Page 15 - 1958-09

Nf. 1155 üRUMur rocíafjsmuwi Pag. 3

O II Cursuri cu dirijorii de cor şi instructorii de dansuri

[ a A l A P f i t T Li t • i t rtT fl! » [ f t ty # m i » . je ţ! f& A U m i t L i

iiy w , * -¦ •. - v g

...Sîritem la secţia reparaţii e- apoi adunarea generală au dis­ vaite a -comuniştilor Popa .'Vă-..

lectrice, la acea' secţie care se cutat amănunţit situaţia din leahu şi Iakob- -Ladislau, se re-
îngrijeşte de repararea instala­ secţie şi au !hotărât ca împreună cond, i.t.T. on. rază- ' a' dt e 4A ,2

ţiilor şi agregatelor electrice din cu -inginerul N-icolae Giorogaru mm. de la bobinele de magnet

tot combinatul. Se ştie că fără comuniştii -să înceapă peste a macaralelor de încărcat cup­
acţionare electrică nu pot func­ capul inginerului Novinschi lu p ­ toarele Mpr.ti.n-, P en tru uşurarea

ţiona nici furnalele, nici oţelă- ta ipentru repararea tuturor mo­ miiiicfi,‘:bobinâtdri!or au "fost

ria, nici laminoarele. Cit s-ar toarelor şi instalaţiilor defecte confecţionate peste 10 tipuri de

pierde din producţie idacă a- şi a modernizării atelierului din scuie, maharâle âffîiS etc. ;'D]n -

oeastă secţie nu ar -.repara, u r ­ resurse locale. Adunarea lărgită noiembrie şi-,pi(Dă-pzi..au jo st ca­

gent toate defectele instalaţiilor a organizaţiei de bază a discu­ lificaţi la Jcfcul de producţie ..1$

şi agregatelor electrice ! "Nu­ tat posibilităţile de aplicare a bobinatori. Dacă înainte munci­

mai la siderurgie de pildă, se micii mecanizări şi îmbunătăţi- torii, printre care majoritatea In cadrul Casei regionale a creaţiei populare din ai ¦formaţiilor artistice contribuie la ridicarea calităţii
defectează lunar pînă la 16© .rea condiţiilor de muncă în ate­ femei, nu -aveau unde-şi spăla Deva a funcţionat un curs de 10 zile pentru dirijorii
motoare care trebuie complect lier. In aceeaşi şedinţă comu­ nici măcar mîipile, acum, pe ba­ activităţii .artistice .de amatori şi .asigură succese în des­
rebobinate, iar altele 40—50 se niştii au desemnat un colectiv za planului de măsuri al orga­ de cor şi instructorii de dansuri. Un număr de peste 80
repară la faţa locului. O oră de din 5 tovarăşi, dintre care doi făşurarea celui de al V-.lea. festival artistic.
întârziere la repararea acestor din 'biroul organizaţiei de bază, nizaţiei de bază, a fost cons­
motoare înseamnă sute de mii pentru ca să analizeze foarte a- truit un vestiar cu dulapuri şi dirijori de cor şi instructori de dansuri au primit ,aici .cunoştinţe Atmosfera în care s-au .des f uşurat aprşurile dovedeşte in­
lei pierdere, defecţiuni la uria­ mănunţit situaţia şi să facă pro­ peste 30 robinete, totul prin
şele macarale de la furnale, o- muncă voluntară depusă de calificate de la profesori competenţi, atit din punct de vedere teresul instructorilor pentru însuşirea cunoştinţelor şi -dorinţa
ţelărie etc. Înseamnă alte sute puneri concrete în acest sens.
de mii de lei pierdute. muncitorii acestei secţii. teoretic cit şi practic, pe care le vor pune in ¦aplicare după re­ acestora de a contribui cit mai mult la ridicarea, calităţii mun­
Colectivul respectiv a prezen­
Şi totuşi, serviciul energetic tat în faţa următoarei adunări Grupele sindicale au analizat întoarcerea la formaţiile lor artistice. u * •• - !* cii artistice in regiunea noastră. ;
din combinat," condus de mg. generale unele măsuri privind în consfătuirile de producţie si­
Victor Novinschi, nu .a ţinut mărirea volumului de reparaţii tuaţia fiecărui !loc de muncă Asemenea forme noi de pregătire a cadrelor d'e instructori lată în clişee cîteva aspec te din timpul ' unei lecţii prac­
cont de extinderea masivă a a- şi Îmbunătăţirea condiţiilor .de făcindu-se cu acest prilej pro­ ¦•' ¦¦' ¦¦¦¦¦
gregatelor şi a instalaţiilor -din muncă. puneri pentru îmbunătăţirea mai tice ‘cu Instructorii de dansuri. ’• 1
ultimii ani. A lăsat atelierele departe a procesului de produc­ . ...
secţiei de reparaţii electrice în In frunte cu comuniştii Cio- ţie şi a înfrumuseţării atelieru­ .f, ;l'
stadiul .în care erau cu câţiva ani rogaru, Dumitru Fotescu, Popa lui. Comuniştii, mobiîizind pe
Văleanu, Ion Bălăţoiu, întreaga ceilalţi muncitori ai secţiei au •- o a ue «¦
organizaţie de bază s-a mobili­ învfns: Tn ciuda elementelor îna­

în urmă. Nici o maşină nouă, zat pentru traducerea în viaţă poiate carş căutau să pună.pie;- . (U, , , rmare .d. i. n pag. T_ -a\).
dicractiv n ăţii întreprinse •de :
nici un aparat .perfecţionat pen­ a propunerilor colectivului. P rin losească îngrăşămintele chimice ţâ. întreaga cantitate de sămînţă .tre-’ mai bune condiţii şi intr-o perioadă
muncă voluntară au fost săpa­ potrivit cu planul de fertilizare buie’ tratată cu substanţe chimice. cît mai scurtă. Se recomandă de ase-!
tru a mări volumul reparaţiilor. te şi evacuate peste 10 vagoane comunişti, atelierul a fost mărit, a solului în fiecare regiune ; fie­
S-ar putea spune că nu s-a cu­ de pământ pentru -a' se putea care unitate agricolă socialistă
noscut situaţia. Dar, realitatea mări hala atelierului. utilat cu cele mai necesare in­ după plante bune premergătoare ş l gospodărie individuală să .fo­ 'Toate unităţile socialiste şi coopera­ menea ca înainte de recoltarea cultu-1
losească numai sămînţă de ca­
e alta. De multe ori, şeful sec­ stalaţii, făcînd astfel faţă în bu­ pentru ca astfel să se asigure litate, condiţionată şi tratată. tiste să verifice -calitatea seminţelor rilor tîrzii, să se asigure buna lor deî

ne condiţiuni sarcinilor de pro­ producţii mari la hectar ; este In a c e st' ' scop să se organizeze în laboratoarele de control al semin­ pozitare şi conservare, să se recol­

ţiei reparaţii electrice şi în re­ In această parte a clădirii, ducţie. important ca pregătirea terenu­ şi să se urgenteze schimbul scmin-' ţelor, .iar gospodăriile , individuale în teze ,în primii urgenţă culturile
de pe acele terenuri care urmean
petate rinduri secretarul organi­ zidită de muncitorii secţiei, a Comuniştii din secţia repara­ rilor să se facă corespunzător ţelor necorespunzătoare cu seminţe de centrele comunale organizate în acţst ză să fie arate şi însămînţate îrt
ţii electrice, au obţinut încă o condiţiilor din acest an, diferen­ toamnă. Toate terenurile de pd
zaţiei de bază, tov. Dumitru fost confecţionat din resurse lo­ biruinţă. Dar, n-ar .fi oare ca­ ţiat, în raport cu planta pre­ calitate, să se folosească întreaga ca­ sccp. Bazele de recepţionare dispun care s-nu <strîns recoltele şî sînt
destinate semănăturilor de toam­
Fotescu, a arătat inginerului cale un cuptor electric pentru pacitate de‘; ţdgrju a_ trioarelor,:. vîntu- de însemnate cantităţi de seminţe nă trebuie arate imediat şi .tăvă*
lugite pentru pregătirea patului
Novinschi. o serie de situaţii călit bare de !cupru, necesar re- zul ca în timp scurt, conducerea mergătoare ; să se intensifice rătorilor şi selectoarelor pentru con destinate' schimbului, -precum şi pen­ germinativ,' iar cele destinate în­
combinatului să analizeze ac­ transportul îngrăşămintelor na­ sămînţărilor de primăvară să fie
critice în care se aflau repara­ .bohinăm motoarelor. înainte, a- tivitatea inginerului Novinschi ? turale la -,Cîmp ţ Isă -se , încorpo­ tru vînzare sau pentru- împrurtmt uni­ arate din toamnă astfel ca însă-
reze în sol îngrăşăminte odată mînţările de primăvară să se fai
ţiile multor !motoare şi care a- ceste bare se recondiţionau prin tăţilor socialiste care au ,Lţvut cala­ că numai în arături adînci.

duceau daune producţiei. RăS- ¦încălzire teu / aparatul::şd.e.' sudură mităţi. f.

punsul era mereu a c e l a ş i ' ' său doc’de fb'r]ă.r'iPdin-‘confecţio- N PETRAN cu arătura de bază /şi să <se fo­ diţionarea. înţregiir.;.cantităţi; de >samîn Ploţle, căzute în ultima vreme în
majoritatea regiunilor ţării permit ca
— A’steptati, am făcut deviz .nare-a ^ a stui c.upior .s-au redus însămînţăiile de toamnă să se facă
Ia un nivel agrotehnic destifl de înalt.
pentru’-un atelier noii braţele ^ m.unqa cu ^ .^ m e n i, Este de !datoria sfaturilor populare şi

Acesta era răspunsul şefului iar in 35 de mihuie se recon­
de serviciu.
diţionează atîtea bare cîte !se PREGĂTIRI DE IARNA a organelor agricole să mobilizeze toţi Aşa cum s-a. arătat la Consfătuirea
!La un 'moment dat secţia de recondiţionau înainte în 3 ore.
reparaţii nu mai făcea faţă ne­ muncitorii, din .gospodăriile de stat, de la Constanţa, este necesar să se
cesităţilor crescinde ale combi­ Pentru uscarea motoarelor
natului. Inginerul Nicolae Cio-
rogaru, şeful secţiei reparaţii e- mari, pînă la 1.000 KW., se fo- la filiala aprozar H unedoara S.M.T.-url, membrii unităţilor socialisf- asigure cantităţi mari de furaje de
lectrîce, şi-a întocmit cererea de Ieşea metoda uscării lor la fa­
demisie. A procedat bine oare ? ţa locului. Aceasta, cerea insta­ cooperatiste şl ţăranii individuali pen­ bună calitate îndeosebi cantităţi spol
Greutăţile cu devizul. Pe deo­
parte inginerul Novinschi, şe­ laţii mari, de lungă durată şi tru a folosi întreaga capacitate de lu­ rite de furaj silcZ pentru a se obţine
ful serviciului, de care depindea costisitoare. Pentru, un motor de Faţă de anul trecut, în acest litate —r au fost în primul -rînd rilor, conducerea filialei aprozar
seoţia nud ajuta !cu nimic. Ba 1.000 KW. de la suflanta „23 an filiala aprozar Hunedoara legătura mai strînsă cu furni­ Hunedoara a luat din timp mă­ cru a maşinilor, tractoarelor şi ate­ şi în timpul iernii o producţie sporită
în mod indirect căuta să-l com­
promită, aşa cum de altfel pro­ lajelor.! , . , de carne, grăsimi, lapte. Acţiunea de
ceda şi cu alţi meniuri de par­
tid. Pe de altă parte, necesită­ August“, de la furnale de pil­ desfăşoară o activitate mult mai zorii, care s-,a făcut prin delega­ suri pentru asigurarea aprovi­ Pentru sporirea producţiei -în anul însilozare a nutreţurilor trebuie mult
ţile producţiei !îl obliga să lu­ dă, s-au prestat pentru uscare bună. Aceasta se observă clin ţii permanenţi ce stau în regiu­ zionării de iarnă. Astfel, pentru viitor, este. foarte important ,să se-exe­ grăbită.
creze in atelierul primitiv care
nu mai putea da randamentul 1:920 ore numai manoperă. In aprovizionarea mai ambundentă nile Timişoara şi Craiova, re­ trimestrul IV s-au luat măsuri cute arături de toamnă pe toate suJ Avem o recoltă foarte bună de stru­
cerut. De aci o serie de dificul­
tăţi cu toate celelalte secţii din urma confecţionării din resur­ a magazinelor aprozar cu legu­ giuni ce livrează produse, şi în în vederea procurării a peste prafeţele destinate însămînţărilor, guri care 'trebuie strînsă 'la vreme şl
combinat.
se locale a unui cuptor special me şi zarzavaturi de bună cali­ al doilea rînd punerea la dispo­ 120 tone de diferite murături şi exceptînd terenurile aşezate în pante 'fără p'ierderi. Trebuie grăbite măsurile
Biroul organizaţiei de bază
a discutat cu inginerul. L-au de uscarea acestor motoare, a tate, care satisfac în bună mă­ ziţie de către centrala O.C.L. alte produse care se vor depo­ m ari;-care în urma' arăturilor ar pu­ -pregătitoare pentru culesul viilor, peni
convins să renunţe la demisie. tea. fi erodate. . De asemenea, în pe.- tru viniticajia şi depozitarea vinurilor,-
Cam pe atunci, 24 motoare e- fost redusă manopera la 158 de sură cerinţele locuitorilor luine- aprozar Deva a fondurilor pen­ zita în cele ’3 şoproane cu o ca­
leetrice şi 4 magneţi de ridicat
zăceau de mai mult timp nere­ ore. Cheltuielile de confecţio­ doreni, ca şi din realizările de tru deplasarea delegaţilor la fur­ pacitate de 450 tone. 1 rioada următoar^, forţele de muncă pentru ca toate aceste lucrări să se
parate. Laminorul şi cuptoa­ trebuie organizate şi folosite raţional poată executa în cît mai bune condiţii.
nare a acestui cuptor au cos­ plan obţinute. Astfel, planul va­ nizori, care au recepţionat pro­ Pentru aprovizionarea în tim­ pentru a strînge’ l a " timp recolta de
rele !Martin sufereau din aceas­ tat mai puţin decit instalaţiile loric de Ia' 1 !arfuarie pînă la dusele la faţa locului. Totodată, pul lunilor de iarnă, începînd In toată perioada desfăşurării Iul
tă cau^ă. . pentru yşcarea unui singur mo­ 31 iulie a.c., a fost realizat în buna calitate a produselor .intra­ din ianuarie 1959, filiala apro­
tor după.'sistemul vechi. • Dacă ] proporţie de !108,65 la sută, Da te îh» magazinele; aprozar Hu­ zar Hunedoara (responsabil cartofi; sfeclă'de'zahăr şi legume, pre­ crărilcr agricole de toamnă' să ne înl
Biroul organjzaţiei de bază, înainte, 6 serie de 'motoare laş- Realizările atestea şi-au adus nedoara, se da'toreşte şi comi­ Teodor Berghian), a şi pregătit cum ' şî recoltele de 'porumb şi stru­ grijim de dezvoltarea şi consolidarea
teptau rîndul pentru a fi uscate contribuţia în mod deosebit ma- siei de recepţie care,.;fiind in- spaţiul necesar depozitării. Aşa guri. sectorului socialist al agriculturii, astl

Inginerii 'şi tehnicienii !agronomi au fel ca unităţile noastre socialist-coo-'

două-trei săptămîni, -deoarece găzinele aprozar nr. 1 ş în r . 4 struită/ prin cursul organ.izat pe de pildă au fost pregătite două datoria ca, pe baza experienţei dobîn-; ¦ peratiste să devină mai puternice, iatj
nu se putea face instalaţia de (gestionari Aurel TudoreScu şi lîngă filială, a lucrat mai exi* silozuri cu o capacitate totală dile şi a rezultatelor staţiunilor expe­ prin rezultatele pe care le obţin să al
uscare la mai multe în acelaşi Vasile Dureau), care sînt frun­ gent. Cînd s-a observat că mar­ de 600 tone pentru depozitarea rimentale, ,să stabilească epocile de tragp.'noi şi numeroase familii de ţă1
timp, acum, prin noul cuptor a taşe pe filiaiă în realizarea pla­ fa e de slabă calitate, comisia cartofilor, cinci beciuri pentru însămînţare în aşa fel incit însămîn- răni muncitori pe drumul agriculturii
fost lichidată scoaterea din pro­ nului, aprovizionare şi bună de­ de recepţie a oprit imediat li­ depozitarea a 100 tone murături
ducţie a motoarelor care aştep­ servire. Factorii principali însă şi două poduri pentru depozita­ ţările de toamnă să se execute în cît socialiste. (Agerpres)-;
tau uscarea. Astfel volumul de care au dus la realizarea pla­ vrarea şi s-a trimis delegat ia rea a 30 tone ceapă.
nului şi Ia o aprovizionare mai PUBLICITĂŢI
uscare a crescut pînă la 300 bună clin toate punctele de ve­ faţa locului. Conducerea filialei aprozar din
motoare lunar. dere — sortimente, cantitate, ca- Hunedoara a luat şi măsuri pen­
Mergînd pe aceeaşi linie de tru prepararea bulionului şi
Cu ajutorul unei maşini, ino- satisfacere a cerinţelor locuito-

prepararea de murături conform <jjj> <?><*>
planului pe care-1 are. Dealtfel,

) (Urmare din pag. l-a) frumuseţilor naturale ale aces­ s-a şi început prepararea. Ast­ UNT [
fel, din planul de 20 tone. bulion
Iii

tui minunat colţ ăl patriei şi pastă s-a făcut deja 9 tone, din Şcoala Profesională dc Ucenici Gheiar
cele 30 tone castraveţi şi varză regiunea Hunedoara, anunţă:
'ternaţională de la Viena, unde un bogat izvor de sănătate şi murată s-au murat peste 10 to­
ne, iar în curînd se va începe I' In anul şcolar pregăteşte muncitori calificaţi în meseria
cîştigă medalia de aur. Dar reconfortare. $de miner de.!minereuri.
prepararea a 6 tone de gogonele ^ Durata cursurilor este de 3 ani.
pentru cine oare curgeau apele Astfel, numai in cursul ulti­ şi cinci tone de difpriţe alte mu­ ^ Examenul de admitere va începe nu la data de 12 septem-j
rături.
„miraculoase" dintre dealurile IE R I Şl mului an au fost date în 'folo­
înverzite ale Olăneştilor ? Pen­
tru poporul care nu ajungea sinţă trei noi surse de ape mi­

nerale, cu o concentraţie supe­ $brie, aşa cum s-a anunţat, ci la data de 8 septembrie 1958 o-
'$re!° 8.0 i(6 îfl® îA .
la ele ? N u ! Ele curgeau pen­ rioară celor cunoscute pînă a- Cifrele pcesteav .dovedesc că -
O.C.L. Apfozar "Hunedoara s-a i
tru boierii obezi, consumatori se, cloro-sodice, iodate, bro- aici este un climat subalpin, cum. A fost construită o ‘gră­
de şampanie. mate, calcice, feruginoase, (ele deosebit de reconfortant, care
au o concentraţie de la I gr% are efecte ionizante, întăritoa­ dină de vară cu o capacitate ocupat şi se - ocupă .permanent Ji - ?Pentru admitere, candidaţii vor prezenta următoarele aote :ţ
Abia cînd s-au scuturat de pînă la 30—40 gr% ) şi se fo­ re asupra organismului. Este
sub asuprirea jugului burghe- losesc atit pentru cură. inter­ suficient să depăşeşti, zona iz­ de circa 800 locuri, în care de realizarea pianului şi prin a- Ţ, w 1. 'Géí*tificaV tfe studii,
zo-moşieresc, mulţimile de oa­ nă cît şi,.pentru băi, inhalaţii, voarelor, pe Valea Tisei sau
meni ai muncii au început să dau spectacole diferite forma­ ceasta de satisfacerea cerinţelor j k p .‘^ ^ r t ^ i f e a t de naştere (copie legalizată).

ţiuni. artistice din regiune şi muncitorilor hunedoreni, asigu- |i 3. Certificat de sănătate (analiza sângelui şiradioscopia'

din Bucureşti, s-a amenajat o rînd pentru iarnă o bună apro­ ’ pulmonară).

curtoqscă. drumul spre vilele a~ spălătilri gastri'ce, ¦ppălătliri pe cursul pinului Olăneşti, sală festivă cu peste 300 locuri, vizionare. 4. Declaraţia tip, privind .starea materială a părinţilor:]
cestea care le aparţineau ! de intestinale, injecţii infravenoa- pentru a te putea bucura de
un studio de radioficare, s-a i(susţinătorilor legali). \

drept, spre vilele care s-au se, subcutanate şi intramuscu- darurile cu care natura a în­ extins 'reţeaua electrică, s-a Se pot înscrie absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de1
înălţat din truda şi sudoarea zestrat din belşug această par­
muncii lor. Da, de atunci Olă- lare. te a ţării noastre minunate. înfrumuseţat parcul etc. / a 15— 18 ani.
neştiul a devenit al poporului. Afecţiunile tratate la Olă- Cită ¦satisfacţie şi dorinţă de
muncă şi viaţă iţi oferă ex­ 'lată de ce, plecind de la O- \ ANUNŢ Drepturile elevilor sînt cele prevăzute de H.G.M.
Azi, in drum spre izvoare, neşti sînt foarte variate: gas- cursiile pe care le poţi între­ * ’ Cererile de înscriere însoţite de acte se vor prezenta sauíl
alături de muncitorii din toate trite iliipo şi hiperacidice, dis- prinde in jurul staţiunii! Pen­ Iuneşti — ca de altfel din ori- 1
colţurile ţării, ii poţi vedea ps pepsii, stări post-operatorii. de tru obişnuiţii olăneşteni, sînt
minerii Toma loan şi Bursuc stomac şi ficat, duodenite, co­ bine cunoscute drumurile ,pli‘ care staţiune balneo-climateri- \ Uniunea Regională a -Goo- ^trim ite secretariatuluişcolii pînă la data examenului. |j
Constantin din Aninoasa, pe lite, colecistite, litiaze renale, ne de farmec, pe cărările par-
Iftodi. Dumitru din Petrila, pe stări poşt-oper.atorii ale apara- că din ţara noastră — simţi ; j>, perativelor de consum. Iiune- Lămuriri suplimentare se pot obţine de lasecretariatul^'
mecanicul Barabaş loan de la tulu: urinar, toate formele cro­ ¦fumate ale pădurilor, care duc
Lonea, pe Moisescu Viorel de nice de reumatism, diăbetul, spre ,jPiatra Scrisă“, sau spre un imbold-. mai putepnic de doar a-Deva/ indheie 'contrac- şcolii. jj
la Trustul 4 construcţii Hune­ obezitatea, diferite boli de fe­ „Piatra Oii", spre „Glodul”
doara, pe Chiaburii Elena şi mei (-ovarite, anexite, uretrite sau Crucea", „Colibila“ sau a munci şi tí' lupta pentru a .te c u .... absolvenţii / .şcolilor
Morar Aurelia, muncitoare ţfl.. etc.)., eczeme, intoxicaţii dife- ' „Creasta Cocoşului". Excursii
Combinatul siderurgic Hune­ nte di 'indi c d ’seăind intoxica­ pline de amintiri neuitate se face tot mai •frumoasă!patria medii pentru ca aceştia’ 7să
doara, pe tractoristul Ciulea fac şi spre Govora, Călimă- urmeze I.S.E.P.-ul, in condi­
Marin şi pe alţi oameni ai ţiile. de !plumb, mercur etc. neşti, Brezoi şi Iezeru. noastră scumpă, pentru a a- ţiile de bursă, pe baza exa- -«-»í©»»«.i ^ * **< ->• -o • r O « * 0 < •••*» ' * » > !>*-& r »O«
; muncii veniţi aioi să-şi refacă Dar Am ’ăiurnai Valoarea cu­ i menului de admitere. Bursa
sănătatea. Izvoarele de ape Dar nu numai împrejurimile păra cu forţe sporite păriiintul l va fi suportată de Uniunea i
minerale depăşesc numărul de rativă a apelor atrage la Olă- sînt căutate de vizitatori. Sta­ > Regională a Cooperativelor i
40 şi au n acţiune binefăcă­ neşti, an de an, din ce în ce ţiunea, care înfloreşte din an ei cel rodnic, munţii, şi dealu­ >de Consum Hunedoara.După i N $ T H N - I - A R I ¦1 I
mai mulţi oameni ai ¦muncii. j terminarea I.S.E.P.-ului ab-
Cura de ape sau băile se îm­ rile ei împădurite, bogăţiile şi ; solvenţii urmează a lucra în ) i '.Inspectoratul Uniunii Compozitorilor din R.P.R. pentru re -i
¦cadrul Cooperaţiei de con-
frumuseţile ei fără seamăn. Şi- j sum din regiunea Hunedoa- giunea 'Hunedoara, cu sediul .în Deva, str, 23 August nr, 17;|
>ra. Cei care doresc să can-
creşte în tine, ca un val de > dideze, se vor adresa la U- telefon 170, reaminteşte tuturor celor ce au 'organizat mani-1
} niunea Regională a Coopera-
bucurie, mîndria că eşti un ce­ testări cu muzică care se încadrează la plata drepturilor de»

stăţean al unei ţări libere şi | autor şi care nu au achitat sumele datorate, că Sînt invitaţi i

prospere, că eşti u n '‘factor ac­

tiv a i construcţiei socialiste, că j pe această cale să intre în lega litate. ţ

munca ta este o contribuţie la f Sumele se pot achita prin mandat postai pe adresa : *

lupta pe care milioane de oa­ f UNIUNEA COMPOZITORILOR — Cont B.R.P.R. - DEVA j

toare asupra organismului, a- bină armonios cu ceea .ce se în an, prin grifa atentă a meni ai muncii din tote colţu­ t Drepturi de .atâtor se cuvin compozitorilor de la toate ma- f

futind la vindecarea multor numeşte „cura de aer" şi „Q- ¦partidului şi guvernului nos­ rile lumii, o duc pentru pace, >tivelor de Consum Hunedoa- i nifestărtle .cu muzică organizate in cadrul Caselor de Cultură,*

pentru cultură, pentru o viaţă >ra-Deva, serviciul Cadre, cel ^căminelor culturale, întreprinderi sau instituţii, precum şi de la |

•boli. Se găsesc ape sulfurou- dihnă activă“. Climatul de tru, constituie perla tuturor luminoasă şi fericită. l târziu 10 sept. 1958. \ ţ orice fel de petreceri cu muzică organizate de particulari.
\

A W A / V i V v A 'V W W V V W W

¦'tfVtl