să notăm produc­ colae Muinai, care au cinstit la animale producţii constante atît în să se insilozeze în acest an 45.000 muncitori individuali de nu pornesc
ţia in alte registre, pe luna septembrie. sărbătoarea eliberării cu 2.172 Prin grija stalurilor populare, în timpul iernii, cit şi pe timpul verii. tone de furaje. Deşi timpul este des­ cu toate forţele ia insilozat ? Organe­
tone peste plan, au adăugat 28 In acelaşi timp nutreţul insilozat ser­ tul de înaintat, pină la data de 26 le de partid şi sfaturile populare sînt
r e n5c ! e tone. satele şi oraşele regiunii Hunedoara veşte pentru stimularea producţiei de august nu s-au insilozat decît 448 to­ datoare să dea toată atenţia acestei
lapte, mărirea prolificităţii şi pentru ne (144 tone în raionul Orăştie, 85
In birou, după discuţie, ră­ sta şi-a făcut datoria. Aici, oa­ LUCIA LICIU se execută importante lucrări de con­ creşterea unor animale tinere, robuste tone în raionul Hunedoara, 75 tone acţiuni de mare însemnătate, desfă-
măsese doar normatorul şef. menii lucrează cu capul, nu nu­ şi sănătoase. în raionul Sebeş, 50 tone în raionul
Văzîndu-mă cu carnetul încă mai cu braţul. Iar, dacă mai Lucrări de interes strucţii şi înfrumuseţări la care îşi llia etc.) şurînd o largă muncă politică şi or­
deschis întrebă : punem tinereţea lor... Priviţi la obştesc Deşi se cunoaşte bine acest
oricare dintre ei. La Oswaid aduc din plin contribuţia mii de cetă­ lucru de organele de partid şi de stat Se ştie că porumbul trebuie însilo- ganizatorică în rînduriie oamenilor
— Mi se pare că aţi îost aici! Cluj, Victor Torja, Constantin Cu contribuţia voluntară a cetăţeni­ din regiunea noastră, totuşi după si­ zat atunci cînd se află în stadiul op­
V-aţi notat ? Oţelarii produc în Turcitu sau loan Afilom. Au ţeni. In ultimele trei luni au participat tim de recoltare, deoarece dacă nu se muncii de la sate pentru însilozarea
coniu! lunii septembrie. un elan de ai impresia că se lor s-a terminat electrificarea satelor
joacă cu cuptorul. la aceste acţiuni 36.200 oameni care a cît mai multe furaje.
— Oţelarii ! dar care, nu­ Berthelot şi Grăguiş, raionul Haţeg,
Am mai aflat că această echi­ au efectuat în 162.833 ore muncă vo­
mele ? pă, ca de altfel şi altele, res­ Balomiru de Cîmp, raionul Orăştie,
— A ! — şi zîmbi — Toţi ! pectă normele de dozare şi de luntară lucrări în valoare de 473.451
descărcare a ciptorului. Că a- Curechiu, raionţil Brad: sînt aproape
^i echipa lui Loghin Topor, şi tunci cînd e nevoie, ajută şi al­ lei.'-
a lui Alexandru Drîngă şi a tor echipe, a căror cuptoare au tcţminate lucrările de electrificare în
celorlalţi... o descărcare gre» sau o debor- In oraşele Petroşani, Simeria, Hu­
dare prea mare le zgură. localităţile Şesuri, raionul Brad, Grl-
— Găsesc pe careva la cup­ nedoara şi Deva au fost amenajate
toare în acest schimb ? Mai apoi i-am emoscut pe cei cău, raionul Alba şi altele. Tct în cin­
despre care mi-a vorbit mais­ noi străzi, parcuri şi zone verzi.
— Da ! îi echipa lui Silvestru trul Lăbuneţ. Erau de un opti­ stea zilei de 23 August s-a terminat
mism şi o modestie caracteristi­ Noutăţi din R.D. Germană de locuinţe anual
.lescu. că oţelarilor. Ne-am împrietenit construcţia căminelor culturale din Bă-
Pe platforma cuptoarelor, oţe­ repede. Vorbeau despr; lupta lor O turnătorie autom atizată In R.D, Germană se desfăşoară o Se prevede promovarea sistematică
pentru o producţie ma-e şi, mai iţa, raionul Brad şi Costeşti, raionul vastă campanie de construcţii de lo­ a metodelor industriale în construcţie
larii erau Ia posturi. Cînd am ales, despre reducerea rebuturi­ cuinţe pentru oamenii muncii. şi standardizarea lucrărilor de con­
ajuns la cuptorul numărul 5, lor. Unii dintre ei mi-Lu destăi­ Orăştie, precum şi a şcolii de 7 ani strucţie. In anul 1960 se vor construi
maistrul Lăbuneţ dădea cîteva nuit că vor să-şi cump<re haine Odată cu lucrările în curs se cre­
îndrumări oamenilor din echipa din comuna Galda de Jos, raionul O turnătorie complect automatiza­ goanele de cale ferată şi pentru va- ează condiţii pentru ca începînd din
lui .lescu. L-am reţinut puţin, scumpe. I-am crezut. Toţi pri­ tă a fost pusă în funcţiune în între­ gonetele de pe liniile exploatărilor de
aducînd vorba despre oamenii Alba. A fost terminată de asemenea prinderea poporului — Uzina de fier cărbune brun. Avantajul economic 1960 să fie conslrnite anual cite cel puţin 50.000 apartamente prin
de Ia cuptorul 5. Cu. calm şi mesc lunar cîte 1.000-1.600 din Anstadt, (R.D.G.). Instalaţia cu­ constă într-o creştere a productivită­
bunăvoinţă, maistrul începu să şi va fi dată în folosinţă o şcoală prinde întregul proces de formare şi ţii cu 36 Ia sută şi o economie a- 120.000 de apartamente. Datorită creş­ mijloace şi procedee industriale, tn
vorbească despre ce l-am între­ lei. de turnare necesar producerii butuci­ nuală de 250.000 mărci.
de 4 ani la Călan, raionul Hunedoara. lor şi saboţilor de frînare pentru va­ terii continue a producţiei de mate­ 1960 capacitatea de producţie a in­
bat. „ riale de construcţie, în 1955 au fost • dustriei de construcţie a R.D, Ger­
— In întrecerea angajată în construite peste 30.000 de locuinţe
iar în anul 1957 peste 61.000 de lo­ mane va creşte cu 162 Ia sută faţă
cinstea zilei de 23 August şi
apoi în continuare, echipa acea- cuinţe. de anul 1955.

D ezvoltarea televiziuni,

Creşterea animalelor ramură rentabilă C entrul dc televiziune de la Berlin- nate şi în localităţi c a : H am burg) <..-X' >W>WXv a \w î%«X
) 'A dierskof a fo st prim a sta ţiu n e de Hanovra, Braunschw eig, H of sau
Bayreulh. Chiar ziarele burgheze din V ' - •; '
televiziune din întreaga Germanie. El Germania occidentală sînt nevoite să
stanţa, colectiviştii au cumpă­ colectiviştii chiar in acest an. a îm plinit la sfîrşilul anului irecut recunoască că adesea programele
5 ani de existenţă. în că de la înce­ postului de televiziune al R. D. Ger­
put, acest centru s-a bucurat de spri­ m ane sînt preferate de ascultătorii
jinul guvernului R. D. Germane şi
al P.S.U .G .

In ultimul timp, membrii gos- rat şase scroafe (în prezent De unde în anul trecut de la Inginerii şi tehnicienii instilulelor din G ermania occidentală.
dăriei agricole colective ,,Uru­
it lui Leniri' din Sebeş s-au toate sînt gesiante) şi au mă­ vacile de lapte au realizat nu­ de cercetări, precum şi din industrie Totodată, program ele televiziunii
nvins şi mai mult că princi-
lul factor care duce la intă- rit cu mult numărul oilor din mai 21.000 lei, in acest an pină au pus la punct toate instalaţiile R. D. G erm ane sin i urm ărite şi în
ea unei gospodării colective
te creşterea avutului obştesc prăsită proprie. ( . xcum au realizat peste 22.000 tehnice pentru televiziune. Prima Danemarca, în sudul Suediei, în R.P.
aceasta, prin dezvoltarea mai
iilor ramuri de producţie. De Legat de creşterea efectivului ii de la ferma de vaci, iar de transm isiune a !ost încununată de Polonă şi în R. Cehoslovacă. A u !ost
eea, în urma Consfătuirii de
de animale, consiliul de condu­ /»ferma de oi 54.000 !ei. Acest succes. închciaie acorduri de schim buri de
Constanţa, atenţia lor s-a
dreptat mult înspre mărirea cere ajutat şi. îndrumat de or­ l^ru a făcut posibil să se r e p a r ­ P ină în 1954 program ele erau al­ program e tu studiourile de tele v izi­
•.mărului de animale (in spe­
li vaci de lapte), care găsesc ganizaţia de partid, s?a îngri­ tir é colectiviştilor trimestrial

gospodăria lor condiţii mí­ jit şi de asigurarea bazei fura­ dU 5 lei la zi-mun^ă ca avan- cătuite in m od exclusiv în studioul une din M oscova, Leningrad, Kiev,
male de creştere. Astfel, nu­
ri de la Consfătuire şi pină jere. In primăvară, s-a căutat şuribăneşti. de la Berlin-Acllershof. M ai tirziu a Praga, B ratislava, O sirava> Kaţoiaice,

prezent, gospodăria coleeti- să se însămînţeze cit mai mult D) cele arătate, se desprin­ început folosirea staţiunilor mobile, Varşovia, B udapesta şi Bucureşti.
1din Sebeş a cumpărat 9 vaci
• lapte şi. 34 juninci in virstă porumb pentru insilozat, mai de ft)tuf că, consiliul de con­ aslfel Incit spectatorii au putut v i­ In prezent în R. D. G erm ană e-
• un an şi jumătate la doi ani
tirziu au făcut un siloz de 15 duce/, cit şi organizaţia de par­ ziona la televizo r cele m ai im por­ ' x is iă peste 125.000 de aparate de te­
jumătate. Acum, gospodăria
vagoane şi la timpul potrivit tid a u lic ii in ultima vreme cu
e în total 16 vaci de lapte,
apă cum se vede, in scurt timp au strîns întreaga recoltă de mai niltă seriozitate problema tante evenim ente politice, culturale, leviziune. Dacă la începui cetilrul de
lectiviştii vor avea în grajdul
trifoi şi lucernă in cele mai bune dezvoltăi sectorului zootehnic. sportive etc. televiziune .dispunea de un iransm i-
se află in construciie — 50 In prezent transm isiunile postului
tei de lapte. De asemenea, tot condiţiuni. Ba mai mult, pe Un­ Dacă gşpodăria va. lua toate ţă i or de 1. , kw . t In p re ze n t ju n cţio -
urma Consfătuirii de la Con-
gă furajele necesare animalelor măsurile-,.n vederea transpune­ d e ¦te le v iz iu n e a l , R. D. G erm ane nează 9 transm lţătoare.
Im c e n tr u l d e te le v iz iu n e d e la
gospodăriei, s-au asigurat şi- rii în vicii a sarcinilor izvorîie sîn t recepţionate pe întregul teritoriu Cu ocazia celui dc al V-lea cdn’gres al Partidului Socialist Unit din
cuprins între Marea Baltică şi M un­ A d lersh o l lucrează 1.000 de persoa­
furajele necesare întreţinerii, a- din Consjtuirea de la Constan­ ţii M etalici. P oziţia fa vo ra b ilă a e- ne. A cest centru posedă patru stu ­ Germania,-Walter Ulbricht a trasat în referatul său sarcina de'reconstrucţie
m iţătoritor dau posibilitatea ca pro­ diouri, înzeslrale cu 9 aparate de
nimalelor proprietate personală ţa, cu sigran.ţCi că gospodăria, gram ele postului de televiziune al luat vederi şi 3 care dc reportaj, cu a oraşelor distruse de război. Pentru oraşul Dresda se are în vedere re­
R. D. Germane să poată fi recepţio­ cîte 3 aparate fiecare,
a colectiviştilor. Pentru fiecare va face pq însemnaţi pe dru­ construirea grabnică a centrului. In cartierul Secvorstadt se vor construi

zi-muncă s-a repartizat colecti­ mul intuririQi cn n punct de ve­ în următorii 2 ani 785 de locuinţe, dintre care primele blocuri au fost

viştilor cile 6 kg. fin ( trifoi şl dere econohr iar contribuţia începute la 1 mai şi sc apropie acum de terminarea lor. IN FOTO: şan­

lucernă). ei la ciproviZ\ţiarea oroşahii cu tierul noilcr blocuri. • ¦' • • .

Avantajele creşterii unui marc carne, lapte, priză va fi mai

număr de animale, le-au simţit mare.