Page 97 - 1958-08

PROLETAR! DIN TOATE ŢA RILE, VNIŢI-VAI '”\r ^

Anul X Nr. 1Î50 Sîmbătă 30 august Í958 4 pagini 20 bani Brigada de tineret condusă
de Traian Deoancă de la ori­
zontul 30 a! întreprinderii
miniere Deva are însemnate
depăşiri de plan.
Acum însă îi. inte­
resează cel mai
mult calitatea mi­
nereului.

De aceea, după cum se vede
> şi din fotografia de faţă, cei
l din brigadă discută cu mai-
i- strul miner Ion Adam despre
* acest lucru.

Exemplul întovărăşirii Bapd sârMtorlrea ins n Mimi. La Hunedoara;
se realizează j
convinge.., minerii Văii immi a i pornit ¦noi produse

In 17 zile 17 cereri la o muncă mai » M ali Cînd citiţi aceste rtnduri, la *

Ajungînd în comuna Roşia de Secaş, raionul Sebeş, niţel obosiţi şi Primele In toate ex­ dus şi primele succese. La mi­ î> Hunedoara, Secţia de rectifica- ¦
¦9 re a benzenului din cadrul u- $
ploatările Văii >
încălziţi din cauza drumului lung ce-l parcursesem, ne-am îndreptat spre sfa­ cărbu- *
na Lonea, de exemplu, au fost •> zinei de cocsificare a
zile, ¦
Jiului, după săr­
tul popular, gîndind că aci, vom găsi a i siguranţă un colţ mai răcoros. extrase peste plan în aceste zile ¦ nelui a început producerea *
¦

Intr-adevăr, aşa a şi fost. In biroul preşedintelui şi al secretarului o ră­ primele bătorirea zilei 253 tone de cărbune. In fruntea ¦ benzenului pur, a toluenului şi «
¦

coare de... să tot stai. succese eliberării, mun­ întrecerii pe mină se situează ¦ xilenului, produse pe care fara X
După ce ne-am strîns mîna ca nişte buni cunoscuţi ce sîntem şi după ca a pornit mai colectivul sectorului V est, iar ¦ noastră le importa. Pe această *
¦ bază, industria farmaceutică «
i ce ConstantinDrăghiţa, preşedintele, ne-a poftit să luăm loc, ne-am aşezat Veşti din industria localăavîntată. Minerii sînt hotărîţi să
¦
obţină alte rezultate şi mai fru- ¦
moase în lupta pentru mai mult
¦¦
cărbune. Primele două zile de *
muncă, după sărbătoare, au a- ¦¦
pe scaune, apoi am început să vorbim, ba despre una, ba despre alta. Ce, dintre brigăzi, cele conduse de va lua o nouă dezvoltare, iar «
,m al? Erau cîteva luni de cînd nu ne-am mai văzut. Aşa am ajuns lat ( Anghel Zorilă, Ştefan Ulrich, industria chimică va primi tot ¦
Ştefan Toacă, Pefer Pilea şi
vorbă despre întovărăşirea agricolă ce se înfiinţa aici. alţii-. ¦¦ mai multă materie primă pen- * ApHcînd măsurile tehmco-orgatiizatorice
¦ iru fabricarea maselor plastice ¦
— El şi... ¦¦ şi a altor produse importante. * In ultimul timp, conducerea tie arse intr-un timp mult mai
— Cum să fie, sări preşedintele nelăsîndu-mă să-ml termin întrebarea. Şi acum, citeua amănunte des- ¦ întreprinderii de industrie lo­ scurt.
¦*•> pre noua secţie. Ea a fost re- ¦ cală „Grişana“ din oraşul Brad
Bine. Destul de bine. O mărim. O mărim. Sectorul nostru cooperatist ţ a luat o serie de măsuri tehni- Aplicarea acestor măsuri duc
co-organizatorice menite să du­ la reducerea preţului de cost al
creşte văzînd cu ochii... fost extrase peste Tot printre brigăzile alizată cu ajutorul neprecupe- ¦ că la sporirea producţiei, la re­ produsului finit cu 10 la sută.
— Da’ cum? tovarăşe Drăghiţă. îmi amintesc că acum cîţva timp, fit al Uniunii Sovietice, care¦ ducerea preţului de cost şi ia
Fruntaşii minei plan în aceste două fruntaşe ale minei * ne-a livrat cea mai mare parte * crearea unor condiţii optime de De asemenea, la mina Lunca
/!!ţtăteăţi tocmai bine, zisei eu ferindu-mă să spun că stăteau chiar prost. se numără şi cele * a început construirea din resur­
zile aproape 300 to­
— EI, atunci a fost atunci. Acum iată cum este situaţia: numai de la i
ne de cărbune. In conduse de Nicolae X din utilaje şi aparatură. Au*
1 Ia 17 august 1958, deci numai îri 17zile, încă 17 ţărani muncitori s-au mai în- > La mina Petrila, fruntea întrecerii pe
primele două zile de mină se află mine­ Cristea diil sectorul» •¦¦>>
scris în întovărăşire. II, Gheorghe Neagu luat parte la construcţie spe- «
— Frumos, foarte frumos. Dar cei mai vechi înscrişi cum mai muncesc ?< muncă după sărbă­ cialişti sovietici şi romîni. Sec- ? se locale a unui siloz de incăr"
toare s-au soldat cu fia de rectificare a benzenului« lucru pentru muncitori. Astfel, care a cărbunelui direct în ca­
Ei ce fac, îşi mai măresc suprafeţele înscrise sau ba ? îi zic eu. succese însemnate, rii din abatajul „fi­ şi Victor Peter din impresionează prin aparatura X la fabrica de var şi carierele de mioane. Asemenea silozuri se
\ _ Măresc, măresc, cum să nu şi le mărească. Iată, numai în ultimul; depăşirile de plan guri“, conduşi de sectorul I şi loan construiesc şi la carierele de
crescînd simţitor. La Gheorghe Michiev, Alexe, Aure! Cepă- tinstalată pe aproape 1.000 m.p. calcar din Vata s-a introdus de piatră de la Valea Arsului şi
S timp 8 dintre ei şi-au mărit suprafeţele cu teren între 0,30—0,58 ha. fiecare.; sectorul II, sector care au rotunjit de­ lău, Pamfil Crainic, Gura Morii. Pe lîngă reducerea
păşirea de plan din Cornel Cenuşe din timpului de lucru şi implicit a
L — Bine, tovarăşe preşedinte, şi,cutn vă explicaţi aceste succese? fruntaş pe mină, au această lună la 808 celelalte sectoare ale atingînd in unele locuri înăl-1 curind un sis'tem de încărcare preţului de cost, aceste silozuri
tone de cărbune. minei.
/ _ Cum? Foarte bine. Iaca, am format colective din deputaţii sfatului' "•V f» ' firni de peste 30 m .; are peste « mecanic prin instalarea unor

’ popular, cadre didactice, salariaţi din comună, întovărăşiţi, membri de partid 40 rezervoare, dintre care une- « bunkere. Tot aici, a început uti­

etc., care, ducînd muncă de lămurire de la om la om, au reuşit şi vor reuşi le cu o capacitate de 400 m.c.o lizarea cărbunelui de ia mina
Aparatele electronice re- ¦
să atragă cît mai mulţi ţărani cinstiţi în întovărăşire. Trebuie să vă spun glează automat debitele in * Lunca Ia arderea şarjelor de

că în această acţiune ne-au ajutat foarte mult întovărăşiţi ca Nicolae Puş­

caş, Gligor Popa şi alţii care, în tim pul lor liber, au lămurit să intre în . Minerii din U- Sectorul I al minei, prin cele a- funcţie ele temperatură. Omul,* var, înlocuindu-se astfel în mare vor permite ca produsele (calu­
proape 1.800 tone cărbune ex­ purile de piatră) să fie sortate
întovărăşire pe mulţi dintre cei 17 noi înscrişi. La Uricani ricani, cei cărora trase peste plănui lunar, se si­ in întreg procesul tehnologic,* parte arderea lemnului. Acest chiar la carieră iar o mare par­
Aci, preşedintele se ridică de pe scaun, privi pe geam şi apoi con­ le-a revenit cin- te din deşeuri să tie înlăturată
nu face altceva. decît să sti-X cărbune produce prin ardere o
pravegheze aparatura. Astfel in J
tin u ă: „Un fapt care a făcut mult a fost exemplul întovărăşirii. Astfel, stea de a ii pri­ temperatură de 4800-5000°, ceea
mod automat benzenul ¦brut ex- X
cu toată seceta aprigă ce a existat prin părţile noastre, totuşi faptul că mii la demonstraţia de 23 Au­ tuează în fruntea întrecerii. Bri­ tras din gazul de cocs în circa J ce permite ca şarjele de var să pe ioc.

întovărăşiţii au scos 1.200 kg. grîu la ha. şi individualii numai 900 kg.,

a deschis ochii multor ţărani munci torl care, nu ştiu de ce nu vroiau încă g u st au extras în aceste două găzile conduse de Dumitru Vas- două zile, străbate întreaga in- X
zile 136 tone cărbune în afara cul, Viorel Neamţu şi Alexandru stalaţie de rectificare pentru a X
să intre... planului. întrecerea socialistă la se transforma în benzen pur, X Fruntaşii fabricii
M-am uitat Ia ceas. Timpul trecuse, limulţumii preşedintelui pentru această mină a căpătat un nou

informaţiile date, îi strînsei mîna şl am plecat. Cînd să închid uşa pre- '/ aspect, în sensul că la propune­ Eisler, din acest sector, sînt prin­ iar după alte două zile în to- X La fabrica de nas­ pînă acum să-şi rea­ fruntaşi al fabricii.
rea organizaţiei de partid se du­ turi şi piepteni, apar­ lizeze sarcinile de plan Printre aceştia se nu­
şedinţele îmi strig ă : ^ tre cele mai bune brigăzi ale tuen si xilen. ţinătoare întreprinderii în proporţie de 200 la mără lo m Karpineţ,
sută.
— Să mai vii pe Ia noitovarăşe. Peste osăptămînă iar o să ai > minei. OLIVilU GRIŞAN ,1 Mai" din Deva, au Lenufa Krisler, Doina

ce să scrii. Cel puţin încă 17 cereri... >. * »«O»- «««5«4(.v V
IULIAN IONAŞ >.
ce o luptă, lioţărită pentru îmbu­ fost obţinute în ulti­ In cadrul întrecerii lordache, filtgor Hor-
corespondent \ nătăţirea calităţii cărbunelui. mul timp rezultate de­ pentru o producţie valii şi alţii, care pen­
osebite în muncă. Co­ tru rezultatele obţinu­
sporită şi de bună ca­

QOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOSOOOOOOOSOO©OO0OOO©OOGeOOÔGOOOOOOÔ9OQO<,ôoc 'OOOOOOOOOOOOOOOOOOSOOOOOOGOOOOOOOOOOSOOOOOOOeOGOOOOOO© lectivul de aici fiind litate s-au distins nu­ te în muncă au fost

Din activitatea cercului ASIT de pe lingă antrenai în întrecere meroşi muncitori care decoraţi cu diferite
socialistă a reuşit ca au fost declaraţi ca medalii şi ordine.

staţiunea experimentală pomicolă Geoagiu Lucruri noi la întreprinderea „Horia“

Răspîndirea pe scară din ce în ce muncii din agricultură sarcini deose­ Deocamdată ne-am propus să luăm Mai în fiecare lună, în activitatea colectivului de munci­
mai largă a metodelor ştiinţifice de bit de importante. In expunerea tov.
cultivare a pămîntulul constituie o sar­ Gheorghe Ghcorghlu-Dej la această în studiu următoarele probleme, care tori de la întreprinderea „Horia“ din Alba Iulia se ivesc lucruri
cină permanentă şi de mare răspun­ consfătuire se arată, printre altele, că
dere a cadrelor tehnice din agricul­ pînă în anul 1970 producţia de fructe le socotim mai importante: noi. Zilele trecute de pildă, acest colectiv a raportat că planul
tură. In ce priveşte larga difuzare a va trebui să crească de la 36 kg. pe — Aplicarea complexului de măsuri de producţie pe luna august a fost îndeplinit înainte de termen
acestor metode, un rol important îl cap de locuitor, cît există în prezent, in proporţie de 106 la sută. Paralel cu acest lucru, muncitorii
au cercurile ASIT, care activează pe Ia 75 kg. Această sarcină pusă în faţa agrotehnice în livezi cu scopul de a de aici au făcut şi ultimele amenajări la transportorul şi uscă-
lingă unităţile agricole productive şi pomicultura din ţara noastră este pe se lichida într-un timp scurt periodici­
care au drept scop de a analiza amă­ deplin realizabilă. Se cere însă o preo­ tatea de rodire şi de a se spori simţi­
nunţit procesul de producţie agricolă cupare intensă din partea specialiştilor
pe baza complexului de factori tehnici din domeniul pomiculturiî şi a pomi- tor recoltele de fructe ; toria complexului de prelucrare a lemnului care urmează să
şi economici, dînd totodată recomandă­ cultoriior în general.
rile corespunzătoare în scopul măririi — Ameliorarea soiurilor locale şi a • '»•4* '• ¦ * * ¦ * * > • -ft« -A• intre în funcţiune după 1 septembrie. Tot la această întreprin­
producţiei şi productivităţii muncii în soiurilor valoroase de pomi, precum şi dere în cursul lunii august s-a introdus şi fabricarea unor noi
unităţile respective. stabilirea sortimentelor pomoiogice pen­ . Chimista Susana Del! de Ia secţia de desulfurare a Uzinei * sortimente de produse ca sobe Westa tip mijlociu şi pompe
tru diferite centre pomicole; Walcum.
Cercul ASIT de pe lîngă Staţiunea Cercul ASIT din Geoagiu a urmărit * cocso-chimice, din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara,\
Experimentală Pomicolă Geoagiu, gru­ cu mult interes lucrările consfătuirii de — Studiul biologiei şi al combaterii Pentru succesele obţinute in producţie un număr de 12 mun^
pează un număr de 30 ingineri, teh­ la Constanţa. Avînd în raza sa de unor importanţi paraziţi vegetali şi ¦a dovedit că este una dintre cele mai bune laborante, t citori şi tehnicieni au tost distinşi de curind cu insigne şi di­
nicieni şi colectivişti. Activitatea cer­ activitate un important bazin pomicol, animali care pricinuiesc mari pagube lat-o în clişeu executînd o probă de laborator. I plome de onoare. Printre aceştia se numără Dezideriu Molna-r,
cului este axată pe o serie de sarcini şi-a îndreptat preocupările în spre re­ în livezi. maistru tipograf, Dumitru Cîmpeanu, lăcătuş, loan Volonoiu,
importante izvorite din hotărîriie parti­ dresarea şi dezvoltarea pomiculturiî aşa, lăcătuş si alţii.
dului şi guvernului. Consfătuirea de la după cum prevăd hotărîriie acestei con­ Toate aceste probleme cer o grab­
Constanţa a pus în faţa oamenilor sfătuiri. In faţa cercului nostru ASIT nică rezolvare. Fără a fi rezolvate nu
stau sarcini cu atît mai grele şi mai poate fi vorba în regiunea noastră de
La oţelăria Sie­ complexe cu cît regiunea noastră este
mens Merlin nouă o regiune cu o iinporlantă ramură po­ atingerea obiectivelor puse în faţa po­ O 0 0 O O 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 T O 0 0 0 0 0 0 o o 0 0 0 0 CV V i o o o o o a o o o o o o o o o o o o o o J o o o o o o o o o o o o o o ' o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o ' o o o o o o o o o o oo oo oo-oo oaoo oo oo oo oo.00.00 00 00
a Combinatului si­ micultură de către consfătuirea de la TREI FRAŢI -8 8
derurgic Hunedoara Constanţa. Cercul ASIT de pe lînjVă seria întrun atelier particular, nirnă şi înainte de a deveni 8
se munceşte cu staţiunea experimentală Geoagiu este 8 a gustat din exploatarea capi­ candidaţi de partid, dar de 8
multă însufleţire conştient de acest lucru şl şi-a îndrep­
pentru depăşirea tat activitatea în acest sens. talistă. Cei doi au învăţat me­ cînd sînt candidaţi muncesc 8
planului. In peri­ trei candidaţi de partid8 seria de lăcătuş in anii demo­ cu elan sporit, cu tot mai mul­
oada 1—10 august micolă. .* Dar, aceste probleme necesită slu- 8 craţiei populare, loan şi Au- tă ardoare pentru a-şi realiza
anul curent, oţeiarii dii amănunţite şi pentru rezolvarea lor
au depăşii pianul Irebuie să se dea recomandări precise. 8 gustin muncesc in construcţii sarcinile ce le revin in pro­
de producţie cu 16 Fiind la începutul activităţii sale, cer­ 8 Printre fruntaşii intreprinderii
la suiâ. cul noslru ASIT nu a putut face acest 712 produse industriale din ca­ Pe oricine ai întreba despre din 1952. Pînă în 1955 au mun- ducţie si in munca obştească
lucru pînă acum. Totuşi, pe baza unor 8 drul Trustului 7 construcţii aceşti fraţi nu-ţi va spune de- cit la Reşiţa iar de atunci au pentru ca astfel să răsplăteas-
IN FOTO: O e- observaţii făcute timp de cîfiva ani dc 8 cit lucruri bune. Sînt caracte­ fost transfera fi la Petroşani. Va că încrederea ce li s-a acordat.
chipă fiUniaşă, după 8
terminarea schimbu­ Ing. LEFTER GHEORGHE 8 din Petroşani se găsesc de rizaţi prin comportarea lor sile a lucrat la energo-cons- Trei fraţi fruntaşi in produc­
lui. Preşedintele cercului ASIT 8 demnă, respectul fufă de tova- truciii din Paroşeni pînă în ţie, tofi trei candidaţi de par­
8 mai mult timp trei. fraji. Este răşii lor de muncă mai vîrst- 1957, iar atunci a cerut să fie tid, oameni destoinici, demni
Geoagiu 8 vorba de fraţii Ghiurcuţa. Toţi nici, slrguinla ce o depun pen- transferat alături de ceilalţi 2 constructori ai socialismului.
8 trei. sînt lăcătuşi şi lucrează tru a-şi îndeplini cu cinste sar- fraţi. Astfel că clin 1957 la a- Cu asemenea băieţi se poate 8
(Continuare în pag. 2-a)
3
3 la secţia din Lioezeni. cinile de producţie. Toate aces- iejierul '¦din Lioezeni lucrează minări rpe_ .d..re_rp_t _c_u_v_in_t _b_ă_tr_î- 8

3 o oo oo 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 < tea au făcut ca ei să fie coti- împreună cei 3 lăcătuşi — fra- nul ţăran muncitor din comu- 8

8 siderali oameni de nădejde şi, !H Ghiurcuta. na Ghentea, regiunea Oradea, f

să. se bucure de prestigiu, de De obicei nu le place să Vasile Ghiurcuţa. g

Cu planul lunar îndeplinit simpatie în rtndul întregului spună multe despre ei. Fiecare Exemplul celor trei frafi. 8
colectiv al întreprinderii. E insă va vorbi despre evenimen- poate constitui o pildă pentru 8

înainte de termen greu de a deosebi pe aceşti t u i cel mai de seamă din viaţa mulfi dintre tineri despre ceea 2
trei frafi după înfăţişare, mai lor. Acesta a avut loc anul a- ce înseamnă a asculta îndem- §

Desfăşurînd o rodnică între­ Oţeiarii de la oţelăria Siemens ales că şi diferenţa de vîrstă. cesta, in ziua de 19 februarie, nul partidului, a-fi însuşi mo- g
cere socialistă în vederea spori­ Martin Nr. 1, care deţin locul
rii producţiei de metal, colecti­ de fruntaş pe combinat, au ela­ este doar de 5 ani intre cel La această dată cei trei fraţi raia nouă, socialistă, a te si- 8
vele de muncă din secţiile lami­ borat 217 şarje rapide şi au dat
noare, uzina cocso-chimică şi 0- pînă la 29 august peste planul mai mare şi cel mic. Dar ase­ au fost primiţi de adunarea ge- tua in fruntea luptei pentru fă- 0
ţelăria electrică din cadrul Com­ lunar 2.450 tone oţel. Oţeiarii
binatului siderurgic Hunedoara, din brigada Iui Gheorghe Andrut mănarea nu se referă numai la nerdlă a comuniştilor din în- urirea unui viitor mai fericit, 3
şi-au realizat vineri planul lu­ au produs vineri oţel în contul
nar de producţie şi au dat pri­ zilei de 5 octombrie. Echipa lui înfăţişare ci şi la întreaga lor treprindere în rindurile candi- singurul lucru care îţi poate 2
mele tone de oţel, cocs şi lami­
Dumitru Şerban a lucrat Ia 29 comportare. Toii trei au ace­ daţilor de partid. In adunarea da satisfacţia deplină. Şi, cei 2
nate în contul lunii viitoare. In
august în contul zilei de 30 sep­ leaşi trăsături caracteristice u- aceea, comuniştii au votat de trei frafi Ghiurcuţa au înţeles §
secţia laminoare, succesele cele nor oameni înaintaţi, devotaţi trei ori in unanimitate primi- aceasta. Dragostea şi stima cu §
tembrie. cauzei construirii socialismu­ rea in rindurile candidaţilor de care sînt astăzi înconjuraţi de g
mai de seamă au lost repurtate lui. partid a celor 3 fraţi Ghiurcu- întregul colectiv de muncă 8
Furnaliştii hunedoreni au pro­ ţa. Şi cei trei. fraţi n-au des- este cea mai preţioasă recom- 8
în cursul acestei luni de către
dus de la 1 la 29 august cu Cei trei Ghiurcuţa : loan, Va­ minţit încrederea ce li s-a a- Pens<4 ce se poate acorda cuiva, 8
luminătorii din schimbul comti-
2.900 tone fontă mai mult decît sile şi Augustin sînt din regi­ cordat. Ei s-au dovedit demni iar primirea lor in rtndul can- §
l nistului Gheorghe Andrăşescu. prevedea planul acestei perioade. didafilor şi apoi a membrilor g
unea Oradea din comuna de a face parte din riadul vii- de partid este titlul de cea mai. 8
Ghentea. Dintre ei. doar cel torilor membri de partid. mare cinste spre care tinde 8

8 mai mare, loan, a învăţat me- Au muncit cu tragere de i- orice om cinstit al muncii. 8
8,. 810 00 00 0 0 00 00 00 00 °C 5C 00 00 00 0000 00 OC 00 00 00 -o 00 00 ZO 00 OC 00 00 00 00 00 00 OO Ov OO OO OO OO OO OO OO oo oo Oo o o o o c o o a o o