Page 98 - 1958-08
P. 98
Pag« 2 DRUMUL SOeiALtSMUtfil N r . 1150
— Cit de frumos ştiu bră- Toate brigăzile la nivelul celor fruntaşe
dencele să-şi coase costumele
In întrecerea desfăşurată în zf depăşit Iar alte două însu- mal ales cele de 2 tone sînt a- rămase sub plan li se pot crea
lor — stă parcă să spună a- cinstea zilei de 23 August, colec mînd un minus de producţie de proape toate detecte? Intr-un condiţii pentru îndeplinirea sar
ceastâ tinără venită să vizi tivul minei Petrila a obţinut re cca. 1.000 tone cărbune; schimb din zilele trecute, din a- cinilor în mod ritmic. Pentru a-
teze şi să admire minunatele zultate demne de titlul de mină batajeie sectorului nu s-a putut ceasta, este însă nevoie ca din
fruntaşă pe Valea Jiului, titlu Pentru ce acest dezechilibru ? încărca decît cca. 20 Ia sută din partea inginerilor şi tehnicieni
porturi populare din regiunea cucerit pe merit. La 23 August, La mina Petrila, ca de altfel Ia producţia planificată, din cauza lor minei să se vadă o preocu
noastră. minerii de aici au raportat că din majoritatea minelor din Valea lipsei de mijloace de transport, pare mai mare pentru ca toate
abatajele lor au iost extrase Jiului, mai există încă mentalita cu toate că abatajele erau, cum brigăzile să-şi realizeze sarcinile
Şi ca ea, sint nenumăraţi 24.915 tone de cărbune în afara tea greşită la unii ingineri şi se spune, în poziţie bună de a de plan. Trebuie imprimată în
sarcinilor-de plan la zi, că mun tehnicieni, de a da atenţie deo da cărbune. In acest fel, deşi rîndul cadrelor tehnice ale mi
vizitatori tineri şi virstnici ca lor în luna august a fost cu sebită unor brigăzi din secto în cadrul sectorului muncesc nei ideea că realizarea sarcini
10 la sută mai productivă, că rul lor, care prin natura zăcă- brigăzi dintre ceie mai bune, lor de plan pe sectoare depin
care, plecind de la expoziţie, în primele 7 luni ale anului au mîntului, prin condiţiile de ex cum sînt ceie conduse de Pam- de nu de ajutorarea cîtorva bri
economisit peste 2.000.000 lei la ploatare şi spiritul mai bun de fil Crainic, Francisc Bartha, găzi mai bune, care să asigure
rămin incintaji de ceea ce au preţul de cost. organizare a membrilor brigă Gheorghe Beraru, Aure! Cepă- depăşirea planului, ci de modul
văzut. zilor, îşi depăşesc ritmic planul lău, pianul nu se poate realiza cum toate brigăzile din abata
Minerii petrileni au obţinut de producţie, lăsînd pe altele în mod ritmic. Conducerea mi jele sau pregătirile sectorului îşi
IN CLIŞEU : Aspect de la fără îndoială succese incontesta să lupte cu greutăţile, să nu-şi nei cunoaşte prea bine cauzele vor realiza planurile for.
bile. Ele nu exprimă însă capa poată realiza nici sarcinile de care îrînează producţia sectoru
expoziţia de artă populară citatea deplină a muncii mineri plan. Aşa stau, se pare, lucru lui, dar încă nu dispune luarea In întrecerea socialistă pentru
din Deva. lor. Sînt încă posibilităţi care rile şi în sectorul II al minei de măsuri energice pentru re întîmpinarea lui 23 August, mi
nu au fost folosite în modul cel Petrila. Depăşirea de plan a a- dresarea ei. nerii din Petrila au ocupat lo
,ece a m d e la reorganizarea mai raţional. In primul rînd, cestui sector, care în luna au cul fruntaş. Tocmai de aceea, a-
i baze socialiste a Casei fie Economii şi Gensemnafiiini preţul de cost putea îi mai sub gust se ridică la peste 1.800 Brigăzi rămase sub plan sînt cumn au datoria şi obligaţia
stanţial redus, dacă din partea tone de cărbune, se bizuie în şi în sectorul 1 al minei. Aici morală de a ridica toate bri
La 1 septembrie se împlinesc Hunedoara un libret de econo tate din ţară, dobinzi s-au cîşti- tehnicienilor şi a minerilor s-ar mare parte pe realizările brigă însă, pentru moment, rămînerea găzile la nivelul celor fruntaşe.
10 ani de la reorganizarea pe mii revine la fiecare 3 locuitori. guri ieşite la sorţi la tragerile fi văzut o preocupare perma zilor conduse de Gheorghe Mi- în urmă este datorită în bună In această privinţă, pe lîngă
baze socialiste -a Casei de Eco obligaţiunilor C.E.C. etc. nentă pentru îmbunătăţirea cali chiev (SOS tone de cărbune pes măsură unor condiţii de exploa măsurile tehnico - organizatorice
nomii şi Consemnaţiuni din ţara Din totalul de 96.317 depună tăţii cărbunelui. Penalizările te plan), Nicolae Cristea (562 tare obiective, care totuşi dacă ale conducerii tehnice a minei,
noastră. In acest timp activita tori la C.E.C. existenţi în regi Numai in anul 1957 în întrea plătite pentru depăşirea conţinu tone de cărbune peste plan), ar fi făcut obiectul atentei con vor trebui să participe mai ac
tea caselor de economii s*a unea noastră, peste 76 la sută ga ţară s-au acordat depunăto tului de şist din cărbune, şi care Nicolae Hampu, Iuliu Borca, în ducerii minei şi a sectorului mai tiv la această acţiune organe
dezvoltat continuu căpătind un sint muncitori care deţin in sol rilor dobînzi şi cîştiguri în va se ridică în primele 7 luni ale timp ce alte cîteva brigăzi ale din timp, puteau fi acum înlă de partid, sindicale şi de tine
larg caracter de masă. Intr-ade dul general un procentaj de 76,8 loare de ciieva zeci de milioane anului la sute de mii de lei, ar sectorului sînt rămase sub plan turate uşor. Majoritatea brigă ret. Este necesar să fie studiate
văr, cu 10 ani în urmă existau la sută. de lei. Spre deosebire de trecut fi constituit o importantă sursă cu 142-207 tone de cărbune. zilor sectorului sînt cu planul profund cauzele care frînează
in toată ţara doar 723.700 de astăzi prin depunerile la C.E.C. de economii dacă ar îi fost mai Faptul acesta se datoreşte toc îndeplinit sau pe punctul de a-! producţia unor brigăzi, să sc ve
cetăţeni care-şi păstrau econo Acest lucru dovedeşte că in se îmbină in mod armonios in mult evitate. mai slabei preocupări a tehni îndeplini. Rămînerea în urmă a gheze ca măsurile luate pentru
miile la C.E.C. Acum, numă regimul democrat popular oame teresele personale ale depună cienilor din sector pentru crea întregului sector vine însă de înlăturarea lipsurilor să fie tra
rul lor a ajuns la 2.584.000, nii muncii sint acei cărora le a- torilor cu interesele generale Rezultatele muncii minerilor rea de condiţii optime de muncă la brigada lui Panait Bogoş duse neîntîrz’ot în practică. Or
ceea ce reprezintă in medie pe parţine majoritatea depunerilor ale statului. petrileni nu au fost la înălţi tuturor brigăzilor din abataje. care lucrează la un abataj fi ganele de partid să analizeze
ţară un libret de economii la la casele de economii, iar creş mea posibilităţilor şi din cauză guri şi care, din cauza aeraju- cît mai des felui cum îşi duc
şapte locuitori. Paralel cu a- terea continuă a soldului gene Apreciind just rolul social-e- că ele, rezultatele, exprimă în La sectorul IV al minei, sec lui slab lucrează doar cu cio munca tehnicienii repartizaţi pe
ceasta au sporit şi sumele păs ral dovedeşte că veniturile oa ducativ şi financiar-economic al mare măsură munca doar a tor ale cărui abataje se află în canul de abataj, neputînd da iîngă brigăzile de mineri, cum
trate de cetăţeni la casele de menilor muncii sînt din ce în ce Casei de Economii şi Consemna unei părţi din brigăzile de mi zona de asanare de pe urma ve producţia planificată. Dacă atît se preocupă de ridicarea produc
economii. Economiile sint as mai mari. ţiuni, Consiliul de Miniştri a neri care şi-au depăşit cu mult chilor focuri de mină, rămînerea conducerea sectorului cît şi or ţiei brigăzilor încredinţate ior.
tăzi de 15 ori mai mari decit în insitituit anul acesta distincţia sarcinile de plan în fiecare lună, în urmă a unor brigăzi are Ia ganele de conducere ale minei
anul 1948. De asemenea, s-a Trebuie arătat că în perioa „Fruntaş în acţiunea de e- în timp ce o bună parte din bri bază atît motive obiective (căl s-ar fi interesat mai din timp de In etapa actuală a întrecerii
dezvoltat continuu şi reţeaua da anilor 1950-1957 numărul o- conomisire“. Ea se acordă găzi au rămas sistematic sub dura, presiunea excesivă şi ume montarea unui ventilator nou în cinstea zilei de 7 Noiembrie,
Casei de Economii şi Consemna peraţiunilor caselor de economii lucrătorilor C. E. C., lucrăto plan, din motive mai mult sau zeala mare la locul de muncă), pentru îmbunătăţirea aerajului colectivul minei Petrila se poate
ţiuni creindu-se astfel posibili a crescut de 4 ori, iar valoarea rilor P. T. T. R., mandatarilor, mai puţin obiective. De altfel, cît şi unele cauze subiective pen în sector, şi această brigadă prezenta cu rezultate frumoase
tăţi pentru o cit mai bună de depunerilor de 8 ori. Numai în cit şi membrilor comisiilor de situaţia aceasta se poate consta tru care nu se vede încă o preo (fruntaşă altă dată !) ar îi avut în producţie, rezultate demne de
servire a depunătorilor. De pil timp de 11 luni, în anul 1957, sprijin C.E.C. s-au oricăror per ta şi din mersul producţiei în cupare atentă din partea orga posibilitatea să-şi; îndeplinească
dă, dacă în anul 1948 existau valoarea depunerilor a fost mai soane care aduc o contribuţie luna august. nelor tehnice ale minei. în mod ritmic sarcinile de plan. mină fruntaşă pe bazin. Pentru
în toată ţara numai 1.195 uni mare cu 40 la sută faţă de în deosebită la acţiunea de econo
tăţi C.E.C., astăzi numărul lor treg anul 1956. Soldul general misire. La mina Petrila, pînă la data Cum să-şi poată realiza sarci k aceasta însă, toate brigăzile de
se ridică la 15.966. al depunerilor la sfîrşitul anu de 26 august inclusiv, au fost nile în mod ritmic brigăzile sec
lui 1957 a fost de trei ori mai Cu prilejul împlinirii a 10 ani extrase peste plan 1.779 tone de In concluzie, !a mina Petrila, mineri trebuie ridicate la nive
Şi in regiunea Hunedoara ac mare decît soldul general al de de la reorganizarea pe baze so cărbune, în momentul de faţă torului, cînd locomotivele de brigăzilor care mai sînt încă lul celor fruntaşe.
ţiunea de dezvoltare a reţetei punerilor de la sfîrşitul. anului cialiste a casei de economii, două sectoare fiind cu planul la
caselor de economii şi consem 1938. C.E.C.-ul oferă depunătorilor transport, atît cele de 4 tone cît «-©-*-• r * ft 9 *-*-**¦*-¦«- « •- <* Ing. GH. DUMITRESCU
naţiuni a stat în centrul preo premii speciale. Astfel cu ocazia
cupării tuturor organelor loca In urma reorganizării, casa tragerii la sorţi a obligaţiunilor y-Ur O
de economii a devenit o insitu- C.E.C. din 31 august, pe lingă
le. Astăzi,, avem în regiune un ţie pusă în slujba poporului. Ea cîştigurile intre 75.000 — 1.000 Din activitatea cercului ÂSIF da pe lin p Ministerul Industriei Grele
are sarcina de a dezvolta in lei, în valoare totală de 1.000.000 staţiunea experimentală Grupul Şcolar a! Combinatului Siderurgic
număr de 626 unităţi C.E.C. rindul cetăţenilor spiritul de e- lei, se vor mai distribui în mod pomicolă Beoagiu •
pentru deservirea populaţiei, conomisire, de a-i îndruma să-şi suplimentar prin tragere la sorţi „Gh. Gheorghiu-Dej Hunedoara
iar numărul depunătorilor care gospodărească in mod chibzuit un autoturism, motociclete, fri
acum 10 ani era doar de ’cîte veniturile personale. gidere, aparate de radio etc., PROSPECT
va.mii, a crescut acum la 96.317 iar între 23 şi 30 noiembrie se
revenind un libret de economii Dezvoltarea acţiunii de eco va organiza „săptămîna econo (Urmare 'din pag. l-a). logice ale pomilor. S-au dat avertizări Grupul Şcolar primeşte însciieri pentru noul an şcolar la
la 6 locuitori. In raionul Pe nomisire este şi o urmare a fap miei“ care va deveni tradiţiona pentru combaterea rapănului la măr
troşani acţiunea de economisi tului că depunătorilor li se ofe lă în tara noastră. către unele colective ale cercului s-a şi păr, a gărgăriţei bobocilor de măr, fiecare din cele trei şcoli tehnice cu care funcţionează :
re este mult mai dezvoltată, e- ră numeroase avantaje ca ga reuşit să se stabilească pînă la această a viespei negre a prunului şi a pă
xistînd în..medie un libret la fie ranţia statului asupra sumelor 1. CLEJ dată complexul de măsuri agrotehnice duchelui de San Jose. 1. ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI
care 2,6 locuitori, iar in radonul depuse, secretul operaţiunilor, ce trebuie aplicate în livezile pe rod
restituirea imediată şi la cerere Director al C.E.C.-ultii pentru obţinerea unor producţii apre Acesle recomandări au fost puse la 2. ŞCOALA TEHNICĂ
a oricărei sume şi la orice uni ciabile de fructe în fiecare an în unele dispoziţia cultivatorilor pomicoli din
1 regiunea Hunedoara livezi din regiune. S-a reuşit de ase regiune prin presa regională, scri- 3. ŞCOALA TEHNICA DF MAIŞTRI
menea să se stabilească sortimentele indu-sc pesic 20 articole de speciali
de specii pomicole ce se pretează a tate. Prin foi volante, care au cuprins Redăm pe scurt condiţiile de admitere a. candidaţilor Ş’
fi cultivate în livezile din sectorul so indicaţii cu privire la conlbaterea unor
cialist. In afară de acestea s-a făcut importanţi dăunători din pomicultură, perspectivele pe care le oferă absolvenţilor. I
avertizarea combaterii unor paraziţi ai prin conferinţe în cadrul căminelor cul
pomilor pe baza biologiei parazitului, a turale şi prin loturi demonstrative s-a 1. ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI t
datelor climaterice şi a fazelor feno- căutat de asemenea să se ridice cunoş
tinţele teoretice şi practice ale pomi- Pregăteşte muncitori calificaţi siderurgişti în specialităţile. I
de la depou să-şi manifeste do cuitorilor din regiunea noastră. Efectele
rinţa de a intra in rindurile par acestor recomandări sînt evidente în ofelari, furnalişti, laminatori, cocsari, zidari şamotori, etc. *
tidului. Ţinînd seama de dorin G.A.C. din Geoagiu şi într-o serie de
ţa acestora, organizaţia de bază alte gospodării colective, precum şi în Elevii sînt cazaţi în internat şi iau masa la cantina şcoiii. >
a discutat în ultimul timp în gospodăriile de stat din Apoid şi Sura
cadrul unor adunări generale M ică; sînt evidente de asemenea în Durata studiilor este de 3 ani. j
cererile tovarăşilor Aurel Male- raza punctului de sprijin din Peştiana
iaş, Aurel Baidoc şi Virgil Do- şi pe ceie 17 loturi demonstrative or Absolvenţii sînt angajaţi imediat după absolvire la Combi- *
birtă, mecanici de locomotivă, ganizate în sectorul individual.
a lăcătuşului Ioan Medrea, a natul Siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hunedoara, sau alte >
lăcătuşului responsabil Vasile Paralel cu această activitate ştiin
Cadar şi a altor muncitori, pri- ţifică membrii cercului duc şi o sus întreprinderi siderurgice din industria ţării. ţ
mindu-i în rindul candidaţilor ţinută muncă de îndrumare a ţărani
de partid. In total, în ultimele lor muncitori să intre în sectorul so- După o practică de 3-5 am în meserie se pot prezenta la ?
luni, au fost primiţi candiaţi ciaiist-cooperalist din agricultură. Cer
de partid un număr de 19 mun cul nostru ASIT are sub îndrumarea examenul de admitere în şcoala de maiştri. j
citori fruntaşi, iar alţi 4 munci sa un număr de 8 unităţi agricole so
tori, printre care Teodor Bîrlu- cialiste pe care urmăreşte să le ajute Cei care doresc să se înscrie !a examenul de admitere in J
ţiu, un bun strungar şi un ino pentru a se consolida din punct de
Cresc şi se întăresc vator de frunte, au fost primiţi vedere organizatoric şi economic. Fără Şcoala Profesională, trebuie sa îndeplinească următoarele con- *
organizaţiilor de partid in rindul membrilor de partid. îndoială am obţinut unele rezultate în
acest sens. Dar acestea sînt neînsem diţiuni: *
v. p. nate faţă de posibilităţile ce le avem.
Rămîne ca o sarcină a noastră ca în Să fie absolvenţi a 7 clase elementare, să aibă vîrsta între •
viitor să ne ocupăm mult mai temei
nic de consolidarea unităţilor socialiste 14-18 ani şi să fie sănătoşi. «
agricole şi de atragerea unui număr
cît mai mare de ţărani muncitori ir înscrierile la examenul de admitere se fac pînă la data •
acestea.
de 6 septembrie 1958 ia sediu! şcolii, zilnic între orele 7-15 pe *
baza unei cereri însoţită de u» mătoarele a c te : °
întreprindere să-şi manifeste do — certificat c!e naştere (copie legalizată) *
rinţa de a intra în rindurile can
La staţia C.F.R. Coşlariu renţa de care au dat dovadă li didaţilor de partid. Numai în — certificat de studii (în origina!) *
nii comunişti ca Ioan Bălosu, acest an, spre exemplu, au fost
e bună dreptate organiza Loghin Pătrinjan, Alexandru primiţi candidaţi de partid un — certificat de sănătate, eliberat de dispensar, spital sau *
ţia de bază P.M.R. de la Mariş, Marian Hulea şi alţii in număr de 10 muncitori. Printre
'staţia Coşlariu este socotită ca îndrumarea părintească a mun aceştia se numără fruntaşii in policlinică, în care se va specibca rezuîtatu! analizei sîngelui j
una din cele mai active organi citorilor celor mai buni, a tăcut producţie Gheorghe Roncea,
zaţii de bază în munca pentru ca mulţi dintre aceştia, cum sînt lăcătuş, Ioan Vasiu, brutar, Au si radioscopia pulmonară '
primirea de noi membri şi can manevrantul Solomon Brici, a- rel Marincaş, turnător, Gheor
didaţi de partid. De altfel, a- carul Iosif Cristea, frinarul Ioan ghe Ordeanu, fierar şi alţii, — declaraţie tip, din care să rezulte starea materială a
cest lucru il dovedesc însăşi re T. Marian, şelul de manevră care îşi depăşesc lună de lună
zultatele obţinute în această pri Constantin Greţu şi alţii să în planul de producţie in propor părinţilor sau a susţinătorilor legali.
vinţă. Anul acesta, de pildă, ţeleagă că locul lor este alături ţie de 10-35 la sută.
rindurile candidaţilor de partid de comunişti şi să-şi manifeste Examenul de admitere începe la 6 septembrie a.c. şi du- +
au crescut cu încă 19 muncitori dorinţa de-a ti primiţi în deta Manifestînd grijă deosebită
care lucrează direct în produc şamentul de avangardă al cla şi faţă de acei cărora le-a expi rează pînă Ia 13 septembrie 1958 El constă din : ?
ţie, iar cel al membrilor de par sei muncitoare. rat stagiul de candidatură, or
tid cu încă 10 tovarăşi. ganizaţia de bază s-a preocupat — vizita medicaiă probă eliminatorie î
Grijă atentă manifestă or îndeaproape de a-i ajuta să-şi
Iată în cîteva cuvinte cum au ganizaţia de bază şi faţă de pri întocmească din timp documen — limba romînă (scris şi oral din materia ci. V-VII) r
putut ii obţinute aceste rezul mirea în rindul membrilor de tele pentru a deveni membri de
tate. Organizaţia de bază (se partid a candidaţilor cărora le-a partid. Aşa se face că în ulti — matematică (scris şi oral din materia ci. V-Vli). ?
cretar Alexandru Mariş) s-a expirat stagiul. Fără nici o intir- mul timp turnătorul Gheorghe
preocupat îndeaproape de edu ziere, cererile acestora sînt dis Nisipeamu, fierarul N. Todcrici Cheltuielile de transport, cazarea şi hrana pe durata exa- »
carea celor mai buni muncitori cutate în adunarea generală. şi tipograful Gh. Bildea, cărora
pregătindu-i să devină candi Recent au fost primiţi în rin le-a expirat stagiul de candidat metrului privesc pe candidaţi. *
daţi de partid. In cîteva rinduri durile membrilor de partid a- au fost primiţi in rindul membri
au fost organizate conferinţe cu carul Toader Indrei, mainevran- lor de partid. Elevii reuşiţi ia examenul de admitere sînt repartizaţi pe •
prilejul cărora s-a vorbit celor tul Ioan Şerban, precum şi re
din activul fără de partid şi a vizorii de ace Nicolae Vasiu şi La depoul C.F.R. Teitiş meserii pe baza cerinţelor pianului de stat, avîndti-se în vedere .
utemiştilor despre trecutul glo Ernest Eleş cărora, p.entru meri
rios de luptă al partidului, des tele lor in producţie şi în acti ntărirea compoziţiei sociale condiţia fizică a fiecărui candidat, media de la examenul di *
pre înaltul titlu de membru al vitatea obştească, organizaţia a partidului constituie o
partidului, despre roiul comu de bază le-a redus stagiul de preocupare de seamă şi pentru admitere şi în limita posibilităţilor ţinîndu-se scama şi de pre ",
niştilor in opera de construire candidatură cu cite 6 luni. organizaţia de bază de ia de
a socialismului în patria noas poul C.F.R. — Teiuş. întărind ferinţele candidaţilor. I
tră şi despre alte probleme le La întreprinderea munca politică, indrumînd cu
gate de politica partidului nos- deosebită grijă activitatea celor Reprezentanţii legali ai celor admişi vor trebui să semneze »
.tru. De asemenea, Coţi membrii ») Horia“ mai buni muncitori, organiza
de partid au primit sarcina de ţia de bază, toţi comuniştii s-au •‘O 3* odată cu înscrierea elevilor în şcoală, un contract cu întreprin- l
a se ocupa de cîte un muncitor P restigiul de care se bucură dovedit buni sfătuitori şi exem
organizaţia de partid de plu demn de urmat pentru toţi ÎNŞTIINŢARE i derea tutelară (Combinatul Sidciurgic Hunedoara) că se obligă l
şi de a-1 ajuta, atunci cînd s-a Ia întreprinderea de industrie cei care lucrează aici. Acest lu
locală „Horia“ din Alba Iulia, cru, la care se mai adaugă şi ţ ca fiii lor să lucreze cel puţin 8 ani Ia întreprinderea ia care J
socotit că acesta este pregătit exemplu demn de urmat pe faptul că oamenii au înţeles
rare-1 constituie comuniştii atît justeţea politicii partidului nos Inspectoratul Uniunii Compozitorilor din R.P.R. pentru re-? vor fi repartizaţi după absolvite.
pentru a deveni candidat, să-şi in producţie cit şi in activitatea tru, a făcut ca mulţi muncitori
giunea Hunedoara, cu sediul în Deva, slr. 23 August nr. 17, j ! 2. ŞCOALA TEHNICĂ
pregătească documentele şi apoi obştească, a tăcut ca un număr
tot mai mare de muncitori din telefon 170, reaminteşte tuturor celor ce au organizat mani- > ! Pregăteşte muncitori calilicaţi pentru meserii ? căror însu- ,
să ceară a fi primit în rindurile
testări cu muzică care se încadrează la plata drepturilor de t şire şi exercitare necesită o cu Bură generală mai ridicată. J
candidaţilor de partid. Perseve
autor şi care nu au achitat sumele datorate, că sînt invitaţi j Candidaţii trebuie să fie absolvenţi de şcoală medie cu di J
pe această cale să intre in legalitate. 1 1plomă de maturitate. î
Sumele se pot achita prin mandat postai pe adresa: ; In anul şcolar 195811959 şcoala primeşte candidaţi pentru •
UNIUNEA COMPOZITORILOR — Cont B.R.P.R. - DEVA !meseria de electricieni instalatori de forţă şi lumină
Drepturi de aulor se cuvin compozitorilor de la toate ma- j Primirea în şcoală se face fără examen de admitere în t
urma unei vizite medicale, în ordinea rezultatelor examenului de j
nifestările cu muzică organizate în cadrul Caselor de Cultură, j maturitate şl în limita locurilor planificate. *
căminelor culturale, întreprinderi sau instituţii, precum şi de la j Durata studiilor este de 2 ani. *
orice fel de petreceri cu muzică organizate de particulari. ţ Candidaţii trebuie să aibă domiciliul în localitatea In care j
-©--© • —» - - a - . * . - * . « © - -« • *O ‘O* •©• **• »O © « - » • -O • >9 ' •!»*• * se află şcoala sau localităţi învecinate. ;
OOOOOOO00\X>0oc o<xx>ooc >o< >0000000 OOOOOOCOoc . L 3. ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI
$ ŞCOALA MEDIE „DR. PETRU GROZA" DEVA Propunerile pentru şcoala tehnică de maiştri se Ia: de că- ţ
tre întreprinderile respective. J
P U B L I C A TIE Candidaţii trebuie să fie absolvenţi de şcoală proRsionaiă »
cu stagiu în producţie. *
Examenul de admitere în clasa Vi Ii-a se va ţine în ziu a deg Durata studiilor este de 3 ani. ¦
6 1 septembrie 1958, orele 8 dimineaţa. o Elevii sînt scoşi din producţie şi salarizaţi în acest timp ;
2 Cererile de înscriere, împreună cu actele necesare aîişate<> ca ajutori de maistru. |
g la Direcţiunea şcolii se primesc zilnic între orele 8-14 pînă ,îîn„o Adresa şcolii: Grupul Şcolar, strada 23 August nr. 1 O.M. j
Oziua de 31 august a.c., orele 14 >00000 •oA Hunedoara. !
X OOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOC c o^ /\ AxSS coccc
<a -4» « » « « * - u ; 4 o-o-o-e *-d-»*«~*~* <
