Page 13 - 1958-09

PENTRU
Anul X Nr. 1155,
SA ASIGURAU 0 RECOLTA
p en tru
ARATURILE
pentru însămîniările
de toamnă trebuie
grăbite!
Deşi la dala de 2 septembrie a. o.
in regiune erau ejcotuate arături in
proporţie de 8,28 la sută, aceasta nu
trebuie să ne mulţumească. In regiu­
nea noastră există posibilităţi mult
mai mari. Există maşini, timpul se
menţine favorabil, iar interesul fiecă­
rui colectivist, întovărăşit şi ţăran
muncitor individual de a obţine pro­
duse cit mai multe, este evident.
Pină în prezent. raionul Sebeş a e-
fectuat arături pentru insăminţările de
toamnă in proporţie de 28,2 la sută,
iar raionul Alba in proporţie de 10,74
la sută, aceste două raioane situln-
du-se în fruntea celorlalte raioane din
regiune. Dar, nici in aceste raioane,
unde solul si terenurile întinse favo­
rizează in mare măsură executarea
lucrărilor nu s-a făcut tot ceea ce
se vutca face.
In ceea ce priveşte raionul Brad,
el nu a realizat nimic, Hunedoara şi
Ilia iui au depăşii procentul de 1 la
sută. iar raioanele Orăşlie şi Haţeg,
s-au menţinut în fund proporţiei de
3 la sută. Si în aceste raioane exis­
tau posibilităţi ca să fie executate mai
multe arături.
Privind unităţile socialiste din agri­ brie, agricultura ţării noastre a fost
cultură nici acestea nu si-au folosit
pe deplin forţele. Situaţia pe regiune
se prezintă astfel: gospodăriile colec­
tive au efectuat arături pentru însă-
minţările de toamnă în proporţie de
circa 20,17 la sulă. iar întovărăşirile
agricole în proporţie de circa 5,55
la sută
Organizaţiile de bază şi consiliile
de conducere ale gospodăriilor agri­
cole colective şi întovărăşirilor trebuie Ia sută din suprafaţa agricolă a- ţă­
să mobilizeze toate forţele interne pen­
tru recoltarea culturilor de toamnă şi
executarea arăturilor şi însăminţărilor
în termen optim
Ţinînd seama de toate acestea, or­
ganizaţiile de partid, sfaturile popu­
lare şi organele raionale agricole sînt
datoare să ia măsuri cuvenite pentru
grăbirea lucrărilor de toamnă.
Toate forţele pentrit executarea în
bune condiţiuni agrotehnice şi la timp
a lucrărilor din campania agricolă de
ioanmă 1
Situaţia arăturilor pentru în­
sămînţările de toamnă pe raioa­
ne la data de 2 septembrie 1958 :
J28,02%
J10,74%
SEBEŞ
OLAN E Ş T I - ieri şi aziALBA
HAŢEG 3,05%
ORAŞT1E 2,94%
ILIA 0,63% !
JHUNEDOARA 0,31%
BRAD OVo
Echipa de zidari şamotori, de la termocentrala Gura Barza, condusă de
maistrul loan Csermatoni, execută reparaţiile cazanelor întotdeauna înainte
de termen.
IN CLIŞEU: Tov. Csermatoni, discută cu loan Moraru şi Teodor
Mihoc din echipa sa, asupra unor lucrări de zidărie.
Vineri 5 septembrie 1958
an nl viitor!
Recomandările Ministerului
Au început lucrările agricole de
tcamnă. In unele regiuni — ca Bucu­
reşti, Constanţa, Galaţi şi Timişoara
— se însămînţează în aceste zile ra-
piţa de toamnă, secara pentru masă
verde, borceagul şi va începe însă-
mînţarea orzului de toamnă. Peste
puţin timp în toate regiunile vor în­
cepe din plin atît muncile de recolta­
re a culturilor tîrzii, cît şi cele pen­ tehnice. Gampania de vară a fost exe­
tru asigurarea recoltei anului viitor.
In faţa oamenilor muncii din agri­
cultură stă sarcina deosebit de în­
semnată de sporire a producţiei agri­
cole, în vederea îmbunătăţirii conti­
nue a aprovizionării populaţiei cu
produse agro-alimentare, a industriei
cu materii prime agricole, îndeplinind
astfel directivele Congresului al II-lea
al P.M.R. şi indicaţiile Consfătuirii
de la Constanţa a ţăranilor şi lucră­
torilor din sectorul socialist al agri­
culturii.
In toamna acestui an vor fi însă-
mînfate circa 3.300.000 ha. din care
circa 3.200.000 ha. cu griu şi secară.
Sînt create condiţii pentru ca re­
coltările şi însămînţările de toamnă
să se desfăşoare mai bine şi într-o
perioadă mai scurtă de timp decît în
anii trecuţi. Baza tehnico-materială a
agriculturii s-a întărit în ultima vre­
me. In acest an, <pînă la 1 septem­
înzestrată cu încă 4.100 de tractoare.
Pînă la sfîrşitul anului vor mai fi
livrate S.M.T.-urilor şi G.A.S.-urilor
încă 1.900 tractoare, 800 semănători
de cereale etc.
Deosebit de important este faptul
că sectorul agricol socialist-cCo-
peratist cuprinde mai mult de
jumătate din numărul total al fami­
liilor de ţărani muncitori şi peste 54
rii. A'ccasta permite o mai bună fo­
losire a parcului de tractoare şi ma­
şini agricole şi executarea însămîn-
ţărilor în condiţii agrotehnice supe­
rioare. Totodată s-au asigurat canti­
tăţi îndestulătoare de seminţe din so­
iuri valoroase care dau sporuri în­
semnate de recoltă.
Industria noastră chimică a pus la
dispoziţia agriculturii cantităţi mai
mari de îngrăşăminte chimice. Aces­
tea, împreună cu îngrăşămintele or-
SCRISOARE DE LA ODIHNA
Pe drumul pitulat printre com
line, ce duce de la Rimnicul
Vilcea la Olăneşti, te încon­
joară din toate părţile dealuri
unduioase ce rid in soare. Este
mult soare aici, pe drumul a-
cesta şerpuit printre coline, pe
drumul acesta pe care pînă
mai anul trecut te inunda pra­
ful şi pe care astăzi autobusul
alunecă Un ca pe fala unei o-
glinzi. In dreapta ta, peste tot
ţărănimea
muncitoare
Şi în acest an, cooperativele
săteşti pun la dispoziţia ţărăni­
mii muncitoare importante can­
tităţi de unelte şi materiale tre­
buincioase muncilor agricole.
Printre acestea se numără aproa­
pe 1.700 tone de accesorii pen­
4 pagini 20 bani tru pluguri şi 28.000 tone de
cărbuni de forjă. Au fost trimi­
se de asemenea la sate mii de
pluguri cu tracţiune animală,
P O S A I A semănători de cereale, aproape
10.000 tone antimălurice, îngră­
şăminte chimice şi chimicale
pentru tratarea seminţelor nece­
sare însăminţărilor de toamnă.
Cooperaţia desface în aceste
zile peste 16.000 de maşini şi
unelte agricole trebuincioase în
campania de recoltare printre ca­
Agriculturii şi Silviculturii re batoze de porumb, tocători de
nutreţ, greble mecanice şi al­
tele, precum şi aproape 1.000
ginice, au 6 mare importanţă pentru nat după o singură arătură. In ace­ tone de unelte agricole mici. Inginerul Matei Lucaci şi mecanicul Dumitru Sălăjan de
ridicarea productivităţii la hectar. laşi timp, porumbul, însămînţat în o- Cooperativele săteşti sînt apro­
gor de toamnă, a răsărit la timp, uni­ vizionate şi cu aparate de pră­ la I.C.S.H., se îngrijesc ca reparaţiile maşinilor să fie executate j
In acest an numărul cadrelor din form, s-a dezvoltat bine şi dă o pro­ fuit cerealele cu insecticide, tri-
agricultură cu pregătire superioară a ducţie dublă faţă de cel însămînţat în oare, vînturători, teascuri, zdro­ la timp şi de bună calitate. f|
crescut cu peste 1.000, iar al celor arătură de primăvară. Pe terenurile bitori, fier-şină, petrol şi altele.
cu pregătire medie cu mai mult de bine îngrăşate sporurile de producţie IN C L IŞE U : Ing. Matei Lucaci şi mecanicul Dumitru
2.000, ceea ce asigură c mai bună în­ sînt cu 20 şi chiar 30 la sută mai
drumare în aplicarea regulilor agro­ mari decît pe acele terenuri pe care Sălăjan fac ultimele verificări ta un motor de automobil ieşit T|
nu s-au folosit îngrăşăminte.
cutată într-o perioadă cu peste 3 săp- din reparaţie. 1
tămîni mai scurtă decît în anii tre­ Pentru buna organizare şi desfăşu­
cuţi, cîştigîndu-se astfel timp pentru rare a lucrărilor agricole din toamna IN CINST E A Z IULIEI! PIE 1 N O IE M B R IE
pregătirea lucrărilor agricole ’ de acestui an, Ministerul Agriculturii şi
toamnă. S-a îmbogăţit şi mai mult Slfviculturii recomandă ca revizuirea ANGĂJĂMEOTELE
experienţa oamenilor muncii din agri­ şi repararea inventarului agricol ne­ constructorilor de locuinţe hunedoreni
cultură. cesar recoltărilor şi însăminţărilor de
toamnă să fie terminate în cel mal ((< Constructorii de locuinţe din Hunedoara, au gardurilor la complexul sportiv şi vor termina
Experienţa din anii trecuţi, mai ales scurt timp şi să se ia măsuri pentru fXObţinut succese importante in luna trecută. An- lucrările pregătitoare de iarnă la blocurile 70,
din acest an care a fost secetos, scoa­ buna lui funcţionare pe toată durata <<(trenaţi în întrecerea socialistă în cinstea aniver- 73, 80, 81, 82 şi 83. Tot în această perioadă, co­
te în evidenţă în mod deosebit nece­ campaniei şi pentru folosirea întregii W sării a 14 ani de la eliberarea patriei, şi dind lectivul de constructori al grupului 1 de şan­
sitatea efectuării lucrărilor agricole în capacităţi de lucru a tractoarelor şi ((«viaţă iniţiativei brigăzii condusă de Andrei We­ tiere vor depăşi planul de producţie cu 4 la
condiţii agrotehnice superioare pentru b b e r de a reduce preţul de cost pe m. p. de su- sută, vor spori productivitatea muncii cu 0,5 la
obţinerea de recolte bogate chiar în maşinilor agricole; pentru însămîn­ ţ(<prafaţă locuibilă, numai pe şantierul B 1 s-a sută şi vor reduce preţul de cost cu 0,5 la sută.
condiţii mai puţin prielnice pentru ţările de toamnă, să se aleagă W dat în folosinţă un bloc nou, iar altele sînt te r
agricultură. De exemplu, griul însă- cele mai potrivite terenuri ; în Ca măsuri organizatorice s-a hotărit să se
mînţat după două arături . a dat spor special griul trebuie însămînţat (uminate în roşu. extindă pînă la 7 Noiembrie lucrul în acord glo­
Însemnat de recoltă faţă de cel semă­ >v Pentru a stimula entuziasmul întrecerii, şi pen- bal la 70 la sută din efectivul de muncitori
( Continuare tn pag. 3-a) ?((tru a-şi îndeplini şi depăşi sarcinile planificate, productivi şi să creeze noi brigăzi complexe
In anii puterii ijvrnunci'torii •constructori de la grupul 1 de şan- specializate, in aşa fel că 80 la sută din con­
populare, Spitalul (Atiere au hotărit să-şi ia o seamă de noi a-ngaja- structori să fie cuprinşi in ele.
din Hunedoara a )emerite în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Analizîn-
fost dotai cu multe <Adu-şi posibilităţile, ei au constatat că pină la Angajamentele constructorilor de locuinţe de
aparate medicale ssţaniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Oc-
moderne. <7<tombrie, pot da în folosinţă 80 de noi apa-rta- la Trustul 4 construcţii, sînt oglinda vie a ho-
Svmente şi să termine in roşu alte 100 aparta­
IN CLIŞEU : damente. De asemenea, ei vor termina montarea tăririi lor nestrămutate de a contribui în per-'
Dr. Ivan Ciugudean
făcînd un trata­ manenţă la ridicarea nivelului de trai al oame­
ment cu aparatul
terapeutic. nilor muncii.
Tinerii economisesc metalul
S :- ' ..
In cadrul fabricii chimice din vechi. De aceea, prima întrebare s-a căţi bucşe. Mai am cîteva şi sînt gala.
Pe toate le lucrez din fontă recupe­
Orăşiie • seproduce în fiecare referit la acest lucru. Tînărul Fran- rată de la turnătorie.
lună obiecte dintre, cele mai diferite. cisc a potrivit cuţitul „Vidia“ în bu­ — Asta e singura metodă de a face
economii ?
Aici, un colectiv restrîns de muncitori cata de fontă şi a răspuns scurt:
— Nu. Ca să faci economii trebuie
primeşte comenzi pentru a executa lu­ — Fonta aceasta din care lucrez în primul rînd să fi stăpîn pe mese­
rie, să nu dai nici un rebut şi să e-
crări necesare atît pentru cei mici, cît bucşele a fost aruncată de cei de la fectuezi toate operaţiunile în timpul
cel mai scurt.
şi pentru cei tnari. Se confecţionează turnătorie. N-au ce tnai scoate din el?.
Despre faptul că strungarul Fran-.
dulapuri dintablă, reductori, robineţi, Fac şi eu economii. Trebuia să scot cisc Kuy este fruntaş în producţie, că
primeşte In fiecare lună premii pen­
trotinete, pahare pliante ş. a. Oamenii tru munca depusă şi pentru calitatea
lucrărilor, am aflat mai tîrziu.
se străduiesc să dea o producţie spo­
La atelierul de fabricat trotinete am
rită. Nu asta ne-a interesat însă în R O A D E L E U N E I dat peste Gheorghe Constantin împreu­
primul rînd. Ne interesa felul cum ti­ na cu ortacii iui. Ei mai lucrează şi
nerii de aici se preocupă de obţinerea INIŢIATIVE în luna aceasta trotinete pentru copii.
Au în plan 250 bucăţi. Luna trecuiă
a cît mai multor economii dc metal. au confecţionat 650.
Tovarăşul losif Rusu, secretarul comi­ — incepînd cu octombrie vom lucra
la atelierul cazane, spuse Constantin.
tetului U.T.M. pe întreprindere, ne in­ fontă de la magazie. Ce rost avea?
Cînd a auzit că ne interesează eco­
formase că tinerii au priniit cu inte­ — Cred că lucrezi de mult aici, nomiile s-au adunai aproape toţi din
V* res -chemarea reşiţenilor, de a econo­ de eşti aşa interesat în obţinerea de echipă şi au început să demonstreze
cum realizează ei acest lucru.
misi cît mai mult metal. De atunci au economii.
V. ALIH)
început şi ei să facă acest lucru. Pen­ Franoisc opri pentru un moment
tru a ne convinge, am pornit prin strungul.
cîteva din atelierele fabricii. — Da de unde. Am venit aici în
La atelierul IV mecanic, tînărul , 1956, am urmat şcoala de calificare şi
strungar Faancisc Kuy lucra de zor. de atunci lucrez la strung. N-am avut
te intimpină pădurile patriar­ mător. Izvoarele de apă mine­ Confecţiona din fontă bucşi de strân­ posibilitatea să fac acest lucru mai de
hale de fag şi de mesteceni, gere la robineţi. Bucăţile de fontă, mult. Fraţi mulţi acasă şi d e .. tre­
care dau peisajului un farmec rală ale Olăneştilor rămîneau care le prindea în universalul strun­ buia să-l ajut. M-a chemat aici un
deosebit. frate. Zicea că să învăţ şi eu o me­
pentru ei necunoscute — şi
Dar iată, după o cotitură în
stingă drumului, apare pe ne­ curgeau mai departe, odată cu ^ gului păreau a fi adunate de la fier serie. Acuin am o comandă de 88 bu-
aşteptate un pilc de vile coche­
te. Şirul vilelor se întinde pe timpul care avea să ducă pe ;
o muchie de deal şi, pe măsu­
ră ce dealul se înalţă în spre apa gîrlei şi lista de pocherişti ' -------------- — iiiiiiiiiiiiiiiiiiniiii--------------
văzduh, apar marile pavilioa­
ne şi sanatoriile moderne, în­ şi dezmăţaţi din vilele coche- j
te ale staţiunii atît de inzes- ţ Concursul şi I estivalul„G e o rg e
trată de natură. *
Prin anul 1821, nişte călâ-1 eveniment muzical de importanţă mondială
iori rătăciţi pe aceste melea- /
guri au aflat de taina izvoa- *
căpătoare. Departe, în zare, se relor tămăduitoare de boli şi ?
conturează ultimele creste ale au dus vestea prin Iară. Pină Sîntem în prima zi a celei IlI-a „Săteasca“ pentru vioaril Cserny — Stefanska ele., , vio­
Parîngului şi se; reped- spre ce-, atunci, despre existenţa ape­ mai mari sărbători muzicale ce şi pian .de George Enescu. loniştii, David Oistrah, Iehudi
rul albastru înălţimile munţi­ lor minerale tămăduitoare nu s-a desfăşurat vreodată în pa- Menuhin, Ion Voicu, precum şi
lor Lotrului. sprea ştia poporul. El cunoştea .tria noastră — Concursul.şi Fes­ Juriul concursului va cuprin­ o seamă de interpreţi vocali.
tivalul internaţional „George de, pe lîngă cele mai de seamă
Aici, pină nu de mult, vi­ doar pelagra şi tuberculoza. Enescu“. personalităţi, ale vieţii noastre Festivalul , se va încheia in
lele. aparţineau unui pumn de Abia mai tîrziu, în prima ju­ muzicale, personalităţi artistice seara zilei de 22 septembrie,
îmbuibaţi. Pe terasele vilelor. mătate a secolului trecut, doc­ Printre nenumăratele dovezi de seamă din lumea întreagă.. prin prezentarea în premieră la
şi în .cazinoul „Tâtărăscu torul Ştefan Piscopescu reco­ de preţuire şi cinstire arătate de noi în ţară a operei „Oedip“,
mari negustori şi bancheri din mandă apele de la Olăneşti poporul nostru, gloriosului său Titlul1de „laureat al Concursu­ o capodoperă a genului enes-
Bucureşti, şi din Piteşti, mari pentru „mîntuirea pătimaşilor fiu, instituirea Concursului şi lui Enescu“, va însemna .— ţi­ cian.
moşieri de prin Craiova şi din bolnavi, de guşă, M ăriturile şi Festivalului Enescu — ce se va nînd seama de exigenţele şi
alte părţi ale ţării jucau po­ umflăturile p in te n u lu ia m o r ­ repeta din trei în trei ani — semnificaţia acestei întreceri — O bună parte din programul
cher, noapte de noapte, se de­ ţeala, miinilor şi a picioarelor este cel mai pios omagiu adus una din cele mai. incontestabile celor , 29 de concerte şi ree-itale
dau la orgii nemaipomenite. din dambla, cum şi pentru în­ neîntrecutului muzician care a consacrări artistice. ce se vor ţine, vor fi transmise
Nu pentru a-şi îngriji sănăta­ delungate dureri reumatice, purtat în toate colţurile lumii la posturile de radio.
tea zdruncinată de prea multă pentru riie, pecingine, lepră, mesajul geniului romînesc. Paralel, cu. desfăşurarea Con­
muncă veneau la Olăneşti-Băi pleşuvie, pentru răni de picioa­ cursului, va avea- loc „Festiva­ Solişti, orchestre, formalii de
„domnii“ cu maşinile, cîteva re pe care le curăţă si le vin­ Intre 5 şi 22 septembrie, Ca­ lul Enescu“, în cadrul, căruia se cameră romîneşti, vor cînta mu­
săptămini. pe an,, ci pentru că decă". pitala patriei noastre devine vor desfăşura manifestări .zilni­ zica lui Enescu, şi aceasta este
centrul atenţiei cercurilor muzi­ ce la care îşi vor da concursul ce'a mai 'vrednică cinstire adusă
jaici chefurile şi dezmăţul se Staţiunea intră pentru in cale din lumea întreagă'. reprezentanţi de seamă ai vieţii memoriei aceluia care s-a con­
puteau dezlănţui în voie, fără tiia oară in cunoştinţa bolna artistice romîneşti şi de peste
a fi stinjeniie de privirile ce­ vilor prin 1887, cinci — clii La .Concursul internaţional hotare. Publicul nostru va avea siderat in primul rînd coinpo-
lor care' trudeau din"greu pen­ „George Enescu“, participă ti­ ocazia să audieze concerte diri­ zitor.
tru ca ei să ' huzurească. Şl" îndemnul prof. dr. Carol Da neri violonişti şi pianişti din jate de George Georgescu, Con­
numeroase ţări ale lumii care stantin Silvestri, John Barbirolli, Prima semnificaţie a Con­
după ce „osteneau" ' între cu­ apele de la Olăneşt pînă la sfîrşitul acestui an nu cursului:şi Festivalului „George
vor frece vîrsta de 33 ani. Con­ Carlo Felicio Gillario, Carlo Enescu“ este cunoaşterea depli­
pele inspumâte in şampanie şi sînt trimise la Expoziţia in cursul va' consta din probe de Zecchi etc., la care îşi vor da nă. şi sub Toate aspectele a crea­
vioară şi de pian, precum şi ţiei întemeietorului şcolii muzi­
„chintele roiale", porneau din D. ST. LĂZARESCU dintr-o probă specială : cea mai concursul printre alţi pianişti de cale romîneşti şi unul d n cei
bună interpretare a Sonatei a mai multilaterali muzicieni ce
nou spre casele lor, încuind er­ seamă şi Iacov Zak, Claudio Ar­ au existat vreodată.
metic vilele pînă in anul ur­ (Continuare în pag. 3-a) rau, Valentin Gheorghiu, Halina Prof. I. MUNTEAND