Page 11 - 1958-09

Nr. 1154
Deputaţi şi propagandişti
Lărgirea şi consolidarea sec-
totului socialist al agriculturii
a stat şi stă în permanenţă în
centrul activităţii deputaţilor din
raionul Ilia. Practica a.-dove-
dit •’că acolo unde aceştia sînt
în fruntea tuturor acţiunilor, oa­
menii îi urm ează. cu- încredere.
Astfel, în ultimul timp mai în
fiecare comună şi sat din raio­
nul Ilia deputaţii au analizat fe­
lul cum se desfăşoară munca
pentru transformarea socialistă
a agriculturii. Şi, în majorita­
tea cazurilor, aceste dezbateri
au fost urmate de acţiuni con­
crete. De pildă, deputaţii din
comuna Lăpuşnic, analizînd In­
tr-o şedinţă situaţia din cadrul
întovărăşirii agricole, â u . ajuns
. la concluzia că aici sînt create
toate premisele pentru formarea
unei gospodării agricole colec­
tive. In acest scop au discutat
mai întîi cu fiecare întovărăşit
în parte, apoi, la o adunare pe
întovărăşire, s-a arătat că toate
cele cinci brigăzi din întovără­
şire care în această vară au lu­
crat în comun la cultura păioa-
selor au obţinut rezultate din­
tre cele mai bune. Numai bri­
gada a I-a, condusă de Traian
Cercea, a obţinut in medie 1.248
kg.' grîu la hectar. Acest lucru
a avut o mare influenţă asupra
întovărăşiţilor ceea ce se dove­
deşte prin faptul că imediat du­
pă şedinţă un număr de 11 în­
tovărăşiţi au făcut cereri pen­
tru formarea unei gospodării a-
gricole colective.
Bine au' muncit în această
direcţie şi deputaţii Ioan Me-
drea şi Ioanichie Brăileanu
din satul Boiul de Sus. Aceştia
au fost primii care s-au înscris
in întovărăşire cu întreaga su­
prafaţă de teren arabil şi apoi
au început să ducă muncă po­
litică în rîndul celorlalţi ţărani
muncitori. Rezultatul a fost că
in scurt timp s-au mai înscris
in întovărăşire încă 66 de fa­
milii cu 229,35 hectare. Apoi,
in mod treptat, deputaţii de aici
au convins şi pe alţi ţărani
muncitori să facă cereri de-,în­
scriere, ajungind ca în prezent
întovărăşirea din satul Boiul de‘‘
Sus să numere 91 familii cu
380 hectare. " Lt\
In comuna Almaş Sălişte, ca­
re este complect cooperativiza-
tă, pe lingă organizaţia de par­
tid au desfăşurat o muncă sus­
ţinută in această direcţie şi de­
putaţii Victoria Blaj, Laurian
Codrean, B. Emil şi alţii.
De curind şi in satul Dănu-
leşti, la propunerea unui grup
de deputaţi s-a luat in discuţie
problema formării unei întovă­
răşiri agricole. Drept urmare a
Tineri şi şcolari!
Contribuiţi la dezvoltarea e-
fectiuului de v'mat din regiunea
noastră!
I \/‘matul din familia cerviu­
deilor, necesită in timpul ierni­
lor grele hrană suplimentară,
aşezată artificial de om. Pen­
tru aceasta tineretul, pionierii şi
şcolarii din regiunea noastră pot
participa la acţiunea de recol­
tare a castanelor ce se găsesc
din abundenţă prin parcuri,
curţi şi pe marginea şoselelor.
Cantităţile recoltate se pot pre­
da la orice ocol silvic, care le
vor utiliza in timpul iernii, pen­
tru hrana vinatului.
(Dorinţa, le-a le it îndeplinită
16 august 1958. O zi senină de au- vreodaţă , să Ţie nevoie de ei, zile şî
gust, plină de soare şi de căldură ca nopţi de-a Vîrtdul, nu sedau în lăţim
şi inima celor trei tipografi c a re . au '. pentru câ sînt convinşi că munca de
trăit atunci cele mai înălţătoare cli- construire a socialismului necesită u-
pe. Trei tipografi, toţi de la întreprin­ neori şi eforturi.
derea „1 Mai" Deva, din aceeaşi sec­ De acest lucru şi de multe altele
ţie, în acea zi senină de august, nu şi-au dat seama stînd de vorbă cu co
primit din partea comuniştilor un ti­ muniştii din întreprindere. Ei le-au
tlu de iitare cinste. Titlul de candidaţi insuflat acestor tineri dragostea de
ai partidului.
Cîtă emoţie, firească în felul ei, i-a ştesc. Lor trebuie să’ le fie recunos­
cuprins atunci pe utemiştii Florian Ni- cători pentru că astăzi fac parte din
colae, Viorel Codreanu, dar mai ales rîndul candidaţilor de partid şi ca
pe mezinul Modest Rotaru, pentru că
despre ei este vorba, o pot spune
numai ei şi comuniştii care au parti­
cipat la adunarea generală. In acea
adurtare s-a analizat şi s-a cîntărit
activitatea celor trei harnici muncitori didaţi de partid. Le era insă greu să
tipografi care s-au întîlnit în între­
prindere venind din trei colţuri ale ţă­ mească. Se gîndeati că inca nu sini
rii. Muncesc aici de multă vreme şi
munca lor este preţuită de toţi mun­
citorii. Sînt fruntaşi în muncă şi în
acţiunile obşteşti. Dacă se întiinplă la urmă au trecut peste îndoiala ca­
D R U M U L '‘S O G T A U S m n iÜ ! Pag* 3
SEEKS 5Bssass® B S S S S b m S B I
S i g » de pe acum bazele în atenţia Telegrame externe
k < .n w v .n ......— ţ ------------- . . . ¦——
jc i t i t o r i l o r j încordarea din Orientul mijlociu
şi Extremul Orient —
unei pecoite sporite în anul v iit o r ! îngrijiţi din timp să reînnoiţi aho
namenteie la ziare şi reviste sovie- î
( Urmare din pag. l-a) tice şi romîneşti pe anul 1959. j
discuţiilor purtate, un număr de Abonamentele 9e primesc prin o- {
10 membri, de partid, majorita­
tea şi deputaţi, au tăcut primele trecute s-au creat condiţii favo­ partid săteşti, sfaturilor popu ficiile şi agenţiile poştale, factorii j consecinfă directă a politicii imperialiste
cereri de înscriere în întovără- rabile pentru intensificarea rit­ lare şi a tuturor oamenilor mun poştali şl difuzor» de presă din în­
şire. . mului Ia arături. Cunoscînd fap­ cii de pe ogoarele regiunii noas treprinderi, instituţii şi de Ia sate. CAIRO (Agerpres). — Ih- rii Generale. Dimpotrivă, forţe­
tul că o bună pregătire a te­ ir-un comentariu intitulat „Forţa le americane din Liban efectu­
' Exemplul personal dat de de­ renului pentru însămmţări cere — Abonaţi-vă la revista .teore- J ează noi mişcări, construiesc
putaţi în problema transformării ca arăturile de însămîtlţări să militară nu poate realiza pacea“, noi baze şi chiar organizează
socialiste a agriculturii 'a'javut fie făcute gu ccl puţin 3—4 săp- tre . » » „• tică şi informativă a Partidelor Co- j postul de radio Cairo arată că : provocări împotriva poporului
'mare influenţă şi în rificTuif ţă ­ tămîni înainte de începerea se­ moniste şi Muncitoreşti „Probleme j „încordarea care domină in O-
ranilor muncitori din comuna mănatului, ca pămîntul să se Munca politică de masă con ale Păcii şi Socialismului“. Abona- J rientul mijlociu şi în Extremul libanez. Guvernul englez consi­
aşeze şi să formeze un pat ger­ mentele se primesc prin oficiile poş- t Orient este de fapt o consecinţă deră din partea sa că „ar fi
Vorţa. Aici, deputaţii care fac minativ bun, trebuie să se trea­ stituie chezăşia succesului cam tale, factorii poştali şi difuzorii de J directă a politicii imperialiste prematur de a vorbi de o retra­
parte din întovărăşire au mers că acum cu toate forţele la exe­ presă din întreprinderi şi instituţii, J „pe pragul războiului“ şi a com­ gere a trupelor britanice din
pe la casele ţăranilor cu gos­ cutarea arăturilor. paniei agricole de toamnă. Agi* > ploturilor imperialiste împotriva
— Abonaţi-vă ia ziarul „Munca“ t popoarelor iubitoare de pace“. Iordania“. Şi Anglia încearcă
podării individuale şi le-au ară­ Din situaţia comunicată sec­ tatorii, îndrumaţi de organiza- 1 Comentatorul subliniază rolul in fel şi chip să dovedească că
tat în mod concret cît de mult ţiei agricole regionale rezultă important pe care îl acordă im­ operaţia de retragere ar fi com­
că pînă Ia data de 1 septembrie ţiiie de bază, trebuie să folo- f perialiştii torţelor lor militare plicată şi că ar necesita un
s-a schimbat viaţa lor de cînd a.c. s-au executat arături de va­ în înfăptuirea acestor complo­ timp îndelungat. Comentatorul
sînt întovărăşiţi, invitîndu-i ră în proporţie de 62,88 la sută sească cele mai diferite m ijloa-1 turi. El arată că flota ameri­ se întreabă : Cum ocuparea Li
chiar acasă pentru a le arăta îaţă de plan. Fruntaşi în această cană, care a fost folosită împo­
cum trăiesc. Convingindu-se de muncă sînt raioanele Alba (76 ce de agitaţie vizuală şi verbală j şi „Munkâs elei" organ al Consiliu- ţ triva popoarelor din Orientul banului şi Iordaniei a putut f
Ia sută), Ilia (64 la sută), Sebeş în munca politică de masă pen­ lui Central al Sindicatelor din Ţ arab este folosită de asemenea o operaţie afit de uşoară pen
avantajele muncii în cadrul în­ (63 la sută), şi rămase în ur­ tru a antrena ţăranii muncitori IR.P.R. Abonamentele se primesc in prezent în Oceanul Pacific iru forţele americane şi engle
tovărăşirii agricole, încă 91 fa­ mă sînt raioanele Orăştie, (48! să facă toate lucrările Ia tim­ prin oficiile poştale, factorii poştali ¦ împotriva Chinei populare. „Po­ ze, iar retragerea lor poate de
milii din comuna Vorţa s-au la sută), Hunedoara (50 Ia su­ pul potrivit. Paralel cu aceasta, şi difuzorii de presă din întreprirt- » porul chinez, arată comentato­ veni o operaţie atit de dificilă
tă), şi Brad (52 Ia sută). . să ducă o susţinută muncă de * deri şi instituţii. rul, dă riposta cuvenită acestor şi complicată ?“.
inscris in întovărăşirea agricolă popularizare a succeselor obţi- f — Pionieri şi elevi 1 » provocări imperialiste“.
numai în perioada de la termi­ Pentru asigurarea succesului
însăitîîhţărllor şi arăturilor de nute de gospodăriile colective şi ţ Abonqţi-vă pe anul 1959 la pu­ Vorbind de situaţia actuală
narea treierişului şi pină in pre­ toamnă este necesar ca întregul întovărăşirile fruntaşe, astfel ca < blicaţia „Scînteia Pionierului“. Abo­ din Orientul mijlociu, comenta­
zent. parc de maşini şi tractoare, numărul ţăranilor muncitori ca- 5 namentele 'se primesc prin oficiile torul postului de radio Cairo a
precum şi toate uneltele agricole re pornesc pe drumul agricul- C, poştale, factorii poştali şi difuzorii sp u s: „După ce au trecut zece
* să fie pregătite în mod exem­ turii socialiste să crească în voiuritari din şcoală, zile de la adoptarea de către
plar. Mecanizatorii din S.M.T.- continuu. ;i Adunarea Generală a O.N.U. a
Acestea sînt numai citeva as­ uri şi G.A.S.-uri au un rol ho- hotăririi care prevede retrage­
pecte din munca deputaţilor din tărîtor în campania agricolă de ‘ <v - Ú —..A. rea cit mai grabnică a trupelor O asemenea atitudine, obser­
raionul Ilia, în problema trans­ toamnă. De executarea la timp americane şi engleze din Liban
formării socialiste a agricultu­ şi în cele mai bune condiţiuni a- Cifre şi fapte din activitatea şi Iordania, S.U.A. şi Anglia vă comehtâtoiul, denotă cele
rii.- Ele Insă' sînt mult mai va­ grotehnice a lucrărilor contrac­ nu au dat nici un semn care
riate şi pe zi ce trece deputaţii tate, depinde .în mare măsură să indice că ar intenţiona să pu­ mai mîrşave intenţii. Ea con­
din ace st‘faion găsfec noi me­ nă în aplicare hotărîrea Adună­
tode prin care atrag alte zeci stituie o ameninţare directă şi
de familii pe drumul agricultu­ patriotică a tineretului continuă a păcii, care ar putea
rii socialiste. Prin conferinţele
avea urmări grave nu numai in
din raionul Sebeş Orientul arab -ji în lumea în­
treagă. ,i
Tinerii din raionul Sebeş, mo- du. Un alt grup de tineri (75 In încheiere, comentatorul
Dilizaţi de organizaţiile U.T.M., persoane), tot din acest sat, a postului de radio Cairo a arătat
însufleţiţi de o p,rofundă dra­ prăşit 8 ha. puieţi în pădurea că popoarele arabe vor acţiona
goste patriotică, desfăşoară tot din hotarul satului. 35 utemişti împreună cu toate popoarele iu­
mai multe acţiuni menite a în­ ciin Gîrbova au- prăşit 4 ha. pu- bitoare de pace pentru a zădăr­
frumuseţa localităţile lor şi a ieţi, iar alt grup a prăşit 3 ha.
sprijini dezvoltarea şi întărirea puieţi pe raza aceleiaşi comune. nici comploturile imperialiste şi
dominaţia străină.
ce le ţin la căminele culturale asigurarea unei recolte bogate. econorhidi noastre naţionale. În­ Nu mai prejos stau şi tinerii Lucrările congresului
pe teme agricole -legate de via­ Un. rol deosebit de mare în cadraţi în planul de acţiune al din comunele Pianu de Sus şi
comitetului raional de partid, Miercurea, care au plantat în sindicatelor britanice
ţa întovărăşirii din localitate, desfăşurarea în bune condiţiuni prin munca şi eforturile lor ti­ acest an peste 7 ha. puieţi. Luat
prin discuţiile de la om la om,- a lucrărilor din campania agri­ nerii acestui raion dau dovadă pe întregul raion, la împădu­ BOURKEMOUTH (Agerpres). mind la încetarea experienţelor
in cadrul cărora popularizează colă de toamnă îl au agronomii. de o profundă conştiinţă, con­ riri ait participat în acest an cu arma nucleară, Driberg a
rezultatele obţinute de sectorul Indrumînd zi de zi pe oamenii vinşi fiind că numai astfel se peste 6000 tineri. In şedinţa din după-amiaza zi­ subliniat că acesta trebuie să
muncii din agricultură, ingine­ pot numi vrednice vlăstare ale lei de 1 septembrie a celui fie numai primul pas pe călea
socialist al agriculturii şi prin rii şi tehnicienii agronomi vor poporului nostru muncitor. Cuvinte de laudă se pot adu­ de-al XlX-lea congres al sindi­ dezarmării, după care trebuie
multe alte metode, deputaţii din aduce o contribuţie însemnată la ce şi tinerilor din întreprinde­ catelor britanice a Început dis­ să urmeze încetarea producţiei
raionul Ilia s-au dovedit a fi succesul acestei campanii. Iată cîteva exemple care vin rile şi fabricile oraşului Sebeş. cutarea pe secţii a raportului de bombe cu hidrogen, distruge-'
buni agitatori în munca pentru să confirme temeinicia acestor Aşa de pildă, la fabrica „Simion Consiliului General. Delegaţii au rea armei nucleare şi reducerea
Pregătirea temeinică a cam­ afirm aţii: tinerii din satul Re­ Bărnuţiu“ au fost mobilizaţi 80 înarmărilor clasice.
lărgirea şi consolidarea sectoru­ paniei însămînţărilor de toamnă citi, comuna Gîrbova, au prăşit tineri cate au nivelat în curtea aprobat măsurile preconizate de
lui socialist al agriculturii. trebuie să stea acum în centrul un ha. de vie la G.A.S, din Re- fabricii lor un teren de 200 m.p. conducere pentru rezolvarea di­ Vorbitorul s-a pronunţat du­
preocupărilor organizaţiilor de şi au transportat 12 tone de pie­ vergenţelor şi conflictelor între pă aceea pentru o cit mai grab­
M. IOAN triş pentru acoperirea terenului diferite sindicate şi o rezolu­ nică convocare a conferinţei la
nivelat. Cei evidenţiaţi în aceas­ ţie care semnalează lipsa de u-
Ce conţine dosarul nr, 119? tă lucrare au tăcut o excursie, nitate şi coordonare a acţiuni­ nivel înalt, precum şi pentru a-
urmată de un schimb de expe­ lor dintre diferitele sindicate cordarea locului legitim în
» H)V. \ U , ,,!;-vsv)K. .< rienţă, la fabrica „Ardeleana“ membre ale Consiliului sindi-
...Dar să vedem ce scrie în ultima din Alba Iulia. 'are
Am în faţă dosarul *. . j&r ai ,4 ,cli doi hndivizi Jşl praotK dato-
jifdici ar nr. troşam. Un număr de 150 tineri de.'
119 cu un conţinut? de 217 file (pie- cau mai departe „meseria“ şi prin filă a dosarului. Fita nr. 217 (ultima la fabrica „Sebeşul“ şi din alte acestei probleme o deosebDiIUtăÎ aa,-V rreepprreezentanţilor adevăratului
se). Ca şă'-l pOt lectura în 'amănunt 'alte localităţi dirt ţară. filă) a dosarului judiciar nr. 119, întreprinderi au participat la în­ *e n_t ’e‘ , !' ¦v¦‘"'L gffuuvvern aăl Chinei“,. iîn Extremui l
a trebuit să rup din programul zile! osie o miluită care conţine o hoiărîre frumuseţarea parcului oraşului Driberg, preşedintele Comite­ Orient s-a creat o situaţie foar­
timp de vreo 4 ore. Piesele sînt aşe­ dreaptă. In ea Se spune: „In numele
zate în ordinea culegerii lor şi fiecare poporului se condamnă la 20 de ani Sebeş, curăţind iarba şi aleile tului executiv al Partidului la-' te primejdioasă. Delegaţii au
reprezintă o rază de lumină în des­
muncă silnică şi 10 ani interdicţie pe o suprafaţă de 2.000 m.p., în burisl s-a adresat delegaţilor la intimpinat cuvintarea lui Dri­
coperirea unui furt. Pe fiecare filă corecţională individul Traian Gavri- congres cu un cuvînt de salut berg cu aplauze furtunoase.
sînt scrise două nume: Traian Gavri- iescu şi la 15 ani muncă silnică şi timp ce tineretul de la M.A-T.
lescu şi Gheorghe Călin. Doi indivizi
fără nici o profesie care, călcînd în 10 ani interdicţie corecţională indi­ a descărcat şi transportat două chemînd mişcarea sindicală la In cursul şedinţei preşedin­
vidul Gheorghe Călin“. intensificarea activităţii politice tele comitetului de organizare
vagoane de doage, eîectuînd 200 datorită probabilităţii că în An­ al congresului a declarat că pe
glia vor avea loc alegeri paria-' adresa congresului au sosit te­
ore muncă voluntară. mentare înainte de termen, legrame de salut din partea
Consiliului Central al Sindica­
Asemenea exemple pozitive Referirtdu se la problemele de
politică externă, Driberg a cri­
picioare tot ceea ce se leagă de cu date de tinerii raionului Sebeş,
vîntul om, şi-au însuşit banii ce re­
prezentau salariile muncitorilor mineri Din partea celor mulţi şi cinstiţi constituie un imbold preţios în
de la Luperti.
această hotărîre primeşte aprobarea activitatea organizaţiilor U.T.M.,
unanimă.
pe drumul îndrumării şi mobili­ ticat guvernul englez pentru telor sovietice, Federaţii/ sindi­
Flecare filă aduce asupra acuzaţilor La un moment dat, în ziarul Scîn- r. 1. MANEA zării tineretului în următoarele faptul că el continuă cu incăpă- catelor din întreaga Chină şi
dovezi grăitoare. Dovezi de netăgă­
acţiuni patriotice. ; ţînare exploziile nucleare. Che- a sindicatelor din Belgia.
teia apare o informaţie privind unele«
duit, care nu se pot dezminţi. Dar hoţii ale celor doi indivizi. Casierul ®
cum s-au petrecut faptele? Iată : în- Dumitru Efrimov face o scrisoare,
tr-una din zile în holul băncii de stat prţn car(j cere ca rej ,j0| indjvizi s ă 1 Realizări prin contribuţie voluntară
^!!51 în raionul Hunedoara
din Petroşani casierul Dumitru Efri fie anchetaţi pentru a se vedea dacă
mov de la exploatarea minieră Lupeni nu cumva tot ei sînt şi autorii furtu-
îşi făcea monetarul banilor încasaţi lui din Petroşani. Organele ancheta
de la bancă, care reprezentau sata- foare au confirmat ftltrulolut băhuiafai
riiie muncitorilor. casierului Efrimov.
La un moment dat în hoţul băncii Aduşi din nou pe banca acuzaţilor
îşi fac apariţia doi indivizi deghi- Traian Gavrilescu şi Gheorghe Călin^ Locuitorii satolor şl comune­ tă, s-âu început şi lucrările. de acest fel sînt mulie în ra­ tul Plop din comuna Ghelar,
zaţi. Erau tocmai Traian Gavrilescu au încercat să nege. Dar, în faţa do lor raionului Hunedoara s-au Suma stabilită pentru acest an ionul Hunedoara. Ele dovedesc au început lucrările de con­
şi Gheorghe Călin. Acţiunea lor pre- vezilor zdrobitoare strînse cu multa^ convins de mult că prin contri­ insă, nu era suficientă. Aceasta struirea unei şcoli şi a unui
meditată a reuşit. Prin metode pro- trudă în dosarul judiciar nr. 119, a-^ buţie voluntară pot obţine în­ că locuitorii participă din plin cămin cultural. Tot prin, con­
prii rtumai hoţilor, ei au sustras din ceştia s-au văzut neputincioşi, La pro semnate realizări de folos ob­ însemna ca lucrările să fie o- la înfrumuseţarea comunelor, la tribuţie voluntară, la Teliuc se
geanta casierului suma de 25.000 lei. ces au participat şi mulţi muncitor^ ştesc. Nu există sat în care să prite pînă in anul viitor, pentru ridicarea nivelului lor de viaţă. ridică un internat pe lingă şcoa­
Apoi au dispărut. A trecut de atunci mineri ai căror bani au fost furaţi de nu se fi ridicat cîte o construc­ votarea unei noi contribuţii vo­ la de 7 ani. Internatul va dis­
mult timp şi nimeni nu a reuşit să cei doi indivizi. Justiţia a ştiut să-ş^ ţie nouă — ca rezultat al con­ Cmistrucţii de şcoli pune de bueălărie, săli de mese
descopere pe autorii furtului dirt Pe- facă datoria. Au fost condamnaţi. tribuţiei lor voluntare. De aceea luntare. Locuitorii Călanului, şi cămine culturale şi dormitoare confortabile.
ei răspund acum cu entuziasm dornici de a pregăti cît mai re­
la chemarea sfaturilor populare pede un local corespunzător în In majoritatea comunelor ce­ Poduri şi podeţe
şi pe lingă faptul că achită con­ tăţenii au hotărît ca prin con­
tribuţia votată în adunările care să înveţe copiii lor, au luat tribuţie voluntară, în acest an Bunii gospodari din comunele
re-i stăpînea mai ales că în mai multe populare, participă şi cu mun­ o hotărîre mult mai avantajoa­ să se continue lucrările la con­ Băcia, Peştiş şi Bunila s-au
rînduri comuniştii le-au vorbit despre că voluntară la înfăptuirea nu­ să, care va grăbi terminarea gindit nu numai la construcţii
partid, despre faptul că partidul prl meroaselor construcţii care au strucţiile de şcoli şi cămine cul­ mari, ci şi la alte lucrări mai
meşte cu drag în rîndurile sale pe împînzit satele. lucrării. Ei au mărit valoarea turale începute în. anii trecuţi mici, dar necesare folosului ob­
muncitorii harnici şi devotaţi, pe acel contribuţiei voluntare pe acest şi să înceapă construirea altor ştesc. Astfel, în Băcia s-au con­
care dovedesc prin fapte că merită să Anul acesta cetăţenii raionu­ an, în raport cu posibilităţile noi localuri. Astfel, în satul struit prin contribuţie voluntară
facă parte din rîndurile sale. lui Hunedoara, mai mult ca ori- Strei-Ohaba a fost terminată două poduri, unui in păşune şi
cînd, au răspuns prompt la che­ fiecăruia. Astfel, peste banii vo­ construcţia şcolii de 4 ani care altul in comună, iar în Peştiş
!¦' Aşa se face că .toţi trei, animaţi mările sfaturilor populare. Ast­ taţi la început de an au mai a fost începută în anul trecut. s-a construit un pod peste apa
de aceeaşi dorinţă supremă, au cerul fel, suma votată la început de dat cca. 15.000 Iei, suma cu ca­ La această construcţie, pe lin­ ce trece prin comună.
organizaţiei de partid să-l primească an pentru contribuţia voluntară re se pot continua lucrările de gă contribuţia în bani, locuito­
în rîndurile sale. Şi i-a primit. Nu — peste 280.000 lei — în cin­ prelungirea şcolii. De asemenea, în Bunila s*au
însă fără ca membrii de partid, atunci, stea zilei de 23 August a fost rii au lucrat voluntar. Numai reparat toate podurile şi pode­
în ziua de 16 august, să 1^ arate şl în întregime achitată. Ba mai O astfel de hotărîre au luat valoarea muticii voluntare se ţele.
lipsurile, să le facă recomandări des-* mult, in unele comune — des­ şi locuitorii comunei Bunila. ridică la cifra de peste 60.000
pre felul cum trebuie să muncească în pre care vom vorbi mai jos — ?
viitor pentru a dovedi că merită cin­ cetăţenii au hotărît să măreas­ Aici,- pe lingă sumele prevăzute lei. Acum, copiii locuitorilor din
stea ce le-a fost acordată. că suma stabilită la început. în devizul privind electrifica­ Strei-Ohaba învaţă in noua şi Acestea sînt doar citeva din
muncă, faţă de partid şi de avutul ob­ rea comunei s-a hotărît ca fie­ confortabila şcoală construită realizările înfăptuite în raionul
Şi vor dovedi aceasta fără îndoială. Hotăfîrea locuitorilor de părinţii lor. Hunedoara prin contribuţie vo­
De altfel angajamentele pornite din su­ care familie să contribuie cu în­ luntară in cursul anului curent.
flet, pe care şi le-au luat atunci în din Călan, Buniia, că 50 lei. Prin această majora­ Locuitorii din satul Crişeni, Dacă enumerăm insă tot ce s-a
faţa comuniştilor confirmă acest lu­ şi Nandru re a contribuţiei s-au plantat comuna Călan, au terminat şi făcut în ultimii 3—4 ani, vom
cru. Şi nu numai ele dar şi munca ei construcţia unei şcoli. constata că s-au ridicat sute de
plină de abnegaţie de care au dat do­ In Călan, adunarea populară stîlpii şi s-au întins firele elec­ asemenea construcţii de folos
vadă ihaiilte dar mai ales de atunci, o hotărît la început de an să trice pînă în Bunila, iar in pre­ Pe lingă lucrările începute obştesc care au schimbat cu de-
miirie, din detaşamentul de avangar­ facă prin contribuţie voluntară zent se tace transportul stîlpi- in anii trecuţi, anul acesta s au săvirşire înfăţişarea satelor. Şi,
dă al clasei muncitoare. prelungirea şcolii de 7 ani. A- început şi s-au ridicat deja in c.u fiecare an, numărul construc­
lor necesari pentru prelungirea roşu construcţiile pentru şcoli' ţiilor creşte, satele se înfrumu­
..De multă vreme tinerii Florian, Co- reţelei electrice pînă în satul in satele Găunoasa din comuna seţează, dovadă a creşterii bună­
dreanu şi Rotam doreau să devină can­ Alun, aparţinător comunei. Nandru şi în Cerişor din comu­
De asemenea, pentru termina­
rea şcolii din Nandru, locuito­
rii au mai contribuit, în afară
ceară organizaţiei de bază să-i pri­
de suma stabilită lă început de
îndeajuns de pregătiţi pentru a faco
acest pas hotărîtor în viaţa lor. Pînă
V.-P-IŢAN chitîndu-se întreaga sumă vota­ an, cu peste 8,000 lei. Exemple na Lelese. De asemenea, in sa ­ stării oamenilor.