Page 95 - 1958-08
P. 95
Nr. 1149 DRUMUL SOCIALISMULUI Pdţr. 8
Realuări 1 Tot mai multe construcţii
preocupare a organizaţiei de partid de ia mina lialean în domeniul
cin em atografic IN ERILO R
In ultimii ani, s-au obţinut ţat pozitiv creşterea producţiei şurarea întrecerii socialiste între în regiunea noastră
realizări importante în creşterea şi a productivităţii muncii. sectoare şi brigăzi, popularizea
producţiei şi productivităţii mun ză succesele şi metodele de mun M uncitorii, tehnicienii şt funcţio Vastul program de transfor In anul viitor, planurile sînt eurînd şi la care au participat
cii în minele de cărbuni din Creşterea gradului de mecani că şi informează în fiecare lună narii cinem atografelor din regiunea mare a văii ptîngerii într-o vale tot atît de bogate ? delegaţi din oraşele Bucureşti,
Valea Jiului, Aceasta se dato- zare a muncii şi folosirea mai comitetul de partid despre si H unedoara s-au străduit ca pe pe a bucuriei prinde viaţă. Se con Ploeşti, Timişoara şi Hunedoara,
reşte faptului că, îndeosebi după justă a tehnicii existente, orga tuaţia întrecerii socialiste. De struiesc blocuri cu apartamente — Sigur că da. La Petroşani, şeful şantierului, inginerul Flo
Congresul al Il-Iea al partidu nizarea mai bună a producţiei, asemenea şi conducerea exploa rioada '1 ia n u a rie 31 _a u g u s t, p la n u l mari, se construiesc magazine, în cartierul de la aeroport, sînt rin Iovipale, a prezentat avan
lui, creşterea productivităţii mun aplicarea sistemului de salariza tării informează lunar comitetul cinematografe. Pentru a şti şi în construcţie 14 blocuri cu cîte tajele noului sistem de lucru. In
cii a devenit o preocupare cen re îmbunătăţit, au creat condiţii de partid cum sînt înfăptuite de s ta t să '!ie în d e p lin it în a in te de mai mult, în scopul cunoaşterii 32 apartamente fiecare. Ca o primul rînd, un bloc cu 4 apar
trală a organizaţiilor de partid favorabile folosirii mai complec sarcinile puse în faţa colectivu term en . tot mai mult din ceea ce se con noutate, vă pot spune că aceste tamente, compus fiecare din
şi a cadrelor din economie. te a timpului de lucru şi deci lui acestei mine de către confe struieşte în Valea Jiului am avut blocuri vor fi încălzite cu două două camere, o b.u,cătărie, baie
rinţa raională de partid. La fel A stfe l, p la n u l g lo b a l pe. 8- lu n i a o convorbire cu tovarăşul ingi centrale termice. La cererea be şi cămară, se construieşte în
La exploatarea minieră Vul creşterii simţitoare a producţiei ner Nistoran Grigore, directorul neficiarului, vom mai construi 81-82 zile şi costă în jurul la
can, colectivul de muncitori, in şi conducerile sectoarelor pre fost realizat pînă la dala de 20 au Trustului 7 construcţii din Pe 144 de apartamente din beton 60.000 lei. Trebuie să vă spun
şi productivităţii muncii. g u st a. c, în proporţie de 107 la troşani care conduce execuţia di uşor monolit, turnat în coîraje
gineri şi tehnicieni, sub condu Pentru a ilustra creşterea pro zintă asemenea informări în ca sută. De atunci, cinem atografele noa feritelor lucrări. de aluminiu. Apoi, la Lupeni, că m.p. de suprafaţă locuibilă
stre lucrează în contul lunii' sep după terminarea celor 144 de costă 1.540 lei, respectînd în a-
cerea şi îndrumarea permanen ductivităţii muncii la mina Vul drul adunărilor generale ale or tem brie. In acest sens se evidenţia — In toată ţara se vorbeşte apartamente care sînt în con cest fel indicaţiile date de comi
can dăm mai jos un tabel cu ză colectivele de lucrători ale cine despre avîntul pe care !-au luat strucţie, vom începe lucrul la tetul regional de partid.
tă a comitetului de partid, a realizarea randamentelor pe luni, ganizaţiei de bază. m atografelor : Filim on Sirbu-D eva, construcţiile în localităţile mini
Vasile Roaită-O răşiie, Ilie Pintilie- ere din Valea Jiului. Vreţi să alte 360 de apartamente în car — In acest caz noul sistem
tăcut o cotitură serioasă în ac trimestre şi semestrul I 1953. Măsurile luate, controlul la Sim eria, V asile Roaită-Teiuş, Popu- ne spuneţi cîte ceva despre a- tierul Viscoza. O lucrare mare de lucru prezintă multiple avan
lar-H aţeg şi cinem atografele să- ceştea ? taje. Intenţionaţi şi pe viitor ri
tivitatea sa, fapt ce a influen- faţa locului de muncă, urmări ieşti din G eoagiu, Dobra, Miercurea, pe care o vom face Ia Lupeni dicarea altor construcţii asemă
Vaideii Ighiu şi altele. — Mai întîi aş vrea să vă nătoare ?
Realizarea randamentelor pe exploatare rea zilnică a mersului produc spun cifra totală a apartamente va fi alimentarea cu apă pota
Pentru ca oam enii m uncii şi ţă lor construite de noi în locali — Cum v-atp spus la început,
[ Lună trim. ian. febr. mart. apr. 'hai iunie Trim. 1 Trim. 11 Sem. I ţiei, a întărit mult răspunderea rănim ea m uncitoare să poată vi tăţile din Valea Jiului. Cartie bilă. La Petroşani avem în plan noi am prevăzut pentru anul
Semestru tuturor muncitorilor, tehnicieni ziona .cit m ai m ulte film e, s-au inai rele ridicate fa Lupeni, Uricani, viitor construirea a încă 144 de
lor şi inginerilor faţă de sarci înfiinţat alte cinem atografe noi in Lonea, Petrila şi celelalte loca construirea unui club şi a unei apartamente din beton uşor mo
Pianu de Jos, Bărăbanţ, C ut, Sil-
Realizări 102,9 f00,7 101,1 101,2 100,0 106,4 101,3 102,4 101,7 nile încredinţate şi a făcut ca vaşul Superior, Baniţa, Rapollu lităţi, cuprind aproape 200 de săli de sport, pentru care avem nolit. Vă pot asigura că întregul
în % ci să depună mai multă stăru Mare şi Alba Iulia, iar la cinem a nostru colectiv de constructori
tograful din Sim eria au început să blocuri, cu mai mult de 5.000 un fond de peste 7.000.000 Iei. în frunte cu comuniştii, vor
partid a luat măs.uri pentru îm inţă în îndeplinirea lor. ruleze film e pe ecran lat, In mare, cam acesta ar fi pla munci cu acelaşi entuziasm pen
bunătăţirea calităţii cărbunelui, apartamente. Dacă vă interesea tru a preda la timp tovarăşilor
Din tabelul de mai sus se întărirea disciplinei în muncă In prezent, atenţia comitetu La cinem atografele V asile¦ Roaită- nul nostru de construcţii. lor mineri din Valea Jiului, lu
poate observa cu uşurinţă că etc., care, fiind traduse în viaţă, lui de partid este îndreptată Teiuş, Gh. Doja-IIia, M uhcitorul- ză, vă pot spune că cele mai crări de bună calitate şi Ia un
randamentele la mina Vulcan au- dat rezultate bune. Zlatna şi 23 A ugust-Apoldu de S u s — Aţi amintit la început des preţ cît mai redus.
sînt în continuă creştere. Numai spre ajutorarea colectivelor sec s-au instalat dublurile aparatelor de multe blocuri le-am construit în
în lunile mai,, iunie şi iulie pro Organizaţiile de bază au fost proiecţie astfel că de acum îna pre casele executate din beton M1RCEA NEAGID
ductivitatea muncii a crescut cu obligate să analizeze periodic toarelor I şi II care sînt rămase inte se vor evita întreruperile ru Petroşani — 720 apartamente
3,1 la sută faţă de sarcina pla în adunările lor cauzele rămî- lărilor. uşor monolit. înseamnă că şan
nificată. nerii în urmă a unor brigăzi şi sub plan. Datorită ajutorului şi Lupeni — 30 blocuri cu peste tierul experimental a dat rezul
să ia măsuri corespunzătoare. Pentru folosirea în plin a apara
Creşterea productivităţii mun Şi organizaţiile U.T.M. au pri dat, aceste sectoare au reuşit 600 apartamente. Sarcina noas tate bune, din moment ce atît
cii, realizarea randamentelor pe mit această sarcină în ce pri telor de proiecţie de la cinem ato
brigăzi, sectoare şi mină este veşte brigăzile de tineret care ca. începînd cu luna august să-şi tră însă nu s-a limitat numai constructorii, cît şi beneficiarul
urmărită în permanenţă atît de nu-şi realizează sarcinile de plan grafele săteşti s-a introdus siste
comitetul de partid cît şi de or lunare. realizeze, sarcinile de plan şi în acest domeniu. Am construit sînt mulţumiţi.
ganizaţiile de bază. In şedinţele
comitetului de partid şi în adu O metodă bună folosită de în scurt timp ele vor putea peste 25 de magazine, 11 cine — Cu prilejul schimbului de
nările organizaţiilor de bază se către comitetul de partid, şi ca
analizează periodic felul cum re a dat rezultate frumoase este scoate minusul pe care îl au. experienţă care a avut Ioc de
se realizează sarcinile de plan aceea de a sta de vorbă perio
şi angajamentele luate în între dic cu şefii de brigăzi, maiş Muncind cu perseverenţă, în- m u l m arşruţ, a stfe l că cele cinci matografe, mai multe spitale,
cere. Acest fapt Ie-a dat poşihi- trii, artificierii, inginerii şi teh
litatea să intervină la timp a- nicienii, anal'izînd felul cum drumînd şi ajutînd organizaţiile zeci aparate de proiecţie desrvesc policlinici, creş.e şi nenumărate DIN JU R N A L U L INTIM
coţo unde lucrurile nu mergeau muncesc ei, lipsurile care se un num ăr de 100 com une şi sate. alte construcţii.
manifestă în sectoarele şi locu de bază, conducerea minei şi
tocmai bine. S. NIGOLAE — Intr-adevăr, trustul dum
Datorită faptului că, creşterea rile de muncă de care răspund, conducerile sectoarelor, desfă- neavoastră a avut sarcini mari. al aifMaiiSrailiii ir. 2 6 . 1 9 3 ii.
producţiei şi productivităţii mun avînd astfel posibilitatea să in şurînd o susţinută muncă poli
cii stă’ în preocup'area comite
tului de partid şi a organizaţi tervină la timp pentru îndrep tică de educare a muncitorilor 21 MARTIE 1958. Azi, după singurătate: viaţă e asta ? Gî-
tarea situaţiei. şi de mobilizare a acestora la O rodnică consfătuire ce am alergat pe întinsul dru teodată îmi vine să-i iau pe toii
de produefie
Comitetul de întreprindere, lupta pentru creşterea produc murilor atitea luni de zile, ia- şefii ăştia de guler şi să dau cu
urmăreşte în permanenţă desfă ţiei şi productivităţii muncii, tâ-mă in garajul I.R.T.A. Deva ei de pămînt.
Comitetul de partid al minei pentru reparaţie. Sincer să fiu, 1 IULIE 1958. Am devenit
Vulcan a raportat la 23 August VULCAN — (de la subredac- crări menite să ducă la îmbună nu-mi strică acest mic „conce invidios. Mi-e parcă ciudă pe
ţia noastră voluntară). tăţirea procesului de producţie şi
că, comuniştii de aci şi-au fă a condiţiilor de lucru a munci diu". In ultima vreme au înce semenii mei care pleacă in
Nu demult, în cadrul sectoru torilor.
cut pe deplin datoria şi astfel lui V electro - mecanic de la put să mă doară încheieturile. curse. Le aud zbîrnEtul motoru
mina Vulcan, a avut loc con Pentru iniţiativă şi rezultate
sfătuirea de producţie pe sec frumoase în muncă au fost evi Cred că 10-12 zile de odihnă lui, îi văd parcă zburină pe şo
tor Ia care tov. inginer Petru denţiaţi tineri muncitori ca: Pe-
colectivul minei a dat patriei losip a prezentat raportul sec truţ Cornel, Ioan lancu, Cornel mă vor pune pe picioare. sea.
torului. Măîuşan, Ionică Petru, Eugen
cantităţi mari de cărbune peste Carpaţi şi alţii. 10 APRILIE 1958. Cît de re Oare cu ce am păcătuit ?
Raportorul a arătat rolul crea 15 AUGUST 1958. Azi mîiţie
plan. ____ tor al consfătuirilor de produc După expunerea raportului ca pede trece timpul. Sînt de 14 împlinesc 5 luni de lenevie.
ţie, atunci cînd întreaga masă re a fost ascultat cu viu interes, zile aici. Concediul începe să Sim t că mă prinde rugina. Ah,
ilor de bază. colectivul minei de muncitori participă activ ia numeroşi muncitori au luat cu- mă plictisească. Nu ştiu din cîte drum,uri aş fi făcut în acest
dezbaterea problemelor şi vin cu vîntul scoţînd în evidenţă unele care cauză nimeni nu-mi poartă timp. Mă tot bate gîndul să cer
Vulcan, mobilizat de comunişti • propuneri reale pentru îmbunătă deficienţe ce mai trebuie înlă de grijă. Vine cîte un mecanic, audienţă la directorul autobazei
ţirea procesului de producţie. In turate. S-a semnalat bunăoară aşa cum a venit şi azi unul, se I.R.T.A. Oare voi fi prim it?
a reuşit ca în perioada 1 ianua acest scop au fost enumerate o lipsa şorţurilor de protecţie la uită la mine, mă ciocăneşte pe
serie de realizări din luna pre muncitoarele de la lămpărie, ici colo, dă din cap, din umeri, Încă nu mă duc. Mi-a venit
rie—12 august a.c., să extragă cedentă, ca urmare a propune slaba aprovizionare cu materiale fluieră a pagubă şi pleacă mai un gind. Vreau mai întîi să
rilor venite din partea muncitori pentru sudură, existenţa unor departe. calculez, zilele ele lucru pierdu
pesţe sarcinile planului de pro lor. Printre altele s-a vorbit des maşini ce nu sînt date în ex te, acum în plin sezonf cit ar fi
pre: Instalarea conductei de apă ploatare etc. Ce rău îmi pare că nu mă costat reparaţia, cit venit aş fi
ducţie 12.000 tone de cărbune- potabilă Ia atelierul de sudură pot înţelege cu ei. Le-aş spune adus întreprinderii.
autogenă, definitivarea lucrărilor Tovarăşul rabotor Ioan Moise, ce mă doare, le-aş indica şi lea
De eurînd pentru scoaterea la compresorul de 45 m.c. Va a chemat la întrecere pe toţi cul. Poate aşa mă vor avea şi pe
lea arsului, definitivarea lucră strungarii în executarea lucrări mine în vedere. Poate...
brigăzilor rămase sub normă lor de calitate şi înainte de ter 25 MAI 195.8. Asta n-aş fi
rilor la noua maşină de extrac men, respectarea disciplinei şi crezut-o pentru nimic in lume.
comitetul de partid a hotărît şi curăţeniei la locul de muncă,
ţie M.K.N.Z. de ia puţul „7 No chemare ce a fost primită cu
o stabilit împreună cu conduce mult entuziasm.
iembrie” şi o serie de alte iu-
rea exploatării ca în fruntea a- In încheiere, tovarăşul inginer
cestora să fie puşi membri şi
candidaţi de partid şi să fie re Să zac şi azi aici, în acest ga Pt. conformitate
partizaţi maiştri şi tehnicieni raj. Mă tot. întreb în orele de NIGU SBUCKEA
membri de partid care să răs
pundă de aceste grupe, şă, le A N U N Jn r
ajute să-şi organizeze mai bine Uniunea Regională a Coop. Meşteşugăreşti Hunedoara- ,
Deva, face cunoscut că pentru anul şcolar 1658/1959 se prl-'
munca şi astfel să ajungă să-^şi Hunedoara construcţii noi mese ucenici în cadrul coop., după cum urmează :
realizeze normele.
De asemenpa., comitetul de
>Oo O <S> <*>• <8> Petru losip şi tov. preşedinte al — La Coop. „Drum Nou”-Hunedoara se primesc ucenici
ce şi ştiinţifice la sate, să ia comitetului de secţie sindicală, în meseriile de: croitori, cizmari, electricieni, tîmplari, lăcătuşi,
măsuri urgente pentru a lichida
productivitatea muncii, rentabi măsurile organelor locale de tural, a bibliotecii, a învăţători-' cu practica de trimitere a unor au promis că se va ţine cont de zidari şi instalatori telm. sanitari.
litatea întreprinderilor, reduce stat, sînt aduse la cunoştinţa lor în domeniul popularizării tilme cu un mare grad de uzură propunerile şi lipsurile arătate
rea preţului de cost, îmbunătă ţărănimii muncitoare doar pe broşurilor şi cărţilor politice, Trebuie avut in vedere că filmul de muncitori Ia consfătuire şi că r— La Coop. „Sprijinul Minier” Lupeni. se primesc ucenici
ţirea calităţii produselor, pre cale administrativă, fără a exis beletristice sau agrotehnice, a- are o mare influenţă in rîndul se va lupta pentru realizarea şi
cum şi conferinţe de cultură ge ta preocuparea de a găsi şi mij ceasta este răsplătită de atenţia ţărănimii muncitoare şi tocmai' respectiv înlăturarea lor. în meseria d e : croitori, cizmari., electricieni, lăcătuşi, tapi-
nerală, recenzii asupra diferite loace culturale adecvate, pen largă a ţăranilor muncitori faţă aceasta impune datoria de a-i
lor cărţi, seri literare, seri de tru susţinerea şi propagarea lor. de carte, de numărul mare al trimite filmele corespunzătoare. AUREL HGZU ţeri, tîmplari, instalatori tehn. sanitari.
cititorilor la bibliotecă.
întrebări şi răspunsuri, audiţii Conferinţele trimise de la cen Din activitatea de pînă acum ANUNŢ t- La Coop. „Jiul” Petroşani, fost „Sprijinul Minier” se'
muzicale, vizionări de specta tru sau de la regiune, în majo După cum arată experienţa, o a organelor şi organizaţiilor de primesc ucenici în meseria de croitori şi cizmari.
cole teatrale şi cinematografice ritatea cazurilor sînt citite fără bună activitate culturală la sate partid din regiunea Hunedoara, — Citind ziarele şi revistele sovieti
şi alte acţiuni educative. La explicaţii, fără localizare. Unii se poate realiza atunci cind pe rezultă clar că este nevoie să ce de specialitate ne însuşim tehnica — La Coop. „Partizanul” Petroşani, se primesc ucenici în
clubul minei Lupeni s-a ţinut o conducători de pe tărimul propa Hngă căminele culturale mun se intensifice muncă politică şi avansată a U.R.S.Ş.
serată literară închinată vieţii cesc colective puternice de oa culturală de masă pentru expli meseria de tîmplari, lăcatuşi-mecanici, strungari, tinichigii, z i /
şi operei lui I.L. Caragiale, iar gandei prin conferinţe nu înţe meni pasionaţi pentru răspândi carea ţelurilor partidului şi sta — Cereţi să vă abonaţi pe anul 195,9 dări şi electricieni.
într-o altă seară o reuniune de leg că oamenii ascultă cu mai rea culturii. Intelectualii sate tului nostru şi pentru mobiliza prin oficiile poştale, factorii poştali şi
multă plăcere pe unul cţre le lor — învăţători, agronomi, zoo- rea întregului popor in lupta difuzorii de presă din întreprinderi şi — La Coop. „Viaţa Nouă” Orăştie s,e primesc, ucenici în
întrebări şi răspunsuri pe temă vorbeşte decît pe cel ce citeşte tehnicieni, medici etc, reprezin pentru atingerea acestor ţeluri. instituţii.
muzical-literară. La Brad brigă adesea sec şi insipid un text oa tă o mare forţă. Organizaţiile Aceasta impune să nu slăbim, meseria de croitori, cizmari, lăcătuşi, mecanici, electricieni, in /
zile artistice de agitaţie au con ci să dezvoltăm şi mai mult — Ziarele şi revistele sovietice de stalatori tehn. sanitari.
tribuit la întărirea disciplinei în recare. de partid sînt datoare să lucre munca politică şi culturală în specialitate oglindesc tehnica avansa
muncă şi la realizarea altor sar ze cu toată grija în rîndurile a- mase, să-i dăm un conţinut mai tă a U.R.S.S. — La Coop. „Crişan” Brad se primesc ucenici în meseria
cini interne ale întreprinderilor. Majoriţatea bibliotecilor îşi cestora, să şi-i apropie, să-i a- bogat, să folosim cele mai vari
Căminele culturale se transfor jute să-şi lămurească diferite ate şi mai eficace mijloace, me Abonaţi-vă prin oficiile poştale, fac de croitori, lăcătuşi, electricieni şi tîmplari. j
mă din ce în ce mai mult în a- rezumă activitatea la împrumu probleme şi să-i folosească în tode şi forme şi să lichidăm cu torii poştali şi difuzorii de presă din
devărate focare de cultură, in tul cărţilor şi ţinerea de recen munca de ridicare a conştiinţei toată hotărirea neajunsurile întreprinderii şi instituţii. — La Coop. „Munca Colectivă” Simeria se primesc ucenici
centre de răspindire a culturii zii care în realitate sînt prezen socialiste a oamenilor muncii. care mai sînt pe acest tărîm.
şi a conştiinţei noi socialiste in tări de cărţi. — Muncitori din agricultură, co în meseria de croitori, cizmari, tîmplari, lăcătuşi şi electricieni.;
popor. Există mari posibilităţi de a Dacă organele şi organizaţiile lectivişti, tehnicieni agronomi, ingineri,
Propagarea cunoştinţelor teh se intensifica ajutorul dat de o- de partid, de stat şi obşteşti din citind publicaţiile sovietice de specia — La Coop. „Unirea” Sebeş se primesc ucenici în meseria
Lipsurile cele mai caracteris nice şi popularizarea metodelo: raş muncii culturale de la şate. regiunea noastră vor fi pătrun litate vă însuşiţi metodele avansate de tîmplari, lăcătuşi, mecanici.
tice care persistă in activita înaintate, a lipsit din preocupa Instituţiile culturale din oraş se de conştiinţa faptului că tra de muncă a!e agriculturii sovietice.
tea culturală de masă, in unele pot ajuta instituţiile cultural — ducerea in viaţă a hoiărîriior — La Coop. „Muncitorul” Sebeş, se primesc ucenici în me--
raioane se referă la orientarea rea multor comitete sindicale educative săteşti. Ansamblurile Congresului nu este o chestiune Abonaţi-vă pe anul 1959 prin ofi iseria de cizmari.
conţinutului muncii, la asigura utistiee muncitoreşti din mari- d,e campanie, ci una de durată, ciile şi agenţiile poştale, factorii poş
rea bazei materiale a activită Numai aşa se explică faptul că 1? uzine şi fabrici, din cenirele dacă vor înţelege că în lupta tali şi difuzorii de presă de la sate. — La Coop. „Progresul” Albă Iulia se primesc ucenici în
ţii culturale de masă, la alege la clubul Combinatului siderur ninîere ale regiunii trebuie să pentru înfăptuirea sarcinilor meseria de cizmari.
rea şi prorpovarea cadrelor pen gic Hunedoara sînt rar organi considere ca o sarcină de cinste mari puse în faţa noastră de — Pentru informarea dvs. asupra
tru această muncă. zate conferinţe CU caracter teh de a trimite în mod sistematic partid, un rol hofărîtor îl au mi evenimentelor interne şi internaţiona — La Coop. „Mureşul" se primesc ucenici în meşeria de
nic şi manifestări privind popu la şate formaţiuni artistice şi lioanele de oameni ai muncii, a- le abonaţi-vă ia ziarele sovietice pe tîmplari. tinichigii şi zidari.
Manifestările cultural-.artisţi- instrumentale. tunci, in mod inevitabil se va anul 1959 prin oficiile poştale, facto
ce, se desfăşoară în multe lo larizarea metodelor înaintate- obţine o îmbunătăţire serioasă, rii poştali şi difuzorii de presă din — La Coop. „Solidaritatea” Deva se primesc ucenici în ţne^
curi şablon,, folosind fără discer- Acelaşi lucru se poate spune şi St impun de asemenea mă o ridicare pe o treaptă mai înal întreprinderi şi instituţii.
nămint numai materiale editate suri de îmbunătăţirea muncii tă a întregii munci politice şi seria de croitori, cizmari, electricieni, tîmplari, tinichigii, lăcă
la centru, fără să fie legate cu despre activitatea desfăşurată la cultuial-educative prin ciinema- culturale de masă. — Pentru a cunoaşte bogata expe tuşi, instalatori tehn. sanitari.
Viaţa întreprinderii sau satului minele Lonea şi. Vulcan. Biblio togral unul din cele mai acce rienţă sovietică cereţi să vă abonaţi
respectiv. In multe sate, hotări- teca. tehnică a Casei Tehnicianu sibile nijloace ale propagandei. N. PETRAN la publicaţiile de specialitate. Oficiile La Coop, „Retezatul” Haţeg se primesc ucenici în nie-,
lui de la Combinatul Siderur Direcţii regională a cinemato poştale, factorii poştali şi difuzorii de seria de croitori şi zidari,
rile partidului şi guvernului. gic Hunedoara, care are mii de grafiei îs.te datoare să dea mai presă din întreprinderi şi instituţii au
volume, numără încă puţini ci început primirea abonamentelor pe a- — La Coop. „Mpţui" Baia de Cri.ş se primesc ucenici în
titori. Bibliotecile tehnico-docu- multe flme pe teme agrotehnh nui 195,9. meseria de cizmari.
mentar-e de la Căi an, Uricani,
Lonea etc., au şi ele puţini citi — Abonaţirvă la ziarele şi revistei? Doritorii se pot înscrie pînă ia data de 2 sept, 1958, urmînd
sovielice pe anul 1959 prin oficiile
tori. poştale şi difuzorii de presă din între- pa începînd din 6-8 sept. 1958 să depună examenul de intrare
In satele unde există preocu grinderi şi instituţii,
îţi cooperativă la obiectivele : limba romînă şi aritmetică seriş
pare diin partea căminului cui-
şi, oral. Locul unde se va ţine examenul cooperativa va anunţa
la ţimp pe cei înscrişi pentru a se prezenta :
Condiţiile cerute pentru înscriere :
L Să ţie din localitatea und.e cooperativa îşi are sediul.
2. Să fie absolvent a 7 clase elementare.
3, Să aibe vîrşta de cel puţin 14 ani şi ce! mult 16 ani
i împliniţl la 1 septembrie 1958.
— Aptele cerute:
— Cerere de înscriere
— Certificat de sănătate
— Certificat de absolvire a 7 ci. elementare în original.
— Certificat de starea materială.
— Certificat de naştere — copie. ţ
