Page 99 - 1958-08

N r. 1150
Sncceseleii agricnKnrii ţărilor socialiste
So iuri noi de grîu obfinufe în U crain a
Selecţionării ucrainieni au ob­
ţinut noi soiuri de grîu de toam­
nă de mare productivitate, care
au tost însămînţate pe o supra­
faţă de 500.000 ha. din colhozu­
rile şi sovhozurile Ucrainei.
Soiul „Veselopodolianskaia —
499” este rezistent la secetă, că­ zistent la bolile criptogamice şi
dere şi boli şi dă o producţie la posedă înalte calităţi de moră-
hectar cu aproximativ 800 kg. rit şi de panificaţie.
Distrugerea dăunătorilor culturilor agricole
cu ajutorul curanţilor de înaltă frecţ/enţă
Profesorul M. Kosobuţki dia Samar-
kand a elaborat o metodă originală
pentru combaterea aşa-nurniţilor dău­
nători ascunşi ai cuburilor agricole,
care nu pot fi distruşi cu ajutorul u-
nor mijloace foarte puternice.
Seminţele atacate de musca lucer-
nei au fost aşezate de profesorul M.
Kosobuţki într-un cîmp electromague-
Razele Infraraşii usucă tu tu n u l
In Gruzia a fost experimentată cu
succes o nouă metodă de uscare a
frunzelor de tutun, elaborată de oa­
menii de ştiinţă sovietici. Frunzele de
tutun supuse acţiunii razelor infraro-
şii, se usucă in 1-2 ore in loc de 10-15
zile cit durează uscatul lor la soare.
Prin folosirea razelor infraroşii dis­
Polenizarea multiplă a plantelor
in urma unor îndelungate experi­
enţe, biologul bielorus Nikolai Turbin
a stabilit că prin polenizarea cu un
amestec de polenuri apar hibrizi oare
moştenesc caracterele cîtorv-a soiuri.
Asemenea rezultate au fost obţinute
la 17 combinaţii hibride de roşii, la
experienţele făcute pe mazăre, grîu şi
ridiche. Hibrizii de la una şi aceeaşi
pereche de soiuri, care au fost poie-
mzafi de două sau de trei ori, dau re­
colte mai mari decît cei polenizaţi o
singură dată. Polenizarea repetată a
permis să se încrucişeze specii de plan­ vitalitatea lor sporeşte considerabil.
Capsule de bumbac cu o greutate de 12 grame
Selecţionării sovietici au obţinut noi cişat bumbacul cu cîteva zeci de so­
forme de bumbac — cu capsule neo­
bişnuit de mari, cîntărind 11-12 gra­
me. Soiurile de bumbac obişnuite răs-
pîndite în U.R-.S.S. dau capsule de
7-8 grame.
Noile forme de bumbac au fost ob­
ţinute în Asia Centrală în urma unei
îndelungate hibridizări între specii. In
cadrul a diferite experienţe s-a încru­
Recoltă bogatăfde cereale
Anul acesta, recolta de ce-
reale a U.R.S.S. se caracteri-
zează prin aceea că pretutin-
deni — de la litoralul Mării
Baltice pînă la Oceanul Pacific
— este fie bună, fie satisfăcă-
toare. S-au dezvoltat bine atît
cerealele de toamnă, cit şi cele
de primăvară, mai ales princi-
pala cultură alimentară — griul,
în privinţa căruia U.R.S.S. de­
ţine ferm primul loc în lume.
In regiunile cerealiere din su­
dul ţării (Caucazul de nord şi
Ucraina) strîngerea recoltei de
cereale s-a terminat. Gospodă
riile din Caucazul de nord au
adus la elevatoarele statului a-
proximativ 5.000.000 tone numai
griu. Aceasta este echivalent cu
aproape jumătate din recolta
globală de grîu obţinută anul
trecut în Franţa. Or, semănătu-
rile de grîu din Caucazul de
nord nu reprezintă nici 9% din
întreaga suprafaţă din U.R.S.S.
ocupată cu această cultură.
Deocamdată încă nu există
date definitive cu privire la re-
colta de cereale din sudul ţării,
Se ştie numai că pe mari în-
tinderi, care pe alocuri se ridică
Ia sute de mii de hectare, griul
a dat cîte 2.500 şi chiar 3.000
kg. ia hectar.
Sînt bune recoltele de cereale
din regiunea Volgăi, Siberia şi
din regiunile de valorificare a
pămîniuriior de ţelină din Ka-
zahstan, unde strîngerea în ma-
să a recoltei a început nu de
mult. Cultivatorii de cereale din
Kazahstan, evaluîndu-şi posibili-
tăţile, au hoiărît să colecteze pînă Ia data de 15 august s-a cc-le. tehnice ale staţiunilor de a sprijinit strîngerea pentru uni­ rea directorului staţiunii de ma ' s-au făcut noi plantaţii pe o suprafaţă în R.S.S. Moldovenească şi în Cau­
pentru stat peste 16.000.000 tone secerat o suprafaţă de aproape maşini şi tractoare.
mai mare decît soiurile culţi
vate înainte. In cadrul expepen-;
ţelor efectuate, recolta maximă a
fost de 5.790 kg. la hectar.
O recoltă şi mai mare de
5.890 kg. la hectar — dă soiul
de grîu de toamnă „Beloţerkov-
skaia-198“. Acest soi este re-*
tic de înaltă frecvenţă. Musca lucer-
nei, care pătrunde de obicei în adîn-
cul seminţei, a pierit imediat. La fel
de repede au fost distruşi nematozii
— dăunători foarte periculoşi ai bum­
bacului, omida lintei şi alţi dăunători.
Experienţele efectuate pe cîmpuri au
arătat că tratarea seminţelor cu cu­
renţi de înaltă frecvenţă le sporeşte
vitalitatea. ' ' ale ţării suit complet colectivizate. ! Uu^în R.P. Ungară se numărau
i*
pare operaţia dificilă de tfişlrare a
frunzelor de tutun pe sfoară. Totoda­
tă, calitatea uscării nemai fiind în
funcţie de vreme, se obţine o produc­
ţie de bună calitate.
In Gruzia a fost construită prima
uscătorie de tutun care foloseşte raze
infraroşii. <'
' - j | J ; r. ! *¦
te îndepărtate un,a de alta — pepene
verde cu castravete, pepene galben cu
dovleac şi să se obţină seminţe hibri­
de de !a aceste plante. Pînă în ulti­
mul timp acest lucru era considerat
imposibil.
Biologul Nikolai Turbin a stabilit
de asemenea că polenizînd seoara nu
numai cu polenul ei, ci şi cu polen
„străin“ — de grîu, ovăz, timoftică,
adică cu graminee care nu se încru­
cişează ou secara, puterea de rodite
a seminţelor creşte de 10-14 ori, iar
iuri de plante din familia malvaceae-
lor.
Selecţionării îşi continuă experienţe­
le lor interesante. Eu creeazăî •noi for-
me de bumbac, oare posedă o serie 'de
oalităţi deosebite: dau recolte bogate,
se coc repede, dau fibre de bună ca­
litate, au tufele compacte şi pot fi u-
şor recoltate cu ajutorul maşinilor.
de cereale (mai ales grîu). Da-
torită punerii în valoare a pă-
mînturilor de felină, Kazahsta-
nul a făcut un asemenea salt în
producţia cerealelor, incit în
cursul ultimilor trei ani a deve-
nit egal cu Canada în ceea ce
priveşte recolta globală de ce-
reale deşi el are o populaţie de
două ori mai mică decît această
ţară.
Anul 1956 a fost în Uiiilmen
Sovietică un an record în ceea
ce priveşte recolta de cereale,
Statul a colectat în 1956 apro-
ximativ 55.000.000 tone de cere-
ale, din care aproape 42.000.000
tone de grîu. (Anul trecut, în
intreaga lume — fără U.R.S.S.
— recolta globală de grîu a fost
de 160.000.000 tone). In afară
de colectările de stat, în 1956,
colhozurile din U.R.S.S. au rea-
lizat prin cooperaţie şi pe piaţă
peste 7.000.000 tone de cereale-
marfă.
Atîta timp cît încă nu s-a
strîns întreaga recoltă, fireşte,
nu se poate face nici o apre-
ciere definitivă, totuşi se poate
afuma de pe acum că anul a-
costa în U.R.S.S. se va obţine o
recoltă de cereale mai mare de­
cît în anul record 1956.
Se poate face însă o aprecie­
re precisă asupra desfăşurării
lucrărilor de recoltare. Ţara So­
vietică nu a cunoscut încă un
asemenea ritm şi o calitate atît
de superioară a lucrărilor de re-
coitare şi de seceriş. Cu toate
că cerealele s-au copt cu 10-15
zile mai tîrziu decît anul trecut,
m u m h SOGfALfSM&L&f Pap; 5
Pe coltă ciccpiiisiaSâ Ir. c e h o s l o v a c ă } Creşte producţia agricolă
ic ma liiipirii 50 de noi In R. P. Albania se acordă şi pădurile degradate sînt transă
io deosebită grijă sporirii produa- formate în pâmînturi fertile.
Anul acesta, în provincia Hu- mă Guansi-Ciuan, regiune mun­ cooperative ţiei agricole. In vederea atin­ In cursul primului semestru
nan a fost însămînţată cu orei toasă şi rece, considerată în g e rii acestui scop se pune ac­ a! anului curent au fost desţe­
timpuriu o suprafaţă de 1.360.000 trecut cu totul nepotrivită culti­ agricole unice centul în special pe mărirea pro­ lenite cu 14% mai multe tere­
hectare, adică aproape de trei ori vării orezului timpuriu, s-au ob­ ducţiei la hectar şi desţelenirea nuri decît în perioada corespuns
mai mult decît în ultimii ani. ţinut 6,1 tone orez la hectar pe zătoare a anului trecut. Pe vi­
Strîngerea recoltei s-a terminat o suprafaţă de 7.000 ha., depă­ In cursul lunii iulie, in Cehoslo- 1pâmînturilor părăginite.
în cele mai multe raioane, şi se şind astfel cea mai înaltă cifră vacia, ţăranii cu gospodării mici şi ] Anul trecut lucrătorii agricoli itor desţelenirea pămînturilor
prevede o producţie medie la prevăzută pentru anul 1967 de mijlocii au constituit 50 de noi co- <au desţelenit 22.500 ha. adică părăginite va lua proporţii şt
hectar de 4,5 tone. Producţia programul naţional pentru dez­ operative agricole unice. In aceste j aa 29,5% mai mult decît în 1956. mai mari. Pînă la sfîrşitul a-
totală de orez timpuriu este eva­ voltarea agriculturii.
luată la peste 6.000.000 tone, cu 11.844 ha. de pămmt. Numai in Anul acesta eforturile ta acest cestui an vor fi desţelenite
faţă de 2.050.000 tone recoltate O recoltă excepţională de orez regiunea Praga s-au înfiinţat zece sens ' continuă: Datorită activi­ 22.160 ha., iar pînă la sfîrşitul
în anul trecut. timpuriu a fost obţinută într-un cooperative agricole unice. tăţii staţiunilor de ¦maşini şi oincinalului (adică în 1960) vor,
district extrem de sărac din sud- tractoare terenurile mlăştinoase fi desţelenite în.total 75.000 ha,
Provincia Hunan, situată în estul provinciei Anhoi. Aici, pe De la începutul amilul, în Cehos­
bazinul fluviului Iantzî, a reuşit o limbă îngustă de pămînt, măr­ lovacia s-au constituit 770 noi co­
să realizeze această recoltă îm­ ginită de trei părţi de rîuri, Iar
belşugată datorită aplicării me­ de cealaltă de coline înalte, su­ operative agrioole unice. In prezent Colectivizarea agriculturii
todelor noi de plantare în rîn- pusă continuu inundaţiilor şi se­ numărul lor se ridică la 12.000.
duri dese, tehnicii moderne şi cetei s-a obţinut o recoltă me­
combaterii continue a calamită­ die de 22,5 tone orez timpuriu împreună cu gospodăriile agricole
ţilor naturii. Ia hectar.
de stat ele cultivă peste 71$% din Anul acesta cooperativele a" Ţăranii individuali urmăresd
Provincia Guicijou din China Aceste recolte excepţionale de
de sud-est a obţinut cea mai orez timpuriu au fost obţinute loialul suprafeţei arabile. In mai j g io ale de producţie din Ungă- cu un viu interes rezultatele
mare producţie de orez timpuriu în urma aplicării agrotehnicii
la hectar — 27,3 tone, de 7,5 înaintate, metodei de plantare puţin de un an numărul cooperaţi- r ja p0pUja,ra s _au întărit foarte muncii colective şi intră în nu-
ori mai mult decît anul trecut. în rînduri dese şi a arăturii a- velor agricole unice a crescut ca
dînci, precum şi a folosirii în­ muft- măr din ce în ce mai mare în
In districtul autonom Sînţ- grăşămintelor în cantităţi mari. peste 5.000, iar suprafaţa cultivată La sfîrşitul primului semes- cooperativele agricole de produc-
zian Dun din regiunea autono­ ţie.
— de peste două ori. Multe raioane
Cooperativa agricolă de pro­
ducţie „Beke“ din Somogymed
Numărul membrilor din coopera­ 2.657 cooperative agricole de a fost înfiinţată în urmă cu un
an. Ea a obţinut succese consi-
tivele agricole unice a crescut de producţie, 819 grupări agricole derabile recoltînd cu trei chinta^
le mai multe cereale la iugăr
asemenea. In cooperativele agricole de producţie şi 2.393 asociaţii
unice vechi au mai intrat 11.342 şi întovărăşiri agricole. Cei
O recoltă bună de griu membri, care au adus cu ei 48.213 240.000 de membri ai acestora
ha., de pămînt. au cultivat 1.650.000 iugăre de
Anul acesta regiunea Ninsia Ghirin, unde s-au însămînţat pămînt.
din China de nord-vest şi regi­ 790.000 hectare cu grîu de pri­
unile Heilunţzian, Ghirin şi Lr măvară, producţia medie la hec­ Noi maşini agricole decît ţăranii cu gospodărie in­
aonin din China de nord-est au tar a fost cu peste 30% mai dividuală. Convinşi de avanta­
obţinut o recoltă de grîu de mare decît anul trecut, iar în
primăvară deosebit de bună. provincia Liaonin, pe cele
39.000 hectare însămînţate cu Agricultura Cehoslovaciei a primit toare, 102 prăşitoare de cartofi remor­ jele colectivizării agriculturii, 13
In aceste regiuni au fost îh- griu, recolta a fost de două ori în primul semestru al acestui an alte cate la tractor, 1.218 trelerătoare au­ gospodării ţărăneşti din acest
sămînţate cu griu de primăvară mai mare decît în anul 1957.
peste 1.000.000 de hectare, adică
noi maşini. S-au livrat 202 noi trac­ tomate, 167 combine pentru recoltarea sat au organizat o nouă coope­
toare, 6.268 pluguri de tractor, 1.268 porumbului, 711 combine pentru nu­ rativă de producţie.
maşini de pulverizat îngrăşăminte, 125 treţ, maşini de plantat cartofi, pre­
cultivatoare, cinci maşini pentru re­ cum şi alte maşini şi inventar agri­ In multe regiuni ale ţării se
aproximativ o treime din întrea- In provincia Gansu, una din coltarea inului de tractor, două cosi­ col. creează sau se lărgesc diferite
ga suprafaţă a ţării însămîn- principalele regiuni producătoa cooperative. In perioada strin-;
ţaţă cu grîu. !re de grîu, se prevede o produc- Perspective viticulturii bulgare gerii recoltei au luat fiinţă şase
ţie totală de grîu de primăvară noi cooperative agricole de pro­
In regiunea Ninsia recolta şi toamnă de 2.900.000 tone, re- In numeroase gospodării agri­ 1962 suprafaţa plantată cu bu­ ducţie în regiunea Baranga. In
globală de grîu de primăvară piezentînd cel puţin dublul re- cole cooperative de muncă şi tuci de vie să sporească cu 46 de sate din această regiune
însămînţat pe 186.000 hectare, coltei de artul trecut. Aceste re- gospodării agricole de stat din 420.000 dekari, iar recolta glo­ se lac pregătiri in vederea în-t
este evaluată la 388.000 tone, zu ltateb u n e se da toresc., lucră- R.P. Bulgaria au fost reparti­ bală de struguri să crească la fiinţării de noi cooperative. In
cu 88% mai mult decît recolta rilor agricole efectuate cu mul- zaţi sute de dekari în vederea cel puţin 870.000 tone. Va spo­ regiunea Bekds au luat fiinţă 15
obţinută în anul trecut. sporirii suprafeţei viilor. Numai ri şi producţia materialelor pen­
tă g'rij’ă: foI°'sirii -urţei ? g ro te i in primăvara aceasta în Bulga­ noi cooperative agricole.
in 12 raioane ale acestei regi- nic,' mai bune decît in anii pre- ria au fost plantate vii pe o su­ tru plantare. In cursul celui
uni, pe ogoarele irigate din a- ceaenţi şi îndeosebi lucrărilor de prafaţă de peste 145.000 dekari. Mişcarea cooperatistă a rea-
pele Fluviului Galben, s-a obţi* frigatie execuNte Pe scară lar- de-al treilea plan cincinal va fi
nut o recoltă medie de 3,8 tone Directivele celui de-al VlI-lea lizat un mare succes în regiunea
la hectar, mai mult decît canti- asemerjea o Congres al Partidului Comunist organizată producţia de noi ma­ Szolnok. Din primăvară şi pînă
ta-tea prevăzută de proiectul de vastă campanie de prevenire a din Bulgaria prevăd ca în anul
bolilor plantelor şi combatere a şini pentru mecanizarea viticul­ în prezent au fost create aici 13
program pentra dezvoltarea a-
Ţlntad seama d, rec0„ a de turii.
griculturiî pentru anul 1967. Pe
suprafeţe întinse din aceste ra ­ griu de primăvară pe întreaga noi cooperative agricole de pro=
ioane s-au obţinut recolte bo­ ţară, evaluată la 5.500.000 tone, ducţie, şase grupuri agricole de
Realizările şi perspectivele
gate de peste 7,5 tone la hectar, adică cu 60,8% mai mult decît mecanizării agriculturii producţie şi şapte întovărăşiri.
iar cea mai mare recoltă reali­ anul trecut, precum şi de recol­ Multe din cooperativele agri­
zată pînă în prezent (43,5 tone Puterea populară din R. P. Bulga­ tractoare in gospodăriile agricole co­
la hectar) a fost strînsă în ra­ ta de griu de toamnă care a a- ria s-a îngrijit în mod deosebit de re- operative de muncă şi gospodăriile a- cole existente se lărgesc consi­
ionul Ciunuei. tins 34.500.000 tone, recolta de utilarea tinerei agriculturi socialiste. gricole de stat va atinge 156.000.000 derabil. Astfel, în regiunea So-
In prezent aceasta dispune de peste decari de arătură normală. Atunci vor mogy numai în prima săptămî-
In provinciile Heilunţzian şi grîu va atinge anul acesta 27.000 tractoare de cîte 15 C.P., pes­ fi puse la dispoziţia agriculturii apro­ nă a lunii august au intrat in
39.950.000 tone. te 4.300 de combine, mii de pluguri, ximativ 14.000 de noi tractoare de 15 cooperativele agricole de pro­
_ de tractoare şi alte maşini agricole C.P., 5.200 de combine, maşini remor­ ducţie 44 de familii de ţărani. ;
moderne, dintre care o mare parte cate şi altele.
Creşte număryl comparativelor ag rk o îe produse în ţară.
- 3 ® -------------------------- --------------------------------
de prodycjia Datorită aplicării tehnicii moderne
şi preocupării pentru pregătirea de Nutreţuri ca microeîemente
In luna iulie numărul cooperativelor mană a crescut de la 8.069 la 8.150, cadre calificate de mecanizatori, în
agricole de producţie din R. D. Ger- suprafaţa pămintului cultivat de aces­
tea — de la 1.926.696 ha. la 2.049.285 1957 volumul lucrărilor efectuate de Productivitalea animalelor depinde lelalie se obţin din resurse interne,
ha., numărul membrilor — cu peste S.M.T.-uri a crescut de aproape trei în mare măsură de hrănirea corectă a Astfel, cobaltul esle exiras din deşeu-.
60.000.000 ha. de cereale şi le- 301.200. ori faţă de anul 1952. In primul se­ acestora. Fiecare specie trebuie să pri­ rile fabricii de plumb şi zinc, iar man-
guminoase (aproape 50% din se- mestru a! anului curent volumul lu­ mească o raţie suficientă de nutreţuri ganul — din minereurile de mangan.
mănăturiie acestor culturi, adi- Anul acesta au fost înfiinţate in to­ crărilor efectuate de S.M.T.-uri a de­ de calitate. In general se socoleşle; că Intr-un viitor apropiat toate microe-
că mai mult decît s-a recoltat tal 2.469 noi cooperative agricole de păşit cu 30_% volumul lucrărilor efec­ o raţie este corespunzătoare dacă cu­ lementele vor fi livrate sub formă de
pînă ia data corespunzătoare a producţie. .... ... tuate în perioada corespunzătoare a prinde substanţe minerale, albumine şi acizi organici — acetaţi sau lactaţi
anului trecut), anului trecut. parţial hidrocarburi. Dar, pentru ca o care contribuie la asimilarea mai bună
De la începutul anului au fost cre­ raţie să fie completă din punct de ve­ a nutreţurilor.
Trebuie subliniat că această ate zilnic în medie ciie 8 cooperative in 1957 volumul producţiei agricole dere nutritiv ea trebuie să conţină în
agricole de producţie. In prezent exis­ a crescut cu 25% faţă de anul 1952. afară de aceste substanţe microele- Amestecurile de microeîemente se
mentele absolut necesare dezvoltării or­ obţin în nişte tambururi acţionate de
tă asemenea cooperative in 80% din Volumul total al lucrărilor efectuate energie electrică cu o capacitate zil­
în 1962 de staţiunile de maşini şi
satele Republicii Democrate Germane.
bogată recoltă s-a obţinut în R. P . MONGOLA ganismului — magneziu, mangan, fier, nică de 10 tone. In acestea se face
pofida numeroaselor greutăţi din fosfor, cobalt, zinc, cupru şi iod. Fără atît măcinarea, cit şi amestecarea mic-
aceste microeîemente nutreţurile nu sînt roelementelor. Produsele finite sînt
anul acesta : primăvara a întîr- Noile staţiuni de maşini complet asimilate de animale¦ se ivesc ambalate în pachete de cile 20 kg. şi
ziat mult şi a fost capricioasă, diferite tulburări şi aşa-numitele boli livrate gospodăriilor agricole de stat.
deficitare, iar productivitatea animale­ Pentru fiecare specie de animale se
zilele senine, calde alternau cu lor nu creşte deloc sau extrem de pu­ pregătesc amestecuri de componenţă
ţin. şi calitate diferită. Cele destinate oi­
zile foarte reci, pe alocuri ploile pentru zootehnie lor conţin şi sulful necesar pentru
de primăvară se transformau în Nutreţurile, folosite in gospodăriile sporirea producţiei de lină. Din aceste
agricole cooperative de muncă sau amestecuri se adaugă în raţia zilnică
lapoviţă. Dar chiar şi în aceste In ultimele .trei luni au fost 5.130 tone de fîn, a asigurat gospodăriile agricole de stat conţin de nutreţ a oilor cîte 8-10 grame, a
condiţii, colhozurile şi sovhozu- organizate în Mongolia 15 noi tunderea electrică a 18.000 de microeîemente, dar în cantităţi insu­ porcilor — cite 8,15 grame, a păsări­
rile au executat însămînţările staţiuni de maşini pentru zo­ ficiente. De aceea se fabrică ameste­ lor — 2-3 grame, a vitelor cornute
într-un timp scurt şi au organi- otehnie. Aceste staţiuni vor juca oi, a efectuat fecundaţia artifi­ curi. speciale¦ de microelemenie care mari (după categorie şi virstă) —
zat bine lucrările de îngrijire a un rol important în transforma­ cială a 17.000 vite. se adaugă la raţiile de nutreţ. 10-15 grame.
semănăturilor. Toate acestea rea socialistă a agriculturii.
sînt, fără îndoială, rezultatul Recent, C.G. al P.P.R.M. şi Anul trecut a fost creată lingă So­ Deocamdată amestecurile de micro-
importantelor măsuri organiza- Planul trienal de dezvoltare a Consiliul de Miniştri au adoptat fia prima întreprindere din Bulgaria elemente pentru nevoile agriculturii sini
torice şi economice în vederea economiei naţionale şi culturi o hotărîre cu privire Ia măsu­ producătoare de amestecuri de micro­ folosite numai In gospodăriile agricole
întăririi orînduirii colhoznice, în- R. P. Mongole pe 1958-1960 rile de îmbunătăţire a activită­ elemenie — laboratorul Direcţiei gos­ de stat. Intr-un viilor apropiat produc­
făptuite în U.R.S.S. în ultimii prevede ca numărul staţiunilor ţii staţiunilor de maşini pentru podăriilor agricole de slat de pe lin­ ţia lor va creşte puţind satisface şi
5 ani, începînd cu Plenara din de maşini pentru zootehnie să zootehnie. In hotărîre se arată gă Ministerul Agriculturii şi Silvicul­ nevoile gospodăriilor agricole coope­
septembrie 1953 a C. C. a! ajungă la 58, In anul 1960 în că uniunile agricole primesc turii. Din ioate microelemeniele men­ rative de muncă.
P.C.U.S. liste vorba în primul uniunile agricole vor lucra peste sprijin din partea statului, care ţionate nu se importă decit iodul. Ce-
rînd de ridicarea cointeresării LOGO de tractoare şi multe mii suportă cheltuielile de creare
colhoznicilor în munca obştea- •de alte maşini agricole. Apli­ a staţiunilor de maşini pentru —-------------
scă în colhoz, de majorarea pre~ carea tehnicii moderne va ajuta zootehnie. Hotărîrea prevede ca
(urilor la produsele agricole co­ uniunilor să valorifice pămîntu 50-80% din cheltuielile staţiu­ Dezvoltarea viticulturii
lectate de stat în colhozuri, de rile înţelenite pentru crearea nilor în timpul efectuării diferi
¦trimiterea la sate a 120.000 de unei baze furajere, să extindă
şi să consolideze diferite ramuri telor lucrări în cadrul uniunilor
agricole să fie compensate de
către stat.
specialişti agricoli; de înzestra­ de producţie ale uniunilor agri­ La staţiunile de maşini pentru
rea continuă a agriculturii cu cole, precum şi la stabilizarea a zootehnie vor lucra agronomi Anul acesta colhozurile şi sovho­ este echivalent cu suprafaţa ocupată
tehnică modernă, de modifica­ (estor uniuni nomade. zurile din Uniunea Sovietică au plan­ de vii în toată Rusia ţaristă.
ş: zoolelinicieni cu studii supe­ tat vii pe o suprafaţă de 127.000 hec­
rea sistemului de planificare a tare. Milioane de puieţi sînt pregătiţi Pînă la toamnă suprafaţa tetală a
producţiei colhoznice. însămîn- Primele rezultate ale activită rioare şi alţi specialişti. Pe lîn- pentru sădirea de toamnă. plantaţiilor viticole va atinge 750.000
ţările din anul acesta şi strîn­ ţii practice a staţiunilor de ma­ gă staţiunile de maşini pentru hectare.
gerea recoltei au dovedit de a- şini pentru zootehnie sînt o do­ zootehnie vor ti create consilii In U.R.S.S. viticultura se extinde
vadă a marii lor eficacităţi. Ast- în care vor intra preşedinţii uni- Plantarea de vii va continua şi în
semenea importanţa hotărîrii de iel, în primul ah de existenţă uniior agricole şi specialiştii din într-un ritm fără precedent. Numai în anii următori. Plantaţii deosebit de
a se preda colhozurilor mijloa- staţiunea din satul Suhe-Bator staţiuni şi uniuni, sub conduce­ vaste se vor face în special în Cri-;
.»nul 1957 şi în primăvara acestui an tneea, în regiufile sudice ale Ucrainei,
une a peste 300 tone de cereale, şini pentru zootehnie. de aproximativ 230.000 ha. ceea ce cazul de nord.