Page 10 - 1958-09

M2
C e rc u rile a g ric o le  S IT se p re g ă te s c CARJ! APĂRUTE
să întîmpine conferinţa naţională
a secţiei de ştiinţe agricole
In scopul îndeplinirii sarcini­
lor trasate de conferinţa de la
Constanta a ţăranilor şi lucră­
torilor din sectorul socialist al
agriculturii, Biroul Consiliului
Central A.S.I.T. a hotărît con­
vocarea în luna decembrie a.c.
a conferinţei naţionale a secţiei
de ştiinfe agricole.
In acest setis la toate cercu­
rile agricole A.S.I.T. din regiu­
nea Hunedoara, se vor tine a-
dunări generale pînă la 15 sep­
tembrie.
In aceste adunări vor fi dez­
bătute cele mai importante pro­
bleme legate de transformarea
socialistă a agriculturii, va fi
analizat modul cum cercurile
A.S.I.T. contribuie la soluţiona­
rea acestei probleme şi felul în
care va trebui să activeze de
aci înainte pentru consolidarea
economico-organizatorică a uni­
tăţilor agricole socialiste. Pen­
tru a pregăti cit mai bine aces­
te acţiuni, comitetul secţiei de
ştiinfe agricole „I. V. Miciurin“
din Deva, întrunit în şedinţa
din 25 august a.c., a întocmit
un plan de acţiune în care sînt
prevăzute sarcinile ce revin fie­
cărui membru A.S.I.T. din re­
giunea noastră în vederea în
tîmpinării conferinţei naţionale
a secţiei de ştiinţe agricole.
Filiala A.S.I.T. din regiunea
noastră va prezenta la conferin­
ţă mai multe lucrări şi referate
care vor oglindi activitatea teh-
nico-ştiinţifică a cadrelor şi spe­
cialiştilor din agricultura regiu­
nii Hunedoara. Cele mai impor­
tante lucrări şi referate ce se
prezintă la această conferinţă de
către specialiştii din regiu­
nea noastră vor scoate în evi­
denţă, pe lingă realizările obţi­
nute, şi măsurile ce trebuie e-
fectuate pentru ca în viitor să
Scenă din filmul „Călătorie peste trei mări" (Afanasii Nikitin) — o coproducţie în cu­
lori pentru ecran lat, realizată de Studioul „Mosfilm“ din Moscova şi studioul indian „Naia
Sansar",
In acea zi peste Vulcan se abă­
tuse o furtună şi se lăsase un frig
de-ţi clănţăneau dinţii. Pe la birouri
cei cîţiva rămaşi îşi vedeau de tre­
buri, uitind parcă de ce se petrece
în jurul lor. Iar în momentele de ră­
gaz priveau nu cu plăcere prin fe­
restre la ploaia măruntă care înce­
puse să cadă. Numai cei din schim.
bul de dimineaţă lucrau de zor în
abataje pentru a da cit mai mult
cărbune peste plan. Ei nu ştiau ce
se petrece afară. Nici nu-i interesa.
Printre minerii din Vulcan, undeva
la sectorul I, lucrau de zor cei din
brigada lui Constantin Zaharia.
De cîtva timp, Zaharia, băiat tinăr tre cei mai buni mineri. Acesta a
şi muncitor, nu vroia să mai discute
nimic cu nimeni în timpul serviciu­
lui. Chiar şi cu cei din brigadă dis­
cută mai mult prin semne, atunci
cînd este nevoie. De aceea nici
n-am căutat să-l reţin în abataj, şi
să-l stinjenesc în muncă. Aşa că pe
la ora 3 l-am „pindU" la sector pe
el şi pe ortacii din schimbul de di­
mineaţă. Şeful, un moldovean vin-
jos de prin comuna Bivolari de
lingă Iaşi, se alinie cu întregul
schimb în micul birou al sectorului.
Aflasem dinainte că brigada lui Con­
stantin Zaharia dăduse in luna lui
august 266 tone de cărbune peste
plan. Este îmbucurător acest fapt,
mai ales că brigada a fost consti­
tuită cil puţin timp in urmă. Zaha-
ria şi-a însuşit bine meseria de
miner.
se obţină realizări multiple
în toate sectoarele de ac­
tivitate ale agriculturii. Unul din
referate are ca temă: organiza­
rea producţiei agricole pe tere­
nurile expuse eroziunii. In refe­
rat vor fi scoase în evidenţă
măsurile practice ce trebuie
luate pentru a reda agriculturii
terenurile degradate care în re­
giunea Hunedoara totalizează
suprafeţe foarte mari. Un alt re­
ferat este în legătură cu modul
în care corespund maşinile şi
tractoarele existente condiţiilor
specifice din regiunea Hunedoa­
ra. Se va mai prezenta un refe­
rat în care sînt scoase în relief
posibilităţile de dezvoltare a le-
gumiculturii în regiunea noastră
şi în special posibilităţile de
producere a legumelor timpurii
în vederea aprovizionării centre­
lor muncitoreşti, prin folosirea
căldurii reziduale provenită de la
termocentrala din Paroşeni şi
Gura-Barza pentru încălzirea
serelor de legume.
Cercul A.S.I.T. de la staţiu­
nea experimentală pomicolă
Geoagiu va prezenta referate pe
tem ele: „Perspectivele de dez­
voltare a pomiculturii în regiu­
nea Hunedoara“, „Frecvenţa a-
tacurilor, bolilor şi dăunătorilor
plantelor agricole din regiune“
etc. Alte colective de ingineri
şi tehnicieni vor prezenta refe­
rate şi lucrări din sectorul, zoo-
veterinar, viticol şi din alte sec­
toare.
Pentru ca cercurile A.S.I.T.
din regiunea noastră să se poa­
tă mîndri la conferinţă cu rea­
lizări de seamă în ce priveşte
transformarea socialistă a agiv
La început de drum
A venit aici intr-o zi geroasă de
decembrie, prin anul 1954. Nici el
nu-şi mai aduce aminte ce-a discu­
tat cu fratele cari era tot prin Vul­
can. Cert este insă, că de atunci a
rămas la mină, La început a fost dat
în brigada lui Bdyie-baci, unul din­
avut încredere in Zaharia şi şi-a pus
în ghid să „scoată din el un om
capabil. Aici, în brigadă, iînărul Za­
haria a muncit sîrguincios ani în şir.
Apoi a fost numit şef de schimb in
brigada lui Boijle-baci. Timp de un
an şi jumătate a condus cu price­
pere oamenii, contribuind la succe­
sul brigăzii. Cei din conducerea sec­
torului vedeau în el omul care şi-a
însuşit pe deplin meseria, ascultător
şi pasionat, sîrguincios şi ambiţios.
De aceea n-au stat prea mult pe
ginduri şi pe la începutul anului a-
cesta l-au numit şef de brigadă la
abatajul frontal de pe straiul 7. Za­
haria a primit cu bucurie. Se punea
însă o problemă: va putea el face
fa ţă 7 Oamenii îl vor asculta?
La început a fost mai greu. Clte.
odată se şi descuraja, mai ales cînd
intimpina greutăţi şi cînd oamenii nu
munceau cum trebuie. Iar cînd se
necăjea doar ce-l auzeai: „plec la
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1154
KH
Despre viaţa bătrînilor
Talismanul
din gospodăriile co active
de YVALTER SCOTT
In legătură cu viaţa bătrînl- minciuni. „Da, — spuneau ei — nul acesta împreună 113 zi le-
Colecţia „Cutezătorii“ lor din gospodăriile colective, acum cînd sînt tari şi pot lucra, muncă in G.Â.C., pentru care
culturii, precum şi în ce priveş­ In tabăra Cruciadei, a II1-a chiaburii şi alte elemente duş­ primesc produse multe, dar cînd au primit numai ca avans de
te rezolvarea problemelor tehni- (sţirşitul secolului al Xll-leâ), mănoase regimului nostru de­ vor fi bătrîni o să vedeţi cum 40 la sută 339 kg. grîu, 226 kg.
co-ştiinţifice, ele vor trebui să condusă de Richard Inimă de mocrat-popular au lansat fel şi nu le rămîne altceva de făcut orz, 452 kg. trifoi, peste 2 kg.
se considere mobilizate mai mult Leu, domneşte dezbinarea. decît să ia traista şi bîta...’. brînză şi suma de 1.131 lei.
ca oricînd la rezolvarea acestor Intrigile care se ţes in jurul fel de minciuni, crezînd că prin Dacă adăugăm la aceste produ­
probleme, să acorde toată aten regelui prind in plasa lor pe ti- De la înfiinţarea primelor gos­ se şl pe acelea ce le vor primi
ţia organizării şi desfăşurării nărui şi cunoscutul cavaler sir acestea vor slăbi încrederea ţă­ podării colective din regiunea la împărţirea veniturilor de la
acţiunilor întreprinse în vederea Kemeth. Acesta, îndrăgostit de noastră au trecut 8—9 ani. U- sfîrşitul anului, precum şi cele
pregătirii conferinţei naţionale a Edith Plahtagenet, o tinără din ranilor muncitori în gospodăriile nii dintre colectiviştii care la în­ 200 kg. grîu, 200 kg. porumb,
secţiei de ştiinţe agricole. familia regafă, e gata să-şi fiinţarea primelor gospodării co­ 100 kg. cartofi, etc. şi 100 lei
piardă onoarea din cauza ei. colective. Cînd au văzut că co­ lective aveau putere de muncă, lunar, sau 2.400 Iei anual (a-
Ing. CIOBANU DOMNICA După multe peripeţii, insă, izbu­ lectiviştii duc în fiecare an aca­ acum au devenit bătrîni, pier- mîndoi), ce li se cuvine pentru
teşte să-şi recîştige încrederea să zeci de care împovărate cu zîndu-şi parţial sau total capa­ bătrîneţe, putem să ne dăm per­
Secretara filialei A.S.I.T. „ regelui. produse, elementele duşmănoase citatea de muncă. Dar nici un fect de bine seama că cei doi
nu au 'mai putut spune că cei bătrîn din nici o gospodărie co­ bătrîni din G.A.C. au cu ce trăi
— Deva — din colectivă nu au cu ce trăi şi lectivă nu a luat „traista şi bî­ o viaţă îndestulată şi liniştită.
că ceea ce agonisesc nu este a ta“, aşa cum „proroceau“ ele­
lor. Ei au recurs însă la alte mentele duşmănoase. Un alt bătrîn, Crăciun Gheor­
ghe, a lucrat singur în gospodă­
Dar e mai convingător să
O exmsxutdt lăsăm faptele să vorbească. Iată ria colectivă la unele munci pe
cîteva. Bătrînii din gospodăria măsura posibilităţilor Iui, făcînd
Parcurgînd lecţiile de geo­ nîndu-se, admirînd tot ce le rii, la Vasile Roaită. Un ase- colectivă „21 Decembrie“ din pînă acum 89 zile-muncă. La a-
Pricaz, raionul Orăştie, care au vansu! de 40 la sută a primit
grafie, urmărind liniile, sem­ poate cuprinde privirea. menea răsărit de soare, ca a- depăşit vîrsta de 60 de ani — 267 kg. grîu 178 kg. orz, 356
bărbaţii — şi 55 ani — femeile kg. trifoi, aproape două kg. brîn­
nele şi nuanţatele culori ale Să nu ne mirăm deci că prin cel născut din apele nesfîrşite Ş — primesc anual, cîte 200 kg. ză şi 890 Iei. Dacă adăugăm de
grîu, 200 kg. porumb, 100 kg. asemenea ceea ce va primi la
hărţii, elevii acumulează cu­ asemenea stări emotive au tre- ale mării, urmărit cu atîta ad- c cartofi, precum şi alte produse, sfîrşitul anului pentru zilele-
fiecare persoană. în afară de muncă făcute, plus dreptul de
noştinţe privind economia, re­ cut, nu de mult, şi elevii, şco- miraţie dimineaţa la ora 4,39, > produsele arătate, fiecare bătrîn bătrîneţe ce 1 se cuvine, se adu­
primeşte lunar cîte 100 lei. Toa­ nă un venit cu care un om poa­
lieful, apele, clima, solul, flo­ Iii medii de 11 ani din Sebeş, nu poate fi cuprins in nici un te acestea le primesc fără să te să trăiască cum îi place în­
tr-un an.
ra sau fauna unei ţări. Cînd cărora li s-a creat fericita oca- fel de carte... < muncească. Dar în gospodăria co­
Toate acestea sînt fapte ade­
lecţia este legată de propria zie de a admira o mică parte Savurată din plin a fost a- < lectivă există şi unele munci u- vărate. Oricine doreşte le poate
vedea cu proprii săi ochi în gos­
ţ ta patrie, dorinţa de a cunoaş- din frumuseţile şi bogăţiile pa- poi cursa cu vaporul de la } şoare pe care le pot face şi bă­ podăria colectivă din Pricaz si
în alte gospodării colective. In
' te şi mai mult, de a vedea ae- triei noastre. ' ' Brăila la Galaţi, ocazie priel- ţ trînii. Celor care vor să mun­ faţa lor se sfarmă orice minciuni
lansate de gurile rele la adresa
^ vea cele studiate, se trezeşte Traseul Sebeş—Arad—Timi- nică de a li se vorbi despre - cească pe măsura posibilităţilor gospodăriilor colective, ele au
puterea de-a nimici orice încer­
' în eul peste măsură de curios şoara— Turnu Severin—Craio- „Dunărea in economia noastră lor, li se pontează zilele-muncă care a duşmanului de clasă de
a abate ţărănimea muncitoare
al fiecăruia dintre elevi. Fie­ va—Bucureşti—litoralul Mării naţională". ca Ia oricare alt colectivist. de pe. drumul agriculturii so­
care îşi pune întrebarea ce a- Negre—Brăila— Galaţi—Iaşi— Institutul Agronomic din Pentru a fi mai clar, să dăm cialiste.
nume se ascunde sub noianul Plneşti—Sinaia— Oraşul Stalin iaşi, Dealul Copoului, Muzeul cîteva exemple din gospodăria
de linioare maro sau albastre, —Sibiu—Sebeş, cu lot ce au j on Creangă", biserica „Trei colectivă din Pricaz. Dutca Ioan
cum o fi acolo utide pe hartă oaoooooocoooocxDooooooooooooooooooooooc ierarhi", palatul culturii cu are peste 60 de ani, iar soţia
se vede un minuscul triunghi,
6 pinacoteca, muzeul de ştiinţele Iui peste 55. Ei au făcut în a-
sau acolo unde stă scris „Ma- ° Să ne cunoaştem 8 naturale şi muzeul etnografic,
rea Neagră". Oricit de perfee- g 8 cu toate explicaţiile şi amă- <
tă ar fi lecţia predată, or harta 9 nuntele primite, au dezvăluit \
de exactă şi precisă, elevii ră- ^ ooo<x5oo<mooooooooooooooooooogooooooc. !_mporian{a bogăţia cultura- ;
min cu acelaşi mare semn ele avut de văzut cei 60 de elevi [?1 a străvechiului oraş moldo-,
întrebare: şi totuşi, cum o fi
acolo ? Nu e de mirare deci că pe drumul parcurs, a însem- uenesc. -8®-
nat mai mult depît lecţii în­ .„.!Ţya?r»a «auUr,u.l.u,,i, negru", „b„_o- ,
atunci cînd li se iveşte oca­
zia să parcurgă pe teren o par­ tregi de geografie. * gafa- regiune petroliferă a Văii \ Dorel îşi cumpără
te din lecţiile însuşite teore­
tic, să-i auzi exclamînd, minir Multe au avut de văzut şi Prahovei, a stîrnit apoi acelaşi,
de învăţat aceşti excursionişti interes. '
în cele 29 de zile cit a durat La sinaia, hotelul de la cota; motocicletă
splendida plimbare prin (ară. 1 ,400, Muzeul Peleş, excursia • Am devenit buni prieteni. Do­ cînd o să apar cu o motocicletă
rel lucrează in Atelierele C.F.R. in Simeria. Atunci îşi vor da
Neuitate vor rămine pentru ei [a Vîrful cu Dor şl măreaţa! Simeria, E tinăr şi ca orice seama ce înseamnă să ai libret
tinăr 'e şi- el visător. Visul lui ¦ C.E.C.
muzeele istorice din Arad şi privelişte spre Culmile sem eţe; e să-şi cumpere o motocicletă.< Mi-a zimbit şl a plecat gră-
Timişoara, plimbarea cu vapo- a!e Carpalilor, au trezit ace-
rasul pe Bega, portul din Tur- eaşţ dragoste pentru tot ce are <
nu Severin, parcul „Poporului“ patria noastră atît de frumos [
din Craiovaf muzeul „Grigore 5/ bogat,
Antipa", RcilătfUl\„. Republicii, Instructive-'au--fost- apoi -ofo n P w L t i m i Mică, dar să. ştii y abcitesst1epar e. agenţia C.E.C. Zilele
c..ă!A a—m s-o cumpăr" —¦ zice el. '4l-am î. nt1î+l.nit din nou pe
Parcul de cultură „/. V. Sta- zitele la Muzeul de istorie si
De cîşligat cîştigă bine, că Dorel.
lin", plimbarea cu vaporul pe Biserica Neagră din Oraşul
doar e meseriaş priceput şi har­ — Ei, cum stăm cu motoci­
lacul Herăstrău din Bucureşti, Stalin, excursia la Postăvarul <
nic. Cu toate acestea el n-a reu­ cleta ? Fam întrebat eu.
etc. Aceeaşi puternică impre- 5/ Poiana Stalin, urmate de \
şit niciodată să siringă o sumă — Mai am de depus vreo 200
sie a lăsat şi oraşul Constau- plimbarea prin Dumbrava şi la <
cu care să-şi poată satisface vi­ şi apoi plec la Bucureşti s-o
ţa cu portul său, plaja Mama- Grădina zoologică din Sibiu, <
sul. Dar in cele din urmă a gă­ cumpăr. Dar ştii... surpriza.
ia, dimensiunile şi bogăţia ac- cl-t şi vfzifa ţa casa lui O cta-i
vanului lingă care elevii au vian Goga din Răşinari. < sit mijlocul cel mai potrivit: li­ Cînd scriu aceste ritiduri caut
bretul de economii C.E.C. L-am din noii să-i dovedesc lui Dorel
primit explicaţii suplimentare O. lună întreagă s-au p lim A
intilnit apoi ieşind grăbit pe că-i sînt prieten şi (in la bucu­
în legătură^ cu fauna Mării Ne- bat elevii din Sebeş prin ţară, $
poarta atelierelor C.F.R.
gre. O altă lecţie legată de re- 0 lună şi un prilej de noi în- < ria lui de a face o surpriză to­
giuneci maritimă a patriei noa- văjăminfe, după care patria li < — încotro, l-am întrebat eu. varăşilor de muncă. DebV îi lin
— Am luat salariul şi mă duc într-adins numele ascuns. Par-
stre, cu specificul Mării Negre, se parp m at- frumoasă şi mai ţ
formarea valurilor, au acu- bogată. < să depun nişte bani la C.E.C. că-l văd peste două-trei luni
mulat-o tinerii pe litoralul mă- b OH. LUPAN > Doar ştii că vreau să-mi cum­ plimbîndu-se cu motocicleta lui
păr o motocicletă. Te rog însă bucuros că şi-a realizat visul.
nu mai spune nimănui. Vreau Şi acum un mic secret. Bucu­
'? WW-1
să fac o surpriză tovarăşilor ria ce strălucea în ochii priete­
In tabăra de la Pui de muncă. Sînt acolo la noi în nului meu Dorel, m-a îndemnat,
secţie cîţiva care mă cam iau să-i urmez calea; mi-am scos
peste picior cu libretul C.E.C. şi eu un libret de economii cu
Ca şi în alţi ani, şi în vara ţie, Simeria, Petroşani, sau alte dar... şi aici, prietenul meu ac- dobîndă pe num ele:
aceasta la Pui s-a deschis o ta- localităţi, aii făcut ca tot timpul
bără pentru pionieri şi şcolari, verii, clădirea, fostul conac al centuă cu hotărîre — or vedea ŞTEFAN ZAPOÎINKI
unui mare moşier — acum ta-
Cei 210 copii veniţi din Timi-
şoara, Arad, Alba Iulia, Orăş- bără de vară, — să răsune de ANUNŢ
cîntecele şi voia bună a pionie­
rilor şi şcolarilor. ¦
Pe tot parcursul verii, condu­ Şcoala Profesională de Ucenici Ghelar
cerea taberei, în colaborare cu regiunea Hunedoara, anunţă :
instructorii şi profesorii, au făcut
ca vacanţa pionierilor şi şcolari­ In anul şcolar pregăteştet muncitori calificaţi în meseria<
lor veniţi la Pui să, fie cît mai
de miner de minereuri. ' l
Durata cursurilor este de 3 ani.
plăcută şi instructivă. Examenul de admitere va începe la data de 12 septembrie^
Astfel, s-au organizat excur- 1958 orele 8 (dimineaţa). ti
sii-vizită, la G.A.G. Rîu-Bărbat,
B6yie-baci". ‘Apoi tot el şi-a zis: trebuie n-are ce căuta la mine. Şi excursii la peşterile din jur, cum Pentru admitere, candidaţii vor prezenta următoarele acte :T|
„măi, dar ce-o să spună oamenii". încă ceva. Să ştii dumneata că dacă sînt cele de la Ohaba. Ponor şi
A strîns brigada şi a stai de vorbă schimbul se face la locul de muncă, Ursului, pe dealurile Fizeştiului, 1. Certificat de studii. ti
cu fiecare în parte, spunindu-i fiecă­ treaba merge cu mult mai bine. Luncanilor etc. De asemenea
ruia ce are de făcut şi cum trebuie s-au mai organizat jocuri de 2. Certificat de naştere (copie legalizată). ?|
să muncească. Oamenii au fost de — La noi se întrec schimburile în­ iniţiativă şi orientare, seri'lite ­
acord, l-au ascultat. N-a trecut mult tre ele, spuse un altul. Cînd cei din rare, de basme, seri de povestiri 3. Certificat de sănătate (analiza sîngelui şi radioscopia?!
timp de atunci şi brigada tui Con­ schimbul de diipă-amiază văd că cel
stantin Zaharia a începui să se nu­ de dimineaţă are o anumită depă­ ^pulmonară). ?
mere printre fruntaşe. şire, caută să-l întreacă. Aşa proce-
dează şi cei din schimbul trei. Ori- ) 4. Declaraţia tip, privind starea materială a părinţilor^'
La sector venise tot schimbul de cum, pînă acilm nu ne putem lăuda h
dimineaţă. Venise şi. Balade şi Iasca cu Cine ştie ce. De aici înainte o să ) (susţinătorilor legali). a!
şi Ciobanii şi Soradi, în fine veni­ meargă treaba cu mult mai bine.
seră toţi. Credeam că o să înceapă Se pot înscrie absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de A1
toţi să vorbească, să spună cum Tocmai cînd credeam că oamenii
muncesc ei, cum îşi organizează lo­ şi-au dat drumul la limbă, au tăcut ştiinţifico-fantastice. 15—18 ani. ţ1
cul de muncă, metodele care le apli­ ca prin minune. Crezuseră că aii ’
că. Toţi tăceau. Oameni de o modes­ spus prea, mult. Apoi a plecat fie­ Pionierii veniţi în . tabăra ’de Drepturile elevilor sînt cele prevăzute de H.C.M.
tie rară. La tin moment dat intră în care la treaba lui. Despre vagoneta­ la Pui au organizat şi frumoase
vorbă ajutorul de miner Vasile Ba­ rul Gheorghe Cojocăru, ajutorii de focuri de tabără în jurul cărora Cererile de înscriere însoţite de acte se vor prezenta sau$
lade, considerat om mai cu vechime. mineri Dumitru Cucu. şi Grigore Po- ei au prezentat variate progra­
pirtac,, am aflat abia mai tirziu că me artistice la care au partici­ trimite secretariatului şcolii pînă la data examenului.
— Muncim tovarăşe cum putem şi suit cei mai harnici din brigadă. pat şi localnicii.
noi mai bine. In ultimul timp am în­ Lămuriri suplimentare se pot obţine de Ia secretariatul^
ceput să ne cunoaştem şi să ne în­ O brigadă 'tinără, cu oameni la Nici jocurile sportive n-au lip­
ţelegem de minune. fel, a pornit pe un drum nepietruit, sit. Pionierii şi şcolarii taberei scolii. ¦,
şi lung. Acest drum a început să fie din Pui s-au întrecut la fotbal,
— Bine, că munciţi asta e ade­ parcurs de către candidatul de par­ ¦
vărat, dar cum de reuşiţi s<5 depă­ tid Constantin Zaharia şi ortacii săi.
şiţi planul. Acum merge ceva mai greu. De., ca ^ +.„e. « •••«-*• •o—*'
De data aceasta se băgă în vorbă la orice începui: de drum. « NŞTMNŢAR.E t
Constantin Zaharia, şeful brigăzii. V. ALBU
volei etc. i
— I.e-am spus de la început: care \ V - “S A 1
face nemotivate şi nu munceşte, cum Acum cînd vacanţa de vară e l Inspectoratul Uniunii Compozitorilor din R.P.R. pentru re-?
pe sfîrşiie şi elevii se pregătesc
. t¦ ¦ să păşească într-un nou an şco­ i giunea Hunedoara, cu sediul in Deva, str. 23 August nr. 17, ¦
lar, nu poţi să nu-ţi arunci c
•VVVV i.*C—=O»''<A ? telefon 170, reaminteşte tuturor celor ce au organizat mani- >
| festări cu muzică care se încadrează la plata drepturilor d e ’
privire în urmă şi s ă ‘ spui ca f autor şi care nu au achitat sumele datorate, că sînt invitaţi'
micul Gabriei Kovaci din Timi­ t pe această cale să intre in lega litaîe. »
şoara cînd a părăsit1 tabăra : * Surnele se pot achita prin mandat postai pe adresa :
¦ UNIUNEA COMPOZITORILOR - Cont B.R.P.R. - DEVA •
„Vacanţa a fost minunată. Noul j Drepturi de autor se cuvin compozitorilor de la toate ma- J
an şcolar îl vom începe cu forţe ¦ infestările cu muzică organizate in cadrul Caselor de Cultură, >
noi. La revedere dragă tabără!“. ?căminelor culturale, întreprinderi sau instituţii, precum şi de la j
, ILIE TIJRCU
* orice fel de petreceri cu muzică organizate de particulari. f
‘ '¦ 1 corespondent