Page 12 - 1958-09
P. 12
Pag. 4 nRUMUL SOCIALISMULUI iMr k154
Cuvîntarea Iui Maurice Jhorez ¦ullLraele şJti ni.• xdjtlmele şlipJL • juitirrueie şJUrX • xd&xna\& ş
la mitingul femeilor pariziene
PARIS 3 Corespondentul A* trii, care scria : „Adoptarea noii
gerpres anunţă : In cadrul unui constituţii ar oferi ţării noastre
mare miting al femeilor parizie avantajele infinit mai preţioase
ne, care a avut loc marţi sea ale unui regim ca acela din re
ra, a luat cuvintui Maurice publica federală a cancelarului
Thorez, secretarul general al Adenauer, din Portugalia lui
Partidului Comunist Francez. Sal azar sau din Spania lui
După ce a analizat situaţia Franco”.
politică actuală care se carac In continuare Maurice Tho-
terizează printr-o viaţă din ce •rez a declarat că respingind Conferinţa internaţională pentru folosirea Patrioţii ciprioţi se împotrivesc
noua constituţie, poporul fran energiei atomice in scopuri paşnice Congresul internaţional
in ce mai aspră pentru masele cez va respinge politică anti represiunilor coionialiste engleze
largi ale poporului francez şi al slaviştilor
după ce a arătat că războiul democratică, blocarea salariilor,
colonialismul, războiul din Al AdOSCOVA 3 (Agerpres). —
din Algeria se agravează pe zi geria. Toţi acei care spun NU GENEVA 3 (Agerpres). — ternic impresionat de bogăţia TASS anunţă : La 2 septembrie NICOSIA 3 (Agerpres). — eroism trupelor britanice al că
ce trece, Maurice Thorez a de TASS a n u n ţă : In şedinţa din de amănunte cuprinse în rapor au continuat lucrările celui La 2 septembrie a avut loc la ror, efectiv era infinit mai mare
clarat : „Regimul la care ar fi noii constituţii, comunişti şi re după amiaza zilei de 2 septem tul precedent prezentat de sa de-al 4-lea . congres interna Leopetris, în apropierea portu decît acel al ciprioţilor.
condamnată Franţa in urma a- publicani, luptă împotriva vechii brie a Conferinţei internaţionale vantul sovietic L. Artimovici. ţional de la Moscova al slaviş lui Famagusta, una din cele mai
doptării noii constituţii ar fi un politici, pentru o schimbare şi pentru folosirea energiei atomice Savantul american a recunoscut tilor. Au început şedinţele sec grele lupte între patrioţii ci Marţi seara autorităţile brita
regim fascist. Faptul că promo întinerire a vieţii publice“. ' în scopuri paşnice, a luat cuvîn- că generarea de energie terme ţiilor în cadrul cărora oamenii prioţi ş i .trupele britanice. Agen nice au interzis, pînă la noi or
torii constituţiei gaulliste vor In încheiere Maurice Thorez tul savantul american E. Telier. nucleară este posibilă, dar a ex de ştiinţă examinează proble ţia France Presse. relatează că dine, tuturor tinerilor ciprioţi
. să impună ţării un regim fas- a chemat toate femeile france primat îndoieli în ceea ce pri mele principale ale lingvisticii această luptă a durat peste 4 în vîrstă de 15—25, ani, să-şi
¦cist obscurantist a fost recu ze să-şi intensifice eforturile în Teller a vorbit în raportul său veşte faptul că ea va putea fi şi literaturii slave. ore, patrioţii ciprioţi rezistînd cu părăsească locuinţele începînd
despre folosirea reacţiei de fu de la orele de seară.
noscut recent de ziarul de lupta pentru respingerea noii ziune în scopuri paşnice. Pentru înfăptuită în acest secol. In pro
dreapta „Nord Industriei”, or constituţii, in întreprinderi, uzi fundamentarea concluziilor sa
gan al cercurilor marii indus- ne şi birouri, la oraşe şi la sate. le, el s-a referit în cîteva rîn- blema respectivă, a declarat Tel Şomajul în Belgia
duri la cercetările efectuate în
Săptămîna prieteniei dintre popoarele U.R.S.S. în domeniul respectiv. ler, ne aflăm în acelaşi stadiu BRUXELLES 3 (Agerpres). pielii comune acest număr vă
cehoslovac şi german Teller a subliniat că a fost pu creşte necontenit.
în care se afla aviaţia acum 100 -B iroul Politic al Comitetului
CentrâI al Partidului Comunist Declaraţia cheamă pe munci
de ani. din Belgia a dat publicităţii o tori să exercite presiuni asupra
declaraţie în care atrage aten guvernului şi parlamentului pen
PRAGA 3 (Agerpres). — Ce- dunării Naţionale şi reprezen Opinia publică din Maroc Anglia a efectuat o nouă ţia asupra creşterii şomajului tru a le determina să ia iniţia
teka anunţă : La 1 septembrie a tanţi ai vieţii publice. La reu cere retragerea trupelor străine explozie atomică în Belgia. In declaraţie se ara
avut loc în Praga o reuniune, niune se afla de asemenea de tă că numărul şomerilor se ri tive în vederea slăbirii încordă
festivă consacrată deschiderii legaţia Frontului Naţional al LONDRA 3 (Agerpres). — dică în prezent la 150.000 şi că
„Săptămînii prieteniei dintre po Germaniei democrate, delegaţia' odată cu intrarea în vigoare a rii internaţionale şi a dezarmă
rii.
poarele cehoslovac şi german . partizanilor păcii din R.D.G. şi PARIS 3 (Agerpres). — Opi- tuturor trupelor străine. Dacă După cum anunţă agenţia Reu-
La reuniune au fost de faţă V. R.F.G., precum şi G. Stibi, am nia publică din Maroc cere re- la expirarea termenului fixat de ter, la 2 septembrie a avut Io»'
Kopecky şi K. Polacek, vicepre basadorul extraordinar, şi pleni
şedinţi ai guvernului R. Ceho potenţiar al R.D.G. în Cehoslo tragerea tuturor trupelor străi- guvern trupele străine nu vor fi în insulele Christmss din Ocea C um se desfăşoară
slovace, miniştri, deputaţi ai A- vacia. ne ' de pe teritoriul ţării. După retrase, Partidul Comunist pre nul Pacific o nouă explozie cu
cum anunţă presa, regele Maro- pune ca Marocul sa se adrese- arma nucleară engleză. „războiul pescuitului“
-8®- ze Organizaţiei Naţiunilor Unite.
cului, Mohammed al V-lea, a
Lupte crîncene în Algeria adresat organizaţiilor politice •>C: LONDRA 3 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia As
şi soc.iafe ale ţării un apel în După cum rezultă din ştirile sociated Press, fregata milita
PARIS 3 (Agerpres). — Pre cu privire, la pierderile suferim care le cere să-şi expună pozi S lliila regimului dictatorial agenţiilor ielegraiice occidenta ră engleză „Isborn“ a reţinut
sa pariziană scrie despre cioc de trupele franceze. ţia faţă de evacuarea trupelor le, traoilere engleze protejate de detaşamentul islandez care a
franceze, spaniole şi americane. al lui Batista devine tot mai nestabilâ nave militare au continuat la confiscat traulerul englez „Nor
nirile armate care au avut loc După cum relatează ziarul: Partidul „Iştiglaf”- a- prezen 2 septembrie pescuitul in a- sern Fram“, care pescuia in
timp de 3 zile pe teritoriul, de ' „Paris Journal“, autorităţile tat un memorandum in care de NEW YORK 3 (Agerpres). — indiferenţă, fie cu indignare. In- pele teritoriale ale Islandei. zona interzisă. Detaşamentul
partamentului Or-an între trupe franceze au arestat în Algeria clară că el „a cerut permanent In ştirile primite din Cuba se Ir-o singură săptămînă peste- 40 islandez a fost adus pe bor
le franceze, sprijinite de., aviaţie, -3 membri ai Partidului Comu retragerea trupelor străine îna arată că situaţia regim alui dic de persoane au fost ucise pe Agenţia Reuter transmite că dul fregatei „Isborn”.
in dimineaţa zilei de 2 septem
şi detaşamentele. armatei naţio ' nist din Algeria. intea i rezolvării altor probleme tatorial al.lui Idatista devine iot străzile Havanei din ordinul pre brie două canoniere islandeze Corespondentul agenţiei Uni
au oprit în limitele zonei inter ted Press International trans
nale de eliberare, a Algeriei. Po Paralel cu aceasta se, intern ¦ naţionale şi că este gata să mo mai nestabilă şi că mişcarea o- fectului de poliţie. zise pentru pescuit traulerul en mite din Londra că Islanda a
poziţionistă din ţară creşte ne In ciuda acestor fapte, se spu glez „Norsern Farm “. Pe bor adresat un protest oficial gu
trivit datelor ¦ furnizate de co ş ific ă ; persecutarea cetăţenilor' bilizeze toate forţele pentru rea contenit. dul trăulerului a urcat un de vernului englez împotriva acţi
ne în continuare în declaraţie, taşament de marinari islandezi unilor navelor militare şi de
mandamentul francez, armata de naţionalitate algeriană care lizarea deplină a ţelului pe ca Ziarul „Diario de las Ameri- în ţară se intensifică mişcarea format din 10 persoane. Agen pescuit engleze; în limitele a-
naţională de eliberare a Alge trăiesc în metropolă. , Potrivit re şi d-a fixat”. cas“, care apare la Miami (sta de eliberare. In prezent în Cuba ţia anunţă că fregata engleză pelor teritoriale islandeze Gu
riei a pierdut în aceste lupte ordinului prefectului poliţiei din tul Florida), a publicat o in există cîteva fronturi de luptă „Isborn” a plecat pentru a a- vernul islandez califică aceste
Paris, algerienilor care-locuiesc Conducerea Partidului Comu formaţie a corespondentului său corda sprijin trăulerului. acţiuni ca o „încălcare a legi
130 de oameni care au fost u- . în capitala Franţei, li se inter-; nist din Maroc a dat publicită lor Tslaridei şi a integrităţii
ţii un memorandum în'care pro ir sale“.
cişi- sau luaţi prizonieri. Comu zice •accesul pe străzi intre o- pune guvernului să fixeze un a- din Havana. Corespondentul ti- împotriva guvernului. Răscula NEW YORK 3 (Agerpres).
nicatul oficial nu conţine date rele 21,30 şi 5,30 dimineaţa. nurnit termen pentru retragerea tează următoarea declaraţie a ţii sînt puternic sprijiniţi de
unui lider al opoziţiei: Lupta populaţie.
>^>oooooooooo<xx?oooooooooo<xxx><x>oooooooooo<xx>o<x> .-.O O O o O O O O O O O O O O O O C OOOOOOO hotărîtoare se apropie. Batista
W M m w m m m wEm vrea să izoleze Cuba de restul
lumii, pentru a ascunde înt-egu
lumi crimele săvîrşite ziin/â de Zilele culturii rouiîneşti
regimul său. Mijloacele ta care în R. S. S. Moldovenească
recurg autorităţile pentru a o-
bliga ziarele şi agenţiile de ie-
formaţii să tacă se extind asu CHIŞINAU 3 (Agerpres). — oameni ai ştiinţei, artei şi litera păturile arheologice care s an
pra legăturilor telefonice ale Cu La 2 septembrie Traian Şelma- turii, ziarişti. efectuai pe teritoriul R.S.S. v'ul-
bei cu străinătatea. In condi ru, consilier al ambasadei Re doveneşti.
ţiile acestor abuzuri, recurgînd publicii Populare Romîne în Din partea romînă la recep
la cele mai făţişe acle de vio U.R.S.S., a oferit Ia Chişinăti o ţie au participat membrii dele Oamenii de cultură romini
lenţă, guvernul Batista pregă recepţie cu prilejul Zilelor cul gaţiei oamenilor de cullurâ din s-au interesat de activitatea la
teşte alegerile prezidenţiale pe R.P. Romînă în frunte c.u Oclav boratoarelor. institutelor, au vi-,
care poporul le priveşte fie cu turii romîneşti în R.S.S. Mol Livezeanu. zitat muzeul arheologic din Chi
dovenească. şinău.
In R.P.D. Coreeană se des La recepţie au luai de ase
făşoară vaste lucrări de con La recepţie au luat parte menea parte membre ale dele La întîlnire au participai Al
strucţii de folos obştesc. gaţiei femeilor din R.P. Mon tern Lazarev, ministrul Cullurd
D. G. Tkaci, secretar al C.C. a! golă care se află în vizită în al R.S.S. Moldoveneşti şi Traian
U.R.S.S. la invitaţia Comitetu Şelmaru, consilier al ambasade«
P.C. din R.S.S. Moldovenească. lui femeilor sovietice. romîne la Moscova.
T. I. Pascal, secretar al Prezi Traian Şelmaru şi D. G. Tkaci
diului Sovietului Suprem ai
IN FOTO: Locuinţe noi R.S.S. Moldoveneşti, A. M. La- au rostit cuvîntări. Recepţia a Spectacolele date în R S.S.
pentru mineri în provincia zarev, ministrul Culturii al decurs într-o atmosferă de caldă Moldovenească de ansambiu, ri«
Ryanggang. R.S.S. Moldoveneşti;• A. N.; Cră prietenie.
ciun, ministrul învăţăminlului, cîntece şi dansuri al Forţelor ar
SUCCESE GRANDIOASE cu o singură treaptă. Faptul că CHIŞINAU 3 (Agerpres). - - mate aie Republicii Populare
cei doi cîini Belranka şi Pes- deschisă cu acest prilej Ia Ge La 2 septembrie a avut loc la Romîne s-au bucurai de un suc
traia s-au întors în perfectă sta neva, demonstrează cu prisosin Chişinău o întîlnire între oame ces uriaş în rîndurile populaţiei
ţă că folosirea paşnică a ener nii de cultură romîni care se moldoveneşti. In legătură cu a-
re de sănătate pe pămînt, deşi giei atomice are deschis un drum află în vizită în R.S.S. Moldo ceste spectacole. -Leonid Senior
larg în Uniunea Sovietică. Din venească şi oameni de ştiinţă ia, directorul Filarmonic'! R8S’
ale ştiinţei şi tehnicii sovietice sînt animalele care au ajuns la referatul lui V. Emelianov re din această republică. Moldoveneşti, a declarat: Spec
cea.mai mare înălţime, a stîrnit iese că în U.R.S.S. a fost crea tacolele artiştilor romini iţi la->
un viu interes în întreaga lume. tă o centrală atomo-eleclrică ca loakim Grosul, preşedintele impresia unui cîntec de bucurie,
re reproduce combustibilul pe Prezidiului filialei din R.S.S fericire şi tinereţe. Artiştii ro
Intr-un interval de timp rela Pînă acum cîtva timp, cea mai tică a întrecut Statele Unite ale Lucrul acesta este considerat în care îl consumă. Mari centrale Moldovenească a Academiei de mîni dezvăluie în arta lor m a
tiv scurt, omenirea a fost mar mare hidrocentrală din lume era Americii. ceea ce arată prin pro cercurile competente ca avînd o atomo-electrice se construiesc in Ştiinţe a U.R.S.S., a vorbii cu rele adevăr luminos al uai.r po
tora unor realizări epocale ale be faptice, convingătoare că, contribuţie deosebit de impor Ural, în regiunea Voronej acest prilej despre prietenia rod
oamenilor de ştiinţă din Uniu cea de la Grand Coulle, pe riul păşind pe drumul victorios al tantă la soluţionarea problemei (R.S.F.S.R.) şi Leningrad. nică care există între oamen-’; por învingător, care păşeşte ferm
nea Sovietică. Columbia din Statele Unite. De comunismului, oamenii sovietici întoarcerii pe pămînt. De aceea, de ştiinţă din R.S.S. Moldove spre noi succese in construcţia
curînd însă, pe rîui Volga, la obţin zi de zi succese răsunătoa însăşi unele personalităţi mar Ga o încununare a măreţelor nească şi R.P.R. Numeroşi oa socialismului. In aceste cuvinte
In curînd se împlineşte un an Kuibîşev, constructorii sovietici re, apreciate şi elogiate în în cante din Occident au declarat realizări obţinute în ultima vre meni de ştiinţă din R.S.S. Mo‘- a fost exprimată părerea 'utu
de cînd în cosmos a pătruns au dat viaţă celei mai măreţe treaga. lume. că această nouă realizare a me de Uniunea Sovietică în do dovenească au vizilat Republica ror acelora care au asistai la
primul satelit realizat de mîini hidrocentrale de pe glob, a că ştiinţei şi tehnicii sovietice re meniul ştiinţei şi tehnicii este Populară Romînă. La rîndu! lor spectacolul final al ansamblu
omeneşti — rod al unor înde rei putere globală întrece pe cea oamenii de ştiinţă-romîn; au par
lungate, dar victorioase cercetări a tuturor centralelor electrice Dar, hidrocentrala „Lenin“ de prezintă o nouă treaptă, un nou ticipat la recenta sesiune ştiin lui de cîniece şi dansuri al For
şi eforturi ale savanţilor din existente în Rusia prerevoluţio- ţifică de la Chişinău şi ia să- ţelor armate ale R.P.R.
Uniunea Sovietică. După aceas nară. Cei 2.100.000 kw. care re
ta a urmat un al doilea satelit, prezintă puterea nominală a mă pe Volga n-a fost decît un e- pas spre pătrunderea omului în comunicarea recentă făcută de
care a imortalizat pentru tot reţului „gigant hidroenergetic“,
deauna în istoria zborurilor in intrat de curînd în folosinţă, în xemplu. Acum cîteva zile au de spaţiile cosmice şi întoarcerea sa către academicianul sovietic Autorităţile franceze persecută
terplanetare pe căţeluşa Laika, trec de o dată şi jumătate între Kurceatov, care a declarat că
iar în prezent se roteşte în ju gul plan GOELRO. Lucrări u- venit cunoscute şi alte măreţe nevătămată pe pămînt.
rul globului pămîntesc al trei riaşe au fost efectuate pentru
lea satelit artificial sovietic, a construirea acestui măreţ edifi izbînzi ale ştiinţei şi tehnicii so In încheierea acestor rînduri în U.R.S.S. se fac cercetări in organizaţiile democratice
cărui greutate de peste 1.500 kg. ciu dătător de lumină. Vom face tense privitoare la reacţiile ter
a uimit pur şi simplu pînă şi loc unei singure comparaţii pen vietice. Vom menţiona mai întîi menite să consemneze minunate
pe cei mai de seamă specialişti. tru ca cititorii noştri să înţelea
gă şi mai bine amploarea şi mă lansarea unei rachete cu o sin realizări ale oamenilor de ştiin monucleare controlate. Oamenii PARIS 3 (Agerpres). — Au lui Comunist din Franţa.
Aceste succese istorice, care reţia acestei construcţii : încăr de ştiinţă sovietici aduc o con Percheziţii au fost de aseme
au consacrat definitiv pe primul caţi în vagoane, cei 190.000.000 gură treaptă, avînd doi cîini la ţă din prima ţară socialistă, tribuţie de-seam ă în acest do torităţile franceze persecută or
loc în lume ştiinţa sovietică, au metri cubi pămînt reprezentînd meniu al fizicii nucleare, desco ganizaţiile democratice care se nea efectuate la centrul pentru
fost urmate de altele şi altele volumul lucrărilor de terasament bord, la o înălţime de 450 km. din prima ţară care păşeşte cu perind o nouă metodă menită pronunţă împotriva proiectului difuzarea publicaţiilor democra
tot atît de importante şi grăitoa ar necesita pentru încărcarea să ducă la transformarea reac noii constituţii. Poliţia a efec tice din Paris, in clădirea Fede
re. Ne vom reteri în rîndurile lor un tren mai lung decît de Greutatea utilă a aparaturii e- avînt pe drumul comunismului, ţiei explozive termonucleare ca tuat o perchiziţie în clădirea raţiei Uniunii Tineretului Co
ce urmează la cele mai recente 5 ori lungimea ecuatorului. Şi re se petrece în bombele cu hi Uniunii Tineretului Comunist munist din oraşul Strassboîirg
dintre acestea, care, prin însem asemenea comparaţii ar putea xistente pe rachetă se ridică la e necesar să ne referim la pers drogen într-o reacţie termo-nu- dinu Franţa, cu scopul de a con ele. La Rouen poliţiştii au pă
nătatea şi valoarea lor, au adus încă continua. fisca discurile pe care s-a im truns în clădirea Partidului
un mare şi binemeritat prestigiu 1.690 kg. pectivele grandioase ce se des
Această experienţă ştiinţifică, chid în Uniunea Sovietică folo
efectuată de către savanţii so -' sirii energiei nucleare în scopuri
vietici în cadrul cercetărilor şi paşnice. Lucrul acesta este cu
studiilor ce au loc în cadrul A- deosebire consemnat de actuala cleară controlabilă şi stabilă primat apelul lui Maurice Tho Comunist Francez. Ei au ridicat
nului Geofizic Internaţional, are conferinţă internaţională pentru care să fie folosită -spre binele .rez în care el cheamă tineretul diferite publicaţii ale partidului,
o mare însemnătate pentru zbo folosirea energiei atomice în sco omenirii. . să voteze in cadrul referendu precum şi discurile pe care s a
rurile în cosmos, deoarece ea a puri paşnice — a doua — ca- Toate acestea sînt o dovadă în mului din. 28 septembrie împo imprimat cuvîntarea lui .Mauri
rezolvări în mare măsură pro rerşi desfăşoară în ' prezent lu plus a politicii de pace a Uniu Iriva proiectului reformei con ce Thorez la Conferinţa naţio
blema întoarcerii. în atmosfera crările la ¦Geneva. nii Sovietice, a politicii călăuzi stituţionale. înainte de aceasta, nală a Partidului Comunist
terestră a. rachetei fără ca a- Primele referate prezentate de te de ideea -nobilă a folosirii tu poliţia a.confiscat un număr al Francez.
ceasta , să ard ă.. De asemenea, savanţii atomişti sovietici, (în turor cuceririlor ştiinţei în sco săptămânalului... „Âvangarde”, Actele de samavolnicie comi
constituie un record faptul că deosebi cel ţinut de' Vasili'.Brnq- pul progresului întregii Omeniri. care cuprindea textul "apelului se de poliţişti provoacă indig
adresat tinerelului de secreta nare în rîndurile cercurilor de
oamenilor de ştiinţă, tehnicieni Important e faptul că încă în- la. altitudinea de 450 km. .au-fost lianov), ca şi-exponatele pre
CONSTANTIN MACOVEI rul general al C.C. al Partidu mocratice din Franţa.
lor, constructorilor sovietici. tr-un domeniu Uniunea Sovie ridicate 1.690. k g .. cu o rachetă' zentate de U.R.S.S. ta expoziţia
Redacţia şi administraţia zlaraful ştr. 6 Martie nr. 9, Telefons 188[ 189J 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Gerftrale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea Poligrafică j .MAI" — Deva.