Page 94 - 1958-08

Pag, D R U M U L S O ß h A L lS M U L U l ' Nr. 1149

La căminul mmn

PALATUL DE A RG IN T

Deşi un centru de raion ou liză. a muncii culturale, orga­ vederea primirii, creşterii şi edu­ Curtea gospodăriei colective de AL. MlTRU
cării copilului, să expună con­ din satul Leşnic, raionul Ilia
posibilităţi pentru dezvoltarea nele de conducere ale raionului ferinţe solicitate de populaţie, era ticsită de oameni. Totul, oa­ nimic. Vroia să vadă dacă cele Sebastian Toma l-a suit în pod. î„Palatul de argint“ înmănunchia-
menii şi curtea, era îmbrăcat în pe care i. Ie spusese Toma sînt l-a arătat hambarele pline.
unei activităţi culturale bogate,, U.T.M. şi alo comitetului comu­ să vină qu iniţiative noi care să haină de sărbătoare. In acea zi adevărate. ză douăsprezece legende vechi, lega­
folosească oamenilor. urma să aibă Ioc împărţirea a- — Să ştii că dacă lipseşte te de elemente ale naturii patriei
la căminul cultural din Ilia nal U.T.Aă. se angajează să or­ vansului. La sărbătoarea colec­ Intr-un scurt referat, preşedin­ ceva din hambar aia e numai ce noastre.
Juriştilor le revine sarcina să tiviştilor fuseseră invitaţi şi eîţi- tele gospodăriei a prezentat da­ am consumat în familie, altceva
munca culturală nu este la nive­ ganizeze şi să participe activ ţină periodic conferinţe pe teme va ţărani muncitori din sat. rea de seamă. A arătat că pentru nimic.
sociale care şă educe construc­ Pentru începui cei invitaţi stă­ fiecare zi-muncă colectiviştii pri­
lul posibilităţilor. la anumite acţiuni ale cămintu tiv omul, iar ceilalţi intelectuali teau mai retraşi, dar colectiviş­ mesc 4,000 kg. grîu, 1,700 kg. po­ Pe Negrilă l-a cuprins ruşinea. Bun cunoscător at miturilor popo­
şi în special cadrele didactice tii au intrat în vorbă cu ei şi rumb, 4 kg. fin, 6 lei şi altele. Cum de crezuse el aşa vorbe rului nostru şi în acelaşi timp un
Este adevărat că în ultima lui, specifice tineretului — în ar trebui să organizeze cicluri de limba a început să se dezlege. Au fost arătaţi şi cîţiva frun­ urîte despre colectivişti şi mai scriitor talentat, Al. Miirti cuprinde
conferinţe — lecţii care să a- Numai unul stătea mai retras. taşi ai gospodăriei, printre care ales de Toma, pe care îl ştie cu c. singură şi amplă privire, adu-
vreme aceasta s-a mai înviorat. special la organizarea joilor de jute la educarea atît a vârstnici­ Era Miron Negrilă, un ţăran se numără şi Sebastian Toma om cinstit. S-a dus acasă la ne­ nindu-le laolaltă, locuri cit mai dife­
In prezent corul căminului, care tineret, Plecaţi însă de lâ Şe­ lor cît şi a tineretului, să or­ sărac din sat, care a slugărit cu 250 zile-muncă. vastă şi i-a spus toată întîmpla- rite : legenda muntelui Gătea, pe care
ganizeze procese literare atît de rea. S-au sfătuit pînă seara tîr- încă şi astăzi se adună în fiecare an
numără 60 persoane, se pregă­ dinţe, ei uita cu uşurinţă de preferate de auditori. Şi astfel toată tinereţea lui pe unde a De la magazia colectivei au ziu ce să facă. După cîteva zile
început apoi să plece carele în­ a venit la Sebastian Toma şi Iflăcăi şi fete la un tîrg vesel, legen­
teşte intens pentru festivalul ra­ promisiuni, înflăcărarea se stin­ de iniţiative atractive, menite să putut, după cum spuneau cei cărcate cu cereale spre casele i-a spus :
îmbunătăţească activitatea cul­ colectiviştilor. Roţile scrîşneau da celor trei Crişuri, a Lacului Sfin­
ional al tineretului. Conduşi de ge, iar ceea ce sş aşteaptă a fi turală, se mai pot găsi. care-1 cunoşteau. Fusese invitat de greutate. Apoi colectiviştii — Uite ce-i, am stat de vorbă te Ana, a oraşului din niunţi —
şi-au invitat musafirii la un pa­ cu nevasta şi am chibzuit că tot SUntul Gheorghe, legenda Puiului
tcv. Gh. Atanaşiu, coriştii vin tradus în fapt, ramine doar Nu ar fi rău ca pe viitor mem­ de colectivistul Sebastian Toma har de ţuică. Tot ce le spuseseră mai bine e să ne înscriem şi noi Dracului, a Şiretului, a Bistriţei, a
pentru repetiţii la cămin de cîte vcrbă, brilor căminului cultural să le pînă acum colectiviştii ţăranilor în colectivă. Am adus şi cere­ Munţilor Rodnei etc.
fie create condiţii de organiza­ să vadă ce primesc colectiviştii cu gospodării individuale despre rea de înscriere.
două ori pe săptămînă. Majori­ O altă cauză a slabei munci re a unor excursii în diferite pentru munca lor. superioritatea muncii în G.A.C.
locuri pitoreşti ale regiunii noas­ se dovedise din plin prin fapte. Din luna mai şi pînă la sfîr-
tatea dintre aceştia, deşi sînt culturale a căminului din Ilia tre bogată în frumuseţi şi cu­ — Măi omule, hai mai aproa­ şitul anului, Miron Negrilă a
riozităţi-, ca astfel cei care ac­ —Ce zici Negrilă vii cu noi participat regulat Ia lucru în
mai în vîrstă, dovedesc că do­ este şi aceea că nu toţi membrii tivează cu dragoste şi conştiin­ pe că doar n-o fi foc — îi zise în colectivă ? l-a întrebat Toma gospodărie. A făcut în total peste
ciozitate să fie recompensaţi. Sebastian. 300 zile-muncă. Ca răsplată a
resc să înveţe, să eînte, să dea comitetului de conducere al că­ unul din colectivişti. primit 1.250 kg. gnu şi multe
La Ilia, există toate posibili­ — Să vorbesc cu nevasta şi alte produse. Cămara şi podul
spectacole. Printre cei mai punc­ minului participă în măsura ca­ tăţile pentru ca activitatea la Tăcut, ca de obicei, Negrilă apoi om veni. casei lui erau pline cum nu fu­ Legendele sînt străbătute de ero­
căminul cultural să se desfăşoa­ seseră niciodată,
tuali şi conştiincioşi corişti se re se cere la şedinţele de ana­ se apropie. La discuţia celor din ¦R ismul şi dragostea pînă 1a moarte a
re intr-un ritm mult mai sporit. Cînd şi-a văzut casa îndes­
num ără: Rodica Pora, Lola. liză a acestuia şi nici la munca grup participa numai cînd era Trecuseră de atunci cîteva tulată nu l-a răbdat inima să eroilor, de ideea triumfului vieţii şi
E. ARMEANU luni de zile. Negrilă nu a mai nu arate şi vecinilor lui. I-a
Keszler, Florica Nandra, Aurelia culturală propriu-zisă. Pot fi a- întrebat, în schimb era numai zis nimic. Ba a început să-l oco­ chemat la el pe Aurel Afuntean a dreptăţii asupra celor care au sta*
lească pe Toma atunci cînd îl şi Viorel Nojpgan. Le-a spus
Rusu, Dan Ioan, Maria şi Le- mintiti în acest sens Grigore Mi- ochi şi urechi. Nu voia să spuie vedea. Toma a observat acest toată povestea cu colectiva, i-a împotrivă.
dus în pod şi Ie-a z is :
nuţa Goţ, Virginia şi Alexandru clea, Ana Grişan, Ion Spineanu, lucru. Intr-o zi nu l-a mai răb­
Să ştiţi că ce se spune de
Lazăr, Victor Fodor, Gheorghe 7'raian Grişan, Viorel Costea şi dat inima şi s-a dus Ia el. colectivă, cum că este izvor de PREPELIŢA i
belşug, este numai adevăr. Hai­
Cărăbuş, Constantin Mitrofan, Maria Alexe. Prin neparticiparea — Hi Negrilă te-ai hotărît ? deţi şi voi în gospodărie.
l-a întrebat Toma.
Octavian Savu şi mulţi alţii. acestora la conducerea şi spri­ Nu după mult timp gospodă­ de GRIGOR VITEZ
— Apoi... Ştiu eu ? Unii spun ria agricolă colectivă „înfrăţi­
De asemenea, la cămin s-a jinirea acţiunilor căminului, ac­ Plachete de versuri a scriitorului
că aţi dus seara înapoi tot ce rea“ din satul Leşnic a mai iugoslav , Grigor Vltez oferă micilor
înfiinţat de curînd o echipă tivitatea culturală nu poate da cititori de primă vîrstă şcolară posi­
aţi luat de la colectivă, că ce crescut cu două familii. Au fost bilitatea cunoaşterii preocupărilor, jo­
teatrală care repetă în prezent rezultatele scontate. Este nece­
aţi făcut atunci a fost numai familiile Iui Aurel Munteanu şi
piesa „Fapt divers” de C. Con­ sar ca comitetele raional şi co­ Viorel Nojogan.
aşa de ochii lumii.
stantin şi o echipă de dansuri munal de partid şi U. T. M., V. FUR1R curilor şi vieţii copiilor din ţara ve­ \
Dacă-i aşa, vino la mine cină şl prietenă.
compusă din 8 fete. Echipa de sfatul popular raional şi cel co­ acasă !

dansuri pregăteşte cîteva jocuri munal, cadrele didactice să se Poetul dovedeşte în acest volumaş

care vor fi prezentate la serbă­ ocupe într-un mod mai concret

rile pe care le vor da cu dife­ de munca culturală a căminu­ Cu fiecare oră (* o surprinzătoare gamă de tonalităţi
rite ocazii. Tot în cadrul cămi­ lui din Ilia.
în exprimare; de la tonul sprinten

nului se mai pregăteşte sceneta Cuvinte nu tocmai plăcute în Cu fiecare oră ne depăşim într-una, al. poeziei în care trăieşte jocul copii­
E-o lege de lumină a felurilor noastre
„M-au înşelat”. .Iubitorii de legătură cu cei care nu sprijină Care lărgeşte zarea cum dintre nouri, luna lor, pînă te şoapta caldă, duioasă a
Dă farmec şi-adincime cupolelor albastre.
sport găsesc şi ei la cămin ceea şi se eschivează de la activita­ cîntecului de leagăn.
C'md oboseala moale ne-twăluie pe drum
ce doresc; aici pot juca şah, tea culturală se pot spune şi Dormim p u ţin : privirea vrea să scruteze, trează.
Odihna e-n mişcare ca floarea în parfum
volei, ping-pong etG. unor intelectuali din Ilia. Prin­ Versiunea romînească, toarte re­
Şi bucuria noastră e-n forja ce creează.
Se poate spune deci că de cî­ tre aceştia sînt medicii cu între­ uşită, aparţine lui Vladimir Colin, iar
Cu fiecare clipă dezlănţuiţii mereu
teva luni activitatea culturală a gul personal sanitar şi colecti­ Din sufletele noastre mari energii solare ilustraţiile la 4 culori, sînt reprodu­
Şi numai cînd suişul spre culme e mai greu
căminului cultural din Ilia s-a vul de jurişti. Aceştia ar putea Răsună salve-n noi, biruitoare. se din originalul sîrb.

îmbunătăţit. Cu toate acestea aduce un sprijin efectiv în acti­ FLORIN MIHAI PETRESCU

însă ea nu este la nivelul ce­ vitatea culturală a căminului. (* (D in ciclul in pregătire „Văpaia H unedoarei") ia n o ş viteazul

rinţelor şi posibilităţilor. Nici Este de neînţeles cum un medic de SANDOR PETOF1
Cunoscutul poet Eugen Jebeleanu,
pînă în prezent Ia căminul cul­ şau avocat, procuror sau jude­ traducător de frunte al poeziei ma­
ghiare, ne oferă încăodată prilejul de
tural din Ilia nu s-a înfiinţat o cător, un felcer sau alt func­ a cunoaşte o operă a marelui Pelofi,
prin tălmăcirea poemului feeric „la-
brigadă artistică de agitaţie sau ţionar cu pregătire poate sta noş Viteazul“.
Versurile pline de prospeţime ale
o formaţie orchestrală. Deşi co­ pasiv, fără să aducă nici cea lui Petofi te fac să trăieşti alături de
cei doi tineri, eroi, a căror dragoste
rul numără 60 de oameni, nu mai mică contribuţie la desfă­ este atît de puternică încăt învinge
nu numai vitregia oamenilor şi a
toţi participă activ şi cu regula­ şurarea unei munci culturale îp Blaming împrejurărilor, ci chiar şi moartea.

ritate la repetiţiile acestuia, frî- localitatea de care este legat?!

nind astfel intr-o bună măsură Pentru ca activitatea cultura­ ir- ^ -
normala desfăşurare a repetiţi-. lă a căminului din Ilia să se
ilor. Căminul nu are un colec­ poată îmbogăţi este necesară an­ Aud în hala pentru laminate

Din zgomote stridente, disparate

tiv de recitatori şi nici băieţi trenarea tuturor forţelor inte­ Răsfinte-n bolţi ca razele in nouri y

care să facă parte dintr-o echi­ lectuale şi de muncitori în acea­ Şi prelungite-n surde, lungi ecouri,

pă de dansuri populare, iar for­ stă muncă, iar organele U.T.M. Prin¦pulberi de lumini violacee IM M.»J (•«! | t >/ >

maţia teatrală este încă anemi­ să stea mai puţin în şedinţe şi O muzică egală ce scinteie

că. Să vedem deci care este cau­ să muncească mai mult acolo, Şi-n aer parcă-ncepe să plutească

za acestor situaţii, de ce munca pe teren cu oamenii. O poezie dură, bărbătească.

culturală se desfăşoară slab la In acelaşi scop, conducerea F. M. P. Ianoş, despărţit de frumoasa lui Hus
şi tţnjind după ea, nu trece îr.şă e-
acest cămin. căminului trebuie să înfiinţeze In oţelăria nouă goist şi năpăsător pe lingă durerii?
altora. Sentimentele tui de dreptate
In primul rînd datorită faptu­ în cadrul acestuia, în colabora­ şi cinste îl fac să se oprească oriun­

lui că la căminul cultural din re cu comisia de femei, cercuri

Ilia s.-au perindat cam mulţi di­ de lucru de mînă, croitorie, cerc Lu.mitj.a-n unde de reverberaţii
Sclipeşte-atit de vie în cuptoare
rectori, activitatea culturală nu de pictură, sculptură, etc. Con­ De parcă-n zbor te-ai înălţa spre soare
Şi soarele ar coborî clin spaţii.
a avut o continuitate, lucru ce ducerea căminului trebuie să de, pentru a-i ajute pe semenii lui-
Atîtea raze, străluciri curate Pline de farmec şi neprevăzut, în-
a dezorientat oamenii. muncească în aşa fel încîf for­ Multiplicate-n jocuri orbitoare La expoziţia de artă populară, deschisă de curînd în ora­
Ca un torent aprins de nestemate,, şul Deva, sînt expuse o seamă de exponate ale artei populare tîmpiărite prin care trece Ianoş ţin
Apoi, se constată că numărul maţiile existente să se măreas­ din regiunea noastră. Zilnic expoziţia atrage sute de vizitatori tot timpul treaz interesul cititorului.
care admiră costumele populare ale pădurencelor din Cerbăl şi
tinerilor din formaţiile artistice că şi să se întărească cu ele­ Valea Dosului, cămăşile din Băucineşti, porţii ceangăilor Cartea, adresată pionierilor şi şco­
şi-al poienarilor, obiecte şi costume moţeşti, şorturi, feţe de pe- larilor, apare într-o deosebită pre­
ale căminului cultural din Ilia mente şi forme noi menite să rini, ştergare şi multe alte obiecte de artă popjfară lucrate cu zentare artistico-grafică, cu nume­
roase desene, semnate de Florica
continuă să fie extrem de redus, atragă oamenii îu jurul activi­ un deosebit simţ artistic. Cordescu.
IN CLIŞEU : Aspect de la expoziţia de artă populară din
lucru ce denotă o insuficientă tăţii căminului. Şi munca oţelurilor, măreaţă,
Desvăluie ţîşnind din noua viaţă Deva.
preocupare a organelor U.T.M. Colectivul de medici să în­ Un., viitor çu trepte de. splendoare.

în ceea ce priveşte mobilizarea, fiinţeze în cadrul căminului cul­

tineretului în jurul formaţiilor tural un curs de iniţiere a vi­

artistice. Se observă că la Ilia, itoarelor mame — în cadrul că­

cu ocazia unor şedinţe de ana- ruia să pregătească mamele în

Una din sarcinile fundamen­ celor existente, sporirii produc­ IP IE Y IE M SE D W IP R T I J j Cu toate că Biroul Comitetu­
tale puse de cel de-al doilea ţiei de cereale şi măririi şept.e- lui regional de partid Hunedoa­

Congres al partidului pentru a lului de animal» in agricultură. Despre unele probleme ale muncii ra a atras atenţia asupra im­
portanţei participării personale
fi rezolvată in cadrul celui de In aceste direcţii îşi desfăşoară a cadrelor de partid şi de stat
al doilea plan cincinal este „la­ activitatea şi organele şi organi­ cu munci de răspundere la mun­
ca politică de masă, de a mer­
ur irea economiei socialiste uni­ zaţiile de partid din regiunea politice şi culturale de masă ge cit mai des în mijlocul ma­
tare, în care, pe baza dezvoltă­ noastră.
selor pentru a lămuri politica
rii continue a industriei socia­ După Congresul partidului se partidului, pentru a sta de vor'
liste, să se asigure transforma­ bă cu oamenii muncii şi să re­
P rea socialistă a agriculturii, ast­ manifestă o preocupare mult ţii maicii, la reducerea preţului zolve multiplele probleme ale
fel că în 1960 sectorul socialist mai mare din partea organelor maselor largi, unele cadre cu
in agricultură să fie preponde­ şi organizaţiilor de partid faţă de cost şi mărirea productivită­ muncitori cu gospodărie indivi­ pregătiţi din punct de vedere de ost. munci de răspundere in organe­
rent, atit ca suprafaţă cit şi ca de starea muncii politice şi cul­ ţii muncii. In biroul Comitetului duală, colectiviştii le-au arătat politic şi profesional, care dau Rferindu-se la munca agita-
proditcţie-marfă“. turale de masă din întreprinderi raional de partid Petroşani s-a în mod concret cit de mult s-a slabe rezultate în producţie, nu le raionale şi orăşeneşti ale
şi de la sate. Aproape toate co­ criticat cu asprime faptul că u- schimbat in bine viaţa lor de participă la acţiuni cu caracter ţor/Iui, Lenin spunea că el tre­ partidului, continuă să înlocu­
Rezolvarea cu succes a obiec­ mitetele raionale şi orăşeneşti nii tovarăşi din comitetele de cind sînt colectivişti, i-au invi­ gospodăresc, nu militează pen­ bui să trăiască printre munci- iască munca vie cu oamenii
tivelor politice şi economice sta­ de partid din regiunea noastră partid ale exploatărilor miniere, tat la ei acasă, să vadă cum tru lărgirea sectorului socialist toi, să le cunoască viaţa sub prin măsuri administrative, bi­
bilite de Congres pentru dezvol­ au analizat de mai multe ori fe­ cum ar fi la Lupeni, de pildă, trăiesc. leite aspectele, să ştie să şta- rocratice.
tarea ţării noastre în cel de-al lul cum se desfăşoară munca n-au dat atenţie muncii de e- în agricultură etc. llească exact in orice chestiune
doilea plan cincinal cere ca or­ politică de masă. Nou în aceste dufare politică a minerilor şi Creşterea atenţiei comitetelor Fără îndoială, aveau deplină i în orice moment care este
ca urmare nici rezultatele eco­ raionale şi orăşeneşti de partid itarea de spirit a maselor, care
faţă de organizarea şi conţinu­ dreptate tovarăşii cave, la con­
ferinţa de dare de seamă în a-
ganizaţiile de partid s.ă îmbună­ dezbateri este faptul că, munca nomice de aici nu sînt incă sa­ tul muncii politice de masă nu legeri a organizaţiei raionale de sînt adevăratele lor năzuinţe, In fiecare sat, întreprindere,
tăţească în mod radical munca de agitaţie este măsurată prin tisfăcătoare. înseamnă că s-a şi obţinut pes­ partid Petroşani, au criticat cu nevoi şi gînduri, să şlie să sta­ există fruntaşi, inovatori, teh­
nicieni, tineri şi femei care p.pt
politică şi culturală de masă a- efectele ei economice şi organi­ Acţipnind in spiritul indica­ te tot, în toate întreprinderile asprime comitetele de partid şi bilească care este gradul de con­ fi folosiţi în munca de agitaţie.
tit in ceea ce priveşte amploa­ zatorice, iar cea mai mare par­ ţiilor Congresului al Il-lea al instituţiile şi satele noastre o birourile organizaţiilor de bază ştiinţă al maselor şi cit. de pu­

rea, cit mai ales conţinutul ei. te a măsurilor care se iau sînt partidului şi a Hotăririlor Con­ îmbunătăţire radicală a acesteia. pentru că nu studiază experien ternică esie influenţa exercitată Organizaţiile de partid fac puţin
Indicaţia Congresului este de a ţa minerilor fruntaşi şi nu se c pentru activizarea unor aseme­
lichida in mod hotărît ruptura de natură să îndrepte pe un sfătuirii de la Constanţa, Comi­ Sînt încă comitete raionale şi cupă de generalizarea ei pin de unele prejudecăţi şi rămăşiţe nea oameni, în multe cazuri ex­
dintre activitatea' cultural-educa- drum bun munca politică de tetele raionale de partid fila, orăşeneşti, activişti de partid şi intermediul muncii politice je din trecut, să ştie să le cîştige perienţa şi metodele lor de mun­
tivă a partidului, statului şi or­ masă. In biroul Comitetului o- Alba, Sebeş şi altele au. acordat birouri de organizaţii de bază masă. încrederea nelimitată printr-o a- că nu devin un hun at iuturpr.
ganizaţiilor obşteşti pe de o par­ răşenesc Hunedoara s-a arătat o mare atenţie popularizării care nu au asigurat încă o muta­ titudine tovărăşească faţă de De mglte ori se discută, fără s.ă
te şi înfăptuirea sarcinilor eco- in mod just că Comitetul de largi, pe calea celor mai variate că politică s.lrîns legată, de viaţă, Este cunoscut în prezent JP- ele. se arate felul cum s-a dus mun­
partid al Combinatului Siderur­ mijloace de agitaţie, a rezulta­ îndeosebi de sarcinile economice. tul că fără cunoştinţe de e<»no.- ca politică de convingere fn a-
nomico-organizatorice pe de al­ gic şi cei al Trustului 4 con­ telor obţinute de gospodăriile mie concretă atit in ind^tfie Munca, desfăşurată de agita- ceastă privinţă, ceea ce duce i-
tă parte ? întreaga muncă de a- strucţii au luat un şir de mă­ agricole colective şi întovărăşi­ In raioanele Haţeg şi Brad sînt cît şi în agricultură nu s<poa­ lori în rindti! maselor trebuie nevitabil la ru,perca muncii, poli­
gitaţie, de propagandă şi de suri — plenare ale agitatorilor, rile agricole fruntaşe. In mun­ încă destui membri ai birourilor te duce o muncă eficace u re- făcută în aşa lei incit să trezeas­ tice de cea economică.
culturalizare a maselor trebuie şedinţe cu secretarii organizaţi­ ca politică de masă au fost a- comitetelor raionale de partid zuitate practice. Cu toat aces­ că în oameni dorinţa' de a mun­
să aibă ea efect principal îm­ ilor de bază, cu colectivele g a­ traşi intelectualii satelor (învă­ care nu participă la instruirea tea, organizaţiile de păid nu ci mai bine, s,ă le dezvolte ini­ După al doilea Congres al
bunătăţirea activităţii oameni­ zetelor de perete, organizarea ţători, ingineri, agronomi etc). agitatorilor. UrmînduTe exem­ ţiativa şi aclivitaţea creatoare, partidului nostru se constată,
lor muncii pe tărîmul dezvoltă­ de conferinţe şi consultaţii pe plul, unii instructori teritoriali asigură o instruire calFăt ă a- să întărească încrederea fiecă­ ca şi in domeţiiul agitaţiei, o
rii economiei naţionale; ea tre­ teme economice pentru agitatori, Un rol deosebit de însemnat nici nu consideră de datoria lor gitatorilor. Sînt rare csUri cind mai mare preocupare a orga­
buie să slujească neapărat sar­ în munca de lărgire şi consoli­ să ajute organizaţiile de bază în directorii de întreprinde, teh­ rui muncitor că va îndeplini cu nelor şi organizaţiilor de parlfd
cinilor de ridicare a productivi­ reîmprospătarea materialului de dare a sectorului socialist l-au organizarea şi desfăşurarea nicienii din industrie* agricul­ succes sarcina încredinţată. Ea faţă de îmbunătăţirea muncii
tăţii muncii, reducerii preţului agitaţie vizuală etc. — care au avut colectiviştii fruntaşi. In muncii politice de masă. tură sînt folosiţi penb a instrui trebuie să Întărească atitudinea culturale de masă.
de cost şi îmbunătăţirii calită­ dus la o mai mare activizare a unele raioane colectiviştii frun­ conştientă faţă de muncă, (aţă
muncitorilor în întrecere, la îm­ taşi au. fost trimişi în alte sate, Din această cauză se menţin agitatorii cu proble/e de eco_ de îndatoriri, în aşa fel incit fie­ Instituţiile culturale din ora­
ţii produselor în industrie, cre­ bunătăţirea muncii în producţie, unde nu erau încă înfiinţate gos­ o s.e-Vie de forme rigide, birocra­ nomie concretă, p/hid între­ care muncitor să fie conştient şele şi satele regiunii desfăşoa­
la îndeplinirea planului de pro­ podării colective şi întovărăşiri, tice in munca de agitaţie. In prinderea sau săli respectiv. că munca lui reprezintă o păr­ ră o activitate mai băgată. Nu­
ării de noi gospodării colective ducţie eu respectarea indicilor pentru a duce muncă de lămu­ multe locuri se mai menţine De aceea, mulţi d/h‘e agitatori meroase cluburi şi coifuri roşii
şi întovărăşiri agricole, întăririi nu ştiu ei înşişi um se pqufe ticică din • marea luptă dusă de
practica de a încredinţa munca întregul popor pentru înflorirea

organizatorice şi ecpuşmice a calitativi, la reducerea preţului rire. Mpfgind la casa ţăranilor de agitaţie unor tovarăşi slab ajunge la creşter* prodyctivită- patriei noastre. organizează conferinţe desjire