Page 1 - 1958-09

yS:.*' "TF PROLETAR1 DIN TOATE TA RU E , U NIŢNVAl
I ^tinv-r!- ¦ : d_ ' I

Anul X Nr. 1152 Marţi 2 septembrie 1958 4 pagini 20 bani

cnaB»HaEgSB35Ecga«BBBmgm3BP8c«aaBaca^^

UN O M POVESTEŞTE CONSTRUCTOR ff
Vaiijmlui continua
întrecerea

C>»-©»i«t >t>»«* Dacă vom face calculul rezultatelor ceasta, deoarece conducerea minei, copiii la creşă unde primesc o îngri­ Proîitînd de timpul favorabil,
obţinute de Ia începutul anului şi pînă comitetul de partid şi comitetul de jire atentă. In cadrul exploatării a constructorii din Valea Jiului
-* ( acum de către colectivul minei Vul­ întreprindere aii dus şi duc o muncă fost amenajată o policlinică cu o sta­ muncesc în aceste zile cu tot
can, vom observa că în fiecare lună susţinută de a crea muncitorilor con­ ţie de aerosol unde minerii primesc mai multă hotărîre. La Uricani
¦azi planul de producţie la extracţia căr­ diţii bune de muncă şi viaţă. Sînt îngrijirile necesare în caz de boală. de exemplu, se desfăşoară in­
bunelui a fost cu mult depăşit. La aici mineri din toate colţurile ţării, tr-un ritm rapid lucrările de fi­
INSILQZEAZA sfîrşit*(îe fiecare lună se consemnau unii veniţi de mai puţin timp, aiţii Dinamica minei creşte necontenit. nisare la blocurile 4, 8 şi 9.
depăşiri ce întreceau 1.000 tone de de cîţiva ani de zile, dar toţi se con­ Pentru aceasta, conducerea minei se Lucrînd la două locuri de mun­
— In anii trecuţi priveam nu scapă acest moment. Taiei cărbune. In luna august pînă în ziua sideră locuitori permanenţi ai nouiui îngrijeşte ca fiecare om în parte că, brigada condusă de loan
de 25, s-au înregistrat 1.348 tone de să-şi ridice nivelul cunoştinţelor, ca Schwartz, obţine randamenie
problema însi(ozărilor de fura- tulpinele care pe urmă, îm-J Vulcan. Ei îndrăgesc tot ce-i nou şi fiecare om să devină din ce'îri ce sporite Ia executarea vopsitorîi-
cărbune peste plan. Care sînt factorii contribuie prin munca lor la creşte­ mai stăpîn pe meserie, să extragă cit ior de la blocurile 4 şi 8 din
je ca o lucrare fără rost. O preună cu ştiuîeţii, sînt toca-4 care au contribuit Ia aceste frumoase rea şi înfrumuseţarea oraşului. Cine mai mult cărbune cu un efort mai oraşul nou Uricani.
făceam numai aşa ca să nu te cu o tocătoare mecanică, ? rezultate ? Desigur, sînt mai mulţi. n-a mai fost de cîţiva ani la Vulcan mic. lată de ce şcoala de calificare
S-ar putea vorbi în primul rînd des­ şi va merge acum, va fi plăcut sur­ din Vulcan, cadrele didactice de ale’, In pas cu ei se menţin şi zu­
pre hărnicia minerilor, despre ridica­ prins de noile construcţii care au dat caută să califice cît mai mulţi oameni gravii conduşi de loan Tobo-
rea necontenită a calificării lor, des­ oraşului un nou aspect. în meseria de miner şi ajutori mineri. rescu care finisează blocul 4.
pre faptul că ei, minerii, îndrăgesc Anul atesta, în luna octombrie vor Constructorii de pe acest şan­
pe,zi ce trece mina lor, că întregul Iată ce ne-a spus un om de la Vul­ mai absolvi cursurile şcolii de cali­ tier sînt hotărîţi ca în luna sep­
colecîiv devine tot mai închegat. A- can : (nu putea ţine minte tot pe ficare 96 ajutori mineri şi 45 de mi­ tembrie, să fie terminate două
deasupra. A deschis un carneţel şi a neri. Invăţînd tainele adîncurilor, a- din blocurile aflate în finisaj
| spună tovarăşii de la raion ca- acţionată de un motor electric. \ CPBţie sectorul social continuat mai departe accentuînd a- ceştia vor contribui fără îndoială la şi al treilea să fie gata ia 7
supra fiecărui punct). o producţie sporită de cărbune. Noiembrie.
t re ne îndrumau să însiiozăm, Tocătura este aşezată în gropi-f
— Aici s-au construit începînd din — Obişnuiţi să scrieţi foarte des
că nu vrem să ţinem seamă de siloz din beton în capacitate de; anul 1952, 12 blocuri cu 497 de a-
sfaturile lor. Adunam cîieva că- două vagoane fiecare şi bătă- partamente confortabile, 169 aparta­ despre rezultatele minerilor obţinute — O—
mente case în şir, două cămine mun­
ruţe de mohor şi cîteva de pui torită bine cu nişte maie de din agricultură citoreşti cu 612 locuri. Pentru ca ioji în muncă, metodele aplicate, să evi­ Ufiiaje noi sosite
de porumb, ie tocam şi Ie pu- lemn. La fiecare groapă se prc- minerii să aibă condiţii de viaţă cit denţiaţi pe cei mai buni. Neglijaţi
mai bune, construcţiile de blocuri nu
neam în groapă. Acesta era sară — mai la suprafaţă —] încetează nici un moment. Chiar acum însă a arăta felul cum creşte salariul la mină
este în construcţie un bloc cu 106 minerilor în raport cu munca depusă,
tot silozul. şi cîte doi saci de sare. Sarea,* apartamente şi încălzire centrală,
Cu fiecare zi ce trece, tot mai mulţi ţărani individuali din plus transformarea unui cămin mun­ spuneau cei din Vulcan. Credem că Capacitatea de producţie a
Cuvintele de mai sus sînt ale în contact cu laptele din boa-t regiunea noastră se conving de superioritatea lucrării pămîn- citoresc în 31 de apartam ent pen­ este suficient un singur exemplu în minei Lupeni sporeşte de la o
tului în comun. Afirmaţia este dovedită de faptul că numai du­ tru familii. Sînt în curs de terminare acest sens. Faţă de primul semestru lună Ia alta. Noile locuri de
tov. loan Popa, preşedintele bele porumbului şi cu mustul* minică, 31 august, s-au inaugurat 12 întovărăşiri agricole şi al anului 1957, cînd salariul mediu. muncă deschise reclamă utilaje
agrozootehnice. Desigur că acest lucru nu este întîmplător. 24 apartamente locuinţe în şir. Au ai muncitorilor de la Vulcan era de noi şi de mare productivitate.
gospodăriei colective din Pri- din cocenj şj frunze, formează] Cu toate condiţiile vitrege de climă din acest an, gospodăriile sosit proiectele pentru construirea ri­ 885 lei, în primul semestru al anului In ultimele trei luni, pentru a
colective şi întovărăşirile agricole, ca urmare a aplicării regu­ nei băi la exploatare, o lămpărie, sa­ acesta, salariul mediu pe cap de mun­ satisface nevoile minei, în ma­
caz. El are perfectă dreptate. un jej de Zeamă în care nutre-* lilor agrotehnice înaintate, au realizat producţii cu mult mai citor s-a ridicat la 1.091 Iei, iar în gazia minei Lupeni au intrat u-
mari decît ţăranii individuali. lă. de apel şi complexul birourilor. iunie, anul curent, la 1.181 lei. Fă- tiiaje miniere de producţie ro-
fn anii trecuţi, membrii acestei fuţ se curează, căpătînd un^ Tot în cursul anului acesta se va în­ cînd o comparaţie tot între aceste se­ mînească sau din import, în va­
mestre, vom observa că productivi­ loare de peste 1.000.000 iei.
gospodării colective nici nu g' ust plăcut pentru animale ş i j* tatea valorică a crescut cu 16 ia su­ Printre noile utilaje primite de
voiau să audă de însilozări. Cu o mare valoare nutritivă.

timpul s-au convins însă că Pînă în prezent, colectiviştii Mulţi ţărani In raionul Uin eveni­
greşesc. Studiind documentele din Prieaz au însilozat peste muncitori din O ră şîie ment deosebit
satele Cornă- de important
consfătuirii de la Constanţa ei , ,, „
,, ., 60 tone porumb. Urmeaza s a ţ
şi-an dat seama de valoarea sape c„ g a grop, pămin, ţ
cepe construirea a 80 case pe Va!ea tă... minerii de la Lupeni, menţio­
4 nutritivă mare pe care o are (cele din beton sînt pline), înr ţel, Grobot şi au trăit dumi­ Au fost date în rîndurile de faţă | năm peste 200 stîlpi de abataj,
j nutreţul însilozat. De fapt şi Ciungani au inaugurat dumini­ nică 31 august a. c. şi ţăranii Crividiei din fondul de investiţii. In cîteva exemple din care reiese că la I 340 ciocane de abataj, un mo­
care vor însiloza în continuare j, ca trecută cîte o întovărăşire a- din satul Bozeş, comuna Geoa- momentul de faţă la Vulcan funcţio­ Vulcan întregul colectiv al minei este tor electric de 290 kw. şi red;e-
| propria lor experienţă le-a do atît -porumb-siloz, _cît şi pălării *\ grozootehnieă. In întovărăşirea giu-băi. Aci a luat fiinţă o în­ nează două cantine cu 1.100 abonaţi.
f vedit că nutreţul însilozat corn
| stituie o hrană preţioasă pen- de floarea soarelui, frunze de ţ din satul Cornăţel, 34 familii tovărăşire agrozootehnică ce Cerinţele sînt însă mai mari. De a- conştient că munceşte pentru el, pen­ soare cu seleniu, 2 craţere grele
ceea s-au luat măsuri şi este în
? tru animale pe timpul iernii. s!eclă- vreih bostani’ mollo,’f de ţărani muncitori au strîns cuprinde toate familiile din sat tru condiţii de viaţă din ce in ce şi un însemnat număr de ven­

] Mohorul — care uscai etc. în total şi-au propus s ă ţ laolaltă o suprafaţă de 684 hec­ (120 la număr), care au înscris curs de consirucţie o cantină cu o mai bune. Şi despre aceasta nu tre­ tilatoare electrice şi pneumatice.

* nu are nici o valoare nu- însilozeze în acest an circa tare păşune şi finaţ, precum şi 181,40 hectare păşune *şi iînaţ capacitate de 800 locuri, aşezată în­ buie să-i convingă nimeni. Din con­
31 oi la fondul de bază. Cele şi 119 pi la fondul de bază. tre cele două cămine noi. Cu cîteva tră, ei sînt aceia care conving şi
* tritivă — însilozat în anul tre- 100 tone de nutreţ. Raportate. • 37 familii din satul Ciungani au zile înainte de 23 August s-a deschis pe cei care nu cunosc. Aşa s-a în­
inaugurat întovărăşirea lor cu De asemenea s-au inaugurat tâmplat şi cu mine...
cut, în iarnă a fost un nutreţ la numărul bovinelor ar veni 480 hectare teren agricol şi 90 un sanatoriu de noapte cu 30 locuri, Rezultatele
oi proprietate obştească, ia r 'in . şi două întovărăşiri agricole. dotat cu tot ce este necesar. Mamele V. ALBU sondorilor
pe care animalele l-au mîncat cîte trei tone pe cap de ani-^ satul Grohot, tot 37 familii de Una în satul Rorrios cu 19 fa­ care lucrează în producţie îşi lasă
milii şi 19 hectare teren şi a, In uiiimul timp la
cu poftă şi care a făcut să spo mal. Acesta e un rezultat bun, ţ
dar colectiviştii din Prieaz au doua în satul Bucium cu 56 fa­
rească producţia de lapte. înlr-s-

In anul acesta atitudinea co-i condiţii pentru a însiloza ~an-r ţărani muncitori au înscris in milii şi 20 hectare teren, arabil. prinderea de exploatări Lupeni

lectiviştiior din Prieaz, faţă de tităţi şi mai mari de furaje. I:i J întovărăşirea agrozootehnică 178 Munca poli­ O iniţiativă hună au fost înregistrate însemnate succe­
tică desfăşu­ se. Redăm numai cîteva dintre e le :
însilozări, s-a schimbat. Ei au vor trebui să folosească aceste 4 hectare teren agricol şi 26 oi rată în rîndul brigada sondei 5.352 condusă de Victor
însămînţat porumb special condiţii şi să însilozeze cel pu-- ţăranilor mun­ Ciobanu de la sectorul Aninoasa, a în­
pentru siloz. Porumbul a ajuns ţin 5 tone nutreţ pentru fiecare j la fondul de bază. deplinit planul de producţie în propor­
acum în lapte. Este momentul bovină, ştiind că prin aceasta] citori din satele Răchitova şi ţie de 149 Ia su tă; brigada sondei
cel mai potrivit pentru a fi re- vor reu?i sporească simţitor In raionul încă 92 fa­ Poieni a contribuit la înfiinţa­ Un colectiv de proiectanţi şi sind acelaşi material, cu cîie 12 a- 5332 condusă de Vasile Bucşan de la
coitat şi însilozat. Colectiviştii producţia la ferma zootehnică. Iii a milii de ţărani rea a două întovărăşiri agro­ constructori de la Institutul regional partamenfe. Astfel, suprafaţa locuibi­ sectorul Lupeni a depăşit planul lu­
zootehnice în satele respective. de proiectări şi de la trustul regional lă va reprezenta aproape jumătate din nar cu 115 la sută, iar brigada sondei
muncitori din In cea din Răchitova s-au în­ cea construită. Totodată îmbunătăţirile 5212 de la sectorul Bărbăteni condusă
satul Boiţi de scris 62 de familii cu 99 hec­ de construcţii locale Deva, a studiat aduse proiectelor asigură reducerea pre­
tare de teren şi 115 oi la fon­ şi modificat proiectele întocmite pen­ ţului de cost de la 74.000 Iei, Ia 59.600 de Dumitru Popescu a reuşit să rea­
Sus, aparţinător comunei C ăr lei de fiecare apartament. La alte
tru unele locuinţe în construcţie, eli- trei blocuri care se construiesc la Cu-
măzineşti, au inaugurat în ziua minînd din proiecte dependinţele care

de 31 august a. c. o întovără­

Pompierii voluntari au salvat şire agrozootehnică. Ei au în­ dul de bază, iar cea din Poieni nu mai erau necesare. Două din blocu­ gir, numărul apartamentelor a fost lizeze planul de producţie lunar în
scris pentru a lucra la un loc cuprinde 53 familii cu 75 hec­ rile ce se construiesc Ia Deva, de sporit de la 48, la 56, preţul de cost proporţie de 89,68 la sulă.
o suprafaţă de 300 hectare te­ tare teren şi 115 oi proprietate pildă, prevăzute iniţial cu cîte 9 a- pe apartament fiind scăzut cu 8,000
avutul cetăţenilor ren agricol avîncl deocamdată obştească. partamente, se vor realiza acum, folo­ lei. GR. GOANTA
corespondent

Duminică 24 august pe la o- pe manuale alimentate prin re­ 92 oi la fondul de bază.
In aceeaşi zi, în satul Tămă- j
rele pri uzului in comuna Şibot, leu cu găleţi, au reuşit să lo­ Răsfoiesc ziare ce-au apărut PAGINI ...Şi iatări pe otelari urcitid
raionul Or ăst ie a izbucnit un calizeze focul intr-un timp foar­ şeşti din comuna Zam, a fost cu ani in urmă. Recitesc un pe o nouă treaptă a întrecerii.
Incendiu la gospodăria locuito­ te scurt. La semnalul de incen­ inaugurată o întovărăşire agro­ articol. Sint pasaje interesan­ lor.

rului Iosii Zaharia. Focul a a- diu dat de tînărul Constantin zootehnică în care un număr de te. Redau unele din e le : Z ile le a c e s t e a

păruf în spatele grajdului între Viorel, cu sirena de alarmă ma­ 61 familii au înscris 170 hec­ „...Pentru ca viaţa noastră
D E M O N O G R A F I Esă devină din ce in ce mai bu­
două şire de paie. In scurt timp nuală, au venit in sprijinul pom­ tare teren agricol şi 46 oi pen­ p rin tre o ţe la ri
focul putea lua proporţii, ame- pierilor numeroşi ţărani colec­ tru a le creşte în comun. nă — spunea deseori Simeria
niuţind toată gospodăria. tivişti, întovărăşiţi şi cu gospo­ Gheorghe oţelarilor săi — să Intr-una din zilele trecute,
dărie individuală. Astfel, după Văzînd rezultatele bune obţi­ silim cuptorul nostru să dea am stat ore întregi cu oţelarii.
Apariţia incendiului a fost cîieva minute focul a fost stins. nute de membrii întovărăşirii E o întrecere puternică. Com­
descoperită la timp de pompierii Avutul cetăţenilor a fost salvat, din satul lor, alte 24 de fami­ din ce in ce mai mult otel. Şi marea tară a sovietelor, oame­ a avut loc o consfătuire dp par cifre. Nu mai corespund.
voluntari. Locuitorii Iacob Ro­ pagubele fiind cu totul neînsem­ lii de ţărani din satul Birsău, deseori, in cursul acestor con­ nii au reuşit să smulgă cup­ producţie. Oţelarii au pornit a- Realizările au lăsat mult in
tam, Virgil Viorel, loan Maniu, nate. La stingerea incendiului comuna Hărău, au inaugurat vorbiri, Simeria Glieorghe îşi toarelor mai mult oţel. Aşa a tunci o luptă sirguincioasă pen­ urmă prevederile planului de
membri ai formaţiei voluntare duminica trecută o întovărăşire punea sieşi şi. tovarăşilor săi, aflat Simeria Gheorghe cum o- producţie, angajamentele. De
de pompieri, împreună cu Ro- au luat parte şi numeroşi pio­ agricolă (a doua din sat) cu această întrebare: cum să fa­ ţelarul sovietic Matulineţ a tru valorificarea rezervelor la începutul anului au fost e-
mulus Codea şeful formaţiei şi nieri printre care loan Frîncu, 13,45 hectare teren agricol. cem să dăm mai m ult¦oţel ? reuşit să elaboreze şarje rapi­ producţiei. In întrecerea socia­ laborate pină în ziua de 28 au­
ceilalţi membri ai formaţiei lu- Nelu Codea, Ionel Viorel si alţii. Ofelarul hunedorean a găsit de şi cum anume au muncii gust, 918 şarje rapide. Pianul
crînd operativ cu cele două pom­ listă, apare iniţiativa “600 şar­ pe luna august a fost îndepli­
A. ZAHARIA je rapide anual pe schimb".

Muncitori fruntaşi de la Termocentrala Gura Barza ^ răspuns la această întrebare olelarii sovietici spre a face să IE F T IN ... nit cu 6 zile încânte de termen.
4 intr-o carte pe care a primit-o curgă mai mult oţel din cup­ In perioada 1 ianuarie—28 au­
¦ hm toare. Erau lucruri minunate, Cuptoarele pot da mai mult. gust, oţelarii de la cuptoarele
m EEm de la partid. In această carte, se pe care Simeria Gheorghe s-a Martin I —5 au dat peste pre­
Şi oţelarii. luptă să valori­ vederile planului 16.270 tone
arăta pe înţelesul tuturor cum in grăbit să le explice a doua zi fice cit mai din plin rezervele oţel. Chemarea adresată nu de
de creştere a producţiei. Ei se mult de oţelarul Alexandru
echipei sale, să le discute cu străduiesc in aceiaşi, timp să Nojogan tovarăşilor săi de
micşoreze costul producţiei, să muncă, a prins viaţă. Din cal­
maistrul. Îndrumaţi, de organi­ elaboreze oţel mai ieftin. Dar culele făcute, reiese că in luna
august, perioada 1—28, fiecare
zaţia de pi.rtid, oţelarii. de la cum. ? Şi in această privinţă tonă de otel a costat cu 42,91
oţelarii s-au sfătuit. S-au for­ lei mai: puţin decît a fost pla­
repm m ri cuptorul III au reuşit apoi. să mat colective, s¦-m purtat dis­ nificat.
cuţii... Aşa s-a născut mişca­
de drumuri ' pună în aplicare metoda şarje­ rea patriotică pentru economii. ...Dar despre cîte nu se poa­
lor rapide. Acesta a fost înce­ te vorbi. Există un noian de
— Aşa cum ne-am înţeles
putul. Aşa cum susţin oţelarii,

Una din preocupările actuale aceasta o fost prima etapă în cu. ceilalţi tovarăşi din schim­
ale sfaturilor populare din raio­ întrecerii lor pentru ca oţelul bul I, a spus întruna din con­
nul Alba, este aceea a reparării să curgă mai repede din cup­
şi întreţinerii drumurilor. Prin
loare".

grija deputaţilor, cetăţenii au M U L T ... fapte. Monografia oţelăriei, a
fost mobilizaţi în .cadrul contri­ oamenilor care lucrează aici,
*»

buţiei voluntare Ia transportul Februarie 1956. In procesul sfătuirile de producţie tovară­ este extrem de bogată.
şi împrăştiatul pietrişului. Pină de producţie din oţelărie se i- şul Alexandru Nojogan, ne an­ ...Se poate scrie o valoroasă
acum, în întreg raionul au fost veau mari greutăţi. Adesea gajăm, pe baza calculelor pe carte. Olelarii. hunedoreni au

făcute reparaţii de drumuri pe sarcinile de plan ' erau greu care le-am făcut, să producem urcat în întrecere, de-a-lungul

o lungime de 190 km. îndeplinite. Pentru noile cons­ fiecare tonă de oţel cu 40,51 lei ultimilor ani, mai midie trep­

Astfel, au fost reparate dru­ trucţii, pentru maşinile şi uti­ mai ieftin. Chemăm pe ceilalţi te. Ei. sînt însă hotărîţi să nu
murile Alba lulia—Berghin—'
Colibi, Galda—Benic—Intregal- lajele care se făureau, se cerea tovarăşi să se alăture acestei se oprească aici..-.

JOAN BOGAR1U l; Î VAS1LE DUŞAN . SIMION BOCŞER otel (oi mai mult. La oţelărie mişcări, pentru economii. GHEORGHE GAUNESCU

electrician de reţele mecanic operator iochist de cazane de. Galda—Ighiii—Şard, .Uc.