Page 17 - 1958-09

In întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie Deschiderea prim ilislPROLETARI DIN, TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA!

Ly fofi indicii de plan depăşiţi CMMirs şi festival

Colectivul întreprinderii „Ceramica" din Barti-Mare, des- !siiemfiaisal
făşurlnd larg întrecerea socialistă a încheiat lima august
cu realizări deosebit de frumoase, toţi indicii de plan fiind „George Encscii“
depăşiţi.

Folosind cele mai raţionale metode de muncă, tradu- In seara zilei de joi 4 septembrie a avut loc In sala
cînd în viaţă planul de măsuri tehnlco-organizatorice, Ateneului Republicii Populare Romîne din Bucureşti des­
muncitorii fabricii au reuşit să îndeplinească planul lunar chiderea festivă a primului Concurs şi Festival Interna­
ţional „George Enescu“.
al producţiei globale în proporţie de 109,8 la sută. Tot­

odată productivitatea muncii a crescut faţă de perioada In >loja oficială au luat loc tovarăşii: Chivu Stoica,

corespunzătoare a anului trecut cu 6 la sută. La preţul - Anuí X NTr. 1156 Sîmbătă 6 septembrie 1958 4 pagini 20 bani Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Cons­
de cost, prin utilizarea raţională a materiilor şi materia­ tantin Pîrvulescu, Leonte Răutu, general-colonel Leontin
jsip n ^ Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, preşedin­
lelor, s-a reuşit să se realizez o reducere de 1 la sută pentru anul viitor tele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad. P. Cons-
Iaţă de sarcina planificată. tantinescu-laşi, acad. N. Gh. Lupu, membri ai Prezidiu­
lui Marii Adunări Naţionale.
La . aceste frumoase succese au con­
tribuit toţi muncitorii fabricii. Prin­ Au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi
tre cei mai buni s-au dovedit a fi însă la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic.
tovarăşii Ioan Vancea, Vasile Necşu
de ta secţia preparare, Bela Kiş, Ioan La festivitate au participat membri ai guvernului şi
alte persoane oficiale, personalităţi ale vieţii muzicale
Ardeleana de la secţia fasonare, Es- din ţară şi de peste hotare care iau parte la manifes­
tările festivalului şi participanţii la concurs, numeroşi oa­
tera Bardoş, Elvira Vass de la cup­

toare, precum şi întreaga echipă de la meni de artă, cultură şi ştiinţă, reprezentanţi ai organi­

secţia carieră, condusă de iov. Ioan Cronică de campanie zaţiilor culturale şi obşteşti, ziarişti romîni şi corespon­
Gali. denţi ai presei străine, studenţi din învăţământul artistic,
un numeros public.
In prezent colectivul fabricii desfă­
şoară o susţinută muncă pentru a In zilele acestea pe întinsul ogoare­ transportă bălegarul şi în acelaşi timp In prezidiul adunării festive au luat loc: acad. Ata-
întîmpina ziua de 7 Noiembrie cu rea­ lor se dă bătălia pentru grăbirea lu­ se repară uneltele. Terenurile ocupate nase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, mi­
lizări cit mai frumoase. crărilor din campania de toamnă. In nistrul Invăţămîntului şi Culturii, Ion Pas, vicepreşedinte
unele sate s-au început arăturile pentru cu culturile de toamnă, acolo unde este al Comitetului de organizare al I-ului Concurs Inter­
Că va reuşi şi în viitor să se ri­ însămintările de toamnă, în unele se cazul, au început să fie eliberate prin. naţional „George Enescu“, preşedintele Comitetului de
dice la înălţimea sarcinilor şi anga­ culesul porumbului şi recoltatul sfeclei. Radio şi Televiziune, D. Diaconescu, preşedintele Sfatului
jamentelor, este un lucru cert. Stau popular al Capitalei, compozitorul Jean Absil (Belgia),
chezăşie realizările de piuă acum şi pianista Halina Czerny Ştefanska (R. P. Polonă), com­
hotănrea fermă a întregului colectiv. pozitorul Ion Dumitrescu, maestru emerit al artei, prim-
secretar al Uniunii Compozitorilor, prof. Rudolf Fischer
O Electricianul La Sîntandrei- 12.800 zile ale lunii septembrie Printre cei care s-au e- (R. D. Germană), prof. Henri Gagnebin (Elveţia), artistul
Ioan Dines, de Ia au fost condiţionate se­ poporului George Georgescu, directorul Filarmonicii de
Toate exploatările la nivelul celor fruntaşe! termocentrala Gu­ kg. sămîtiţă de grîu minţe, la întovărăşirea din videnţiat se numără Juja Stat „George Enescu“, pianista Monique Haas (Franţa),
selecţionată Sîntandrei, în cantitate de Haida, Adam Corneanu, pianistul Gh. Halmoş, artist emerit, compozitorul Abu
Cu puţin timp în urma, colec­ în aceeaşi perioadă colectivul ra Barza suprave­ Emil Stoian, Ioan Băda şi Bakr Khairat (Republica Arabă Unită), violonistul David
tivul minei Petri la a chemat la minei Lonea a extras 868 tone Oistqah (U.R.S.S.), violonistul Alexander Plocek (R.
întrecere socialistă toate exploa­ de cărbune peste plan, iar mi­ ghează cu multă In această comună, mă­ 9.000 kg. şi la cea din alţii. Cehoslovacă), dirijorul Saşa Popov (R. P. Bulgaria),
tările Văii Jiului, în cinstea zi­ na Uricani 628 tone de cărbune surile pentru reuşita cam­ Bîrcea Mare, în cantitate prof. Hides Saito (Japonia), violonistul Ion Voicu, artist
lelor de 7 Noiembrie şi 30 De­ conştiinciozitate buna .func­ paniei au fost ¦luate din de 2.600 kg. La Crisiur a început emerit, şi dirijorul Carlo Zecchi (Italia).
cembrie. peste plan.
Nu aceleaşi cuvinte se pot ţionare a instalaţiilor.
In chemare, se angaja să în­
deplinească pianul anual pînă spune şi despre celelalte exploa­ In clişeu : tov. Dines la pu­ timp. Astfel, s-a transpor­ In ceea ce priveşte unel­ recoltatul
Ia 10 decembrie, să înfăptuias­ tări miniere din Valea Jiului. tat bălegarul pe o supra­ tele, ele sînt asigurate şi porumbului
că pînă la sfîrşitul anului lozin­ Unele din ele au rămas datoare pitrul de comandă. faţă de 147 hectare la în­ reparate. S.M.T.-ul a adus
ca „Postul şi tona de cărbune“ încă de pe acum cu multe tone
etc. Chemarea petrileni lor a a- de cărbune. In aceste puţine îi nou focal tovărăşirea „Drumul socia­ deja maşinile necesare şi Adunarea festivă a fost deschisă de Ion Pas, vicepre­
vut răsunet în rîndul colective­ zile, la Lupcni s-a înregistrat lismului“ din Sîntandrei şi a revizuit tractoarele, ast­ Şi în comuna Gristur au
lor tuturor exploatărilor şi s-a o rămînere în urmă de peste de sfat 32 hectare la întovărăşirea fel că aşteaptă să încea­ fost efectuate unele lucrări şedinte al Comitetului de organizare a I-ului - Concurs In­
pornit o întrecere însufleţită. 3.000 tone de cărbune. Rezulta­
te slabe există şi la minele Ani- In lima august a fost dat in „Drumul belşugului“ din pă lucrul. ale campaniei de toamnă. ternaţional „George Enescu“, preşedintele Comitetului de
Au trecut puţine zile de atunci. noasa şi Vulcan. Este necesar folosinţă un nou local pentru
Unele colective au înregistrat ca colectivele minelor rămase în sfatul popular din Cristur. Acea­ Astfel, s-a transportat bă­ Radio şi Televiziune. . . ... t
rezultate foarte bune, altele mai urmă să ia măsurile necesare stă clădire, care cuprinde patru
slabe. De pildă, la exploatarea pentru a se achita cu cinste de birouri, a fost realizată cu fon­ Bîrcea Mare. De asemenea, legar pentru suprafaţa de A u ’’luat apoi cuvîntul preşedintele ;. Sfatului Popular al
Petri Ia în primele 4 zile ale lu­ sarcinile ce le au în extracţia duri date de stat şi in mare mă­ 300 hectare, iar la întovă­ Capitalei, D. Diaconescu, compozitorul Ion Dumitrescu,
nii septembrie au fost extrase cărbunelui. Este de asemenea sură prin contribuţia cetăţenilor s-au procurat 3.400 kg. La gospodăria agricolă răşirea „16 Februarie“ s-a maestru emerit al artei, prim-secretar al Uniunii Com­
501 tone de cărbune peste sar­ indicat, să se extragă în mod din sat. Ei au ajutat la constru­ seminţe de grîu „Cenad colectivă „Viaţă Nouă“ selecţionat cantitatea de 6
cinile de plan. Succese însem­ ritmic cărbunele, pentru a nu irea localului începincl cu lu­ 117“, pentru prima înto­ din Sîntandrei unele lu­ tone de grîu şi a fost pre­ pozitorilor din R. P. Romînă, şi acad. Atanase Joja, vice­
nate au obţinut de asemenea se ajunge Ia lucru în asalt spre crările de fundaţie pînă la spo­ vărăşire şi 3.000 kg. pen­ crări ale campaniei de
exploatările Lonea şi Uricani. sfîrşitul lunii. irea exterioară şi interioară. tru a doua. toamnă au fost începute. gătită pentru însămînţare preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul lnvăţă-
Numărul celor care au partici­ Astfel, a fost transportat sămînţa de soi. mîntului şi Culturii.
-o i • *•**0* pat la noua construcţie este O altă grijă pentru asi­ bălegarul pentru o treime
destul de însemnat. Amintim gurarea campaniei de toam­ din suprafaţa ce va fi în- Pentru eliberarea terenu­ Tov; Ion Pas a declarat apoi deschis primul Concurs
doar pe Ion Gherman, Ion Lăs- nă este condiţionarea şi
cău, Elena Zasloji şi Anton Bu- şi Festival de interpretare muzicală închinat memoriei
zaş, care au fost mereu frun­
taşi in această acţiune. înmagazinarea în bune sămînţată, s-a selecţionat rilor în care se vor face în- marelui artist romîn George Enescu.

condiţiuni a seminţelor. cantitatea de 1.200 kg. sămînţări de toamnă, pînă
Pentru aceasta, la întovă­
răşirea „Drumul socialis­ grîu, iar începînd cu ziua acum s-a recoltat porum­
mului“ a fost selecţionată de 5 septembrie s-a por­ bul de pe 9 hectare.
sămînţa necesară pentru nit la recoltarea sfeclei.
O altă realizare este re­

LA O A Ş A suprafaţa de 388 hectare, La aceeaşi gospodărie a coltarea şi treierarea tri­

adică atît cît va fi însă- fost însilozată cantitatea foiului de sămînţă contrac­
niînţat în total. In primele de 20.000 kg. porumb.
tat cu AGROSIM-ui.
Frumoşi şi lainici sînt Munţii sate, ureînd tot mai sus, pe
A VENIT TOAMNA
Sebeşului. Nesfîrşitele păduri drumuri şerpuite, pînă la ca­

de brazi străbătute de pîrîuri şi bana Oaşa, lăsînd în urmă

4 ape învolburate, de jilipuri cu zumzetul şi freamătul oraşu­
4 buştenii alunecînd vertiginos lui, valurile de căldură stoarse
4 A venit toamna şi colectiviştii de la „Pe- — Terminăm noi, spune un tractorist cu tar Anton Szebestein se pregăteşte şi el să
4 ia vale pînă la tăurile baraje­ din asfaltul străzilor. tofi Săndor“ se pregătesc s-o întîmpine. In şapca trasă pe frunte, nu lăsăm nci pămîn­ întîmpine toamna. In „rotărie“ se lucrează
curtea gospodăriei se lucrează intens. Bri­ tul nearat. O să-l arăm la vreme, aşa cum intens la repararea uneltelor, se repară ro­
4 lor, cabanele împrăştiate prin Dacă s-a petrecut plăcut în i gada de tractoare de la S.M.T. Orăştie, con­ se cere. ţile, se fac chiar roţi noi, ruzi pentru că­
luminişurile poienelor, toate a- cele 10 zile la înălţimea de dusă de Cranciova Alircea, execută ultimele ruţe etc.
U cestea oferă excursioniştilor şi pregătiri. Tractoarele sînt gata să pornească — Cu sămînţa cum staţi ? — îl întreb
vizitatorilor privelişti de neui­ 1.300 metri, să vă povestească T pe cîmp, să spintece păm întul; u. plug mai Şi la fierărie, să-l vedeţi pe Anton-baci,
• tat. Orăşenilor, mai ales, co­ despre aceasta pionierii. Ei nu trebuie pregătit. Lucrează acum la el Szem- ¦N S T A N T A M E i u fierarul gospodăriei, cum loveşte cu barosul
vor uita să amintească de mi­ }f ciuk Matei, un tînăr tractorist, înalt şi ro­ său în fierul ro şu ! Metalul se supune tre-
4 bust. pe Bertalan Bela, brigadierul de cîmp al murînd sub bătaia ciocanului. Meşterul face
4 gospodăriei. potcoave, trage rafuri pe roţi. Cîte nu are
4 — Merge ? îl întreb. de făcut un fierar, în special în acest ano­
4 — No, cum să nu meargă. Mai am puţin — Bine, răspunde el. Am început tratarea timp — toamna. Mai ales că porumbul şi
4 drii legănaţi în adierea vîntului reasma finului proaspăt din ca­ t? şi termin, răspunde el. Trebuie să mai seminţelor de orz de toamnă, de grîu, seca­ tot rodul pămîntultii trebuie transportat de pe
t de seară, luna cuibărită în ce- schimb rama, să pun alta de trei... Poale ră. Doar o venit toamna, trebuie să semănăm. cîmp.
lini de brad şi mireasma tare bana în care au dormit, de ex­ ¦ că mîine intrăm în brazdă, aşa o zis to­
4 a răşinci scăpate printre scoar­ f varăşul preşedinte. Toamna... Totul pare schimbat. Cerul a Da, da, a venit toamna. Oamenii se pregă­
ţele îmbătrînite, le rămîn ca a- cursiile, jocurile şi focurile de tf Tractoriştii au mult de lucru şi în anul devenit mai închis, e acoperit de nori, nişte tesc s-o întîmpine, să adune roadele pămîn-
4 mintiri dragi pe care le poves­ tabără, de zmeura culeasă şi f acesta. Ei trebuie să are pămîntul tuturor nori adormiţi. Copacii parcă sînt trişti. Po­
unităţilor agricole din jurul oraşului Deva. rumbul şi-a schimbat înfăţişarea... lului şi să-l pregătească pentru anul viitor,
4 consumată apoi cu multă plă­ i Aşa că rezultatul depinde de hărnicia lor. ca la anul să dea roade şi mai bogate.
t Din atelierul de rotărie străbat pînă la
4 noi troncăniturile unui ciocan. Meşterul ro­ I. R.

t ¦. « » • * — .
4 tesc apoi, cu multă vervă, ori cere, sau de colecţiile de plante

4 de cîte ori li se iveşte ocazia. adunate pentru ierbarele de-a- ¦»
•
4 Iată de ce, tovarăşii de la casă.

4 Casa pionierilor din oraşul întorşi Ia Sebeş, pionierii au

4 Violonistul Ion Voicu, artist emerit al R.P.R.,

4 Sebeş s-au gîndit să-i facă păr­ adus cu ei noi noţiuni şi cunoş­ pregătindu-se in vederea Festivalului „George

4 taşi la aceste minunate daruri tinţe despre frumuseţile regiu­ Enescu“.
* r r - _______ vamrd'lZ.------
4 »«o m
4
4 ale naturii şi pe micuţii orăşeni ni i noastre, noi forţe de muncă

care, respectînd legămîntul dai şi hotărîrea de a obţine rezul-

j cravatei roşii, s-au dovedit a fi Cate şi mai bune la învăţătură, | Coroeşti... ţii care prisoseau in altă parte —
Un sat micuţ, ascuns la poala Re- material de zidărie, ciment, ţiglă, etc.
* buni la învăţătură şi purtare, pentru a se bucura şi la anul, T tczaiului, acolo unde neastimpâratul INTR-UN SAT DE MUNTE — precum şi cu sfaturi, cu îndrumări.
Rîti Alb, după ce coboară înspumat Viitorii membri ai întovărăşirii şi-au
Gu un camion, cei 25 de pio- de o nouă excursie în munţi. }

nieri au străbătut comune şi 'GH. L’. t

¦»• ••• *ô»*a «a- *i - *3- * «a •>ft• «a• •*4•»4« •»O* •«* rostogolindu-se nebunatic printre stîn- făcut singuri varul — piatră de calcar
cile de ardezie, se eliberează din şi lemn sînt destule în apropiere 1 —
Din buştenii mari şi butucănoşi, candidatul de partid Ni- strînsoarea munţilor şi începe să-şi în confort, să se simtă cît mai co­ o însemnătate deosebită dar şi o sem­ Două evenimente şi-au transportat materialele, apoi au
colae Pelrea. scoate cu ajutorul gaterului, seînduri de cea domolească mersul la vale către al­ mod. Totuşi, la Coroeşti se mai pu­ nificaţie deosebită pentru coroeşteni. deodată trecut la construcţia propriu-zisă. Cu
mai bună calitate. Tov. Petrea, este fruntaş în producţie, fiind bia Şiretului. teau vedea pînă nu de mult case cu Ideea construirii acestui grajd a în­ miinile lor. Ei au fost şi proiectanţi
considerat ca unul dintre cei mai buni muncitori de Ia U.I.L. o singură odaie, aproape identice cu colţit în minţile oamenilor odată cu Era spre toamna anului trecut, cam şi ingineri şi meşteri şi salahori. In
Sebeş. Brigada din care face şi el parte, a depăşit norma in Nu se ştie dacă dragostea de fru­ acelea de pe vremea bunicului De- ideea înfiinţării întovărăşirii zooteh­ pe vremea aceasta. Comuniştii Al- scurt timp, zidurile grajdului au în­
luna august cu 21,64 la sută. mos, ori nevoia de adăpost şi de apă­ cebal. nice din sat. Şi — întîmplare! — bescu Victor, Albescu Izidor, Lascu ceput să se înalţe şi înainte de că­
rare a determinat pe îndepărtaţii stră­ el a fost inaugurat odată cu întovă­ Cornel, ţărani din activul fără de derea zăpezii acoperişul roşu al noii
In clişeu: tov. Nicolae Petrea Ia locul de muncă. moşi să pună tocmai în acest loc fe­ Omenirea a păşit deja în era ato­ răşirea. El esle deci Un simbol ma­ partid ca Oneasa Izidor, Bora Vasile, construcţii a început să predomine
Foto; I. TEREK rit de vedere temelie trainică unei a- mică — era celor mai mari cuceriri terial al unui început de drum către Albescu loachim, Bîlteanu Maria, de­ pesté întregul sat. Fiecare din cei care
şezări omeneşti. In orice caz, natura ale ştiinţei. Totuşi, pînă acum vreo viaţa nouă pe care au pornii cei mai putată în sfatul comunal şi alţii, erau făcuseră cerere de înscriere în întovă­
a fost darnică atunci cînd a înzes­ zece ani, mai bine de jumătate din luminaţi ţărani din sat. Deci, preţuirea convinşi deja că singurul mijloc de a răşire au participat la construirea graj­
trat locurile acestea cu frumuseţea săl­ populaţia Coroeştiului era analfa­ ce i se acordă este legitimă! învinge sărăcia este unirea eforturilor dului — cu braţele, cu atelajele, cu
batică a cărei pecete e prezentă şi betă... tuturor ţăranilor muncitori din sat ce a putut. Şi nu numai ei. Numeroşi
astăzi l a , tot. pasul. Mantia verde a Grajdul întovărăşirii zootehnice din intr-un singur mănunchi. Sub îndru­ alţi ţărani muncitori din sat, precum
pădurilor milenare de conifere sub Suie de ani de zile a fost ţinută Coroeşti nu e un grajd oarecare, un marea comitetului comunal de partid şi din satele vecine au sărit in aju­
care se ascunde tot ce are mai frumos populaţia Coroeştiului în mizerie şi simplu adăpost pentru vile. El e o şi a organizaţiei de bază, ei au înce­ tor sprijinind din toată inima lucra­
fauna patriei noastre — urşi, cerbi, neştiinţă. construcţie socialistă în care coroeş- pui munca de lămurire din casă în rea. Mulţi gîndeau : azi nu e al nos­
capre negre şi roşii, cocoşi de munte tenii au depus şi muncă multă dar casă, de la om Ia om pentru a se tru grajdul, dar mîine va fi, poate,
— se apropie de sat atît de mult in­ Şi asta se ştie de ce! şi mult suflet.. Şi, ca orice construc­ crea în sat o întovărăşire zootelmică. şi al nostru. Ei au gîndit bine. In pe­
cit în liniştea serilor de primăvară,' Sute de ani în şir, peste Ţara Ha­ ţie socialistă, el stîrneşte mîndrie. A fost grea munca aceasta dar nu rioada construirii grajdului, comitetul
poţi desluşi cum se îngînă murmurul ţegului, peste pădurile încoronate de Zidurile solide din blocuri de sterii fără rezultat. Prin octombrie se adu­ de iniţiativă a primit încă 17 cereri
lin al mării de brazi cu concertul cin- vîrfurile majestoase ale Retezatului ca legate în ciment, pol adăposti mire naseră deja vreo 18 cereri de înscrie­ de înscriere în întovărăşire. In ianua­
tăreţilor zburători care-şi exclamă şi peste luncile roditoare ale Straiu­ ele o întreagă cireada de vite mari re în întovărăşire. Ideea creării înto­ rie anul acesta, coroeştenii au sărbă­
bucuria libertăţii în milioane de triluri lui, au siăpînit cîteva familii de grofi şi o turmă de vite mărunte. Vacile au vărăşirii zootehnice frămînta întregul torit două evenimente : inaugurarea în­
diferite. ¦ hrăpăreţi care se lăfăiau în lux şi culcuşuri de seîndură înclinată, nete­ sat dar, mai mult pe cei care-şi făcu­ tovărăşirii şi terminarea construcţiei
desfriu în timp ce mulţimea de ţă­ zite frumos-, d e ' pe care murdăria se seră deja cereri de înscriere. „Sintem grajdului.
Dar, pe cît a fost de darnică na­ rani de la poalele celui mai frumos optsprezece familii — şi-au făcut a-
tura, pe atît au fost de avare şi de munte al ţării se năştea şi murea în scurge în rigole adincite în beton. Au ceştia din urmă socoteala şi ţinem vi­ întovărăşirea zootehnică din Coro-
vitrege vechile orînduiri şi regimuri neştiinţă şi mizerie. lele în optsprezece locuri diferite iar eşti a pornit la drum avînd o bază
cu oamenii din partea locului. ţinut cu tot dinadinsul constructorii pe deasupra şi în condiţii proaste. sănătoasă...
De ce întîi grajdul ? Asta nu se cheamă că este întovără­
Coroeştiul e un sat de munte înfiin­ ca grajdul întovărăşirii să corespund㦠şire. Să ne apucăm să facem un loc Acum e clar 'de ce au ţinut tova­
ţat cu multe sute de ani în urmă. Am rămas oarecum surprins cînd, ca lumea unde să creştem vitele lao­ răşii din Coroeşti să-mi arate în prU
Totuşi, numărul locuitorilor care-l ajungînd în C oroeştisecretarul comi­ tuturor cerinţelor materne. Din pîrîui laltă... Şi, fără să zăbovească prea mul rînd 'grajdul întovărăşirii, drept
populează a crescut• greu, abia ridi- tetului comunal de partid mi-a făcut mult, au pornii, la construirea grajdu­ una din realizările lor cele mai impor­
cindu-se cu ceva peste 300. o propunere care se asemăna mai care trece prin apropiere au tras con­ lui. Cu tragere de inimă, cu entu­ tante.
mult cu un ordin: ziasm. Organele locale le-au venit în
An de an s-a dezvoltat civilizaţia ductă care aduce apa chiar lîngă M. CRISTESCU
omenirii. In construcţia de locuinţe — Vizităm întîi grajdul l ajutor cu unele materiale de construc-
s-au făcut progrese uimitoare care — De ce tocmai grajdul? iesle. Să aibă vacile cînd pof­ (Continuare în pag. 8-a)
creează condiţii c a . omul să trăiască — O să vedeţi.
'Am mers să vizităm grajdul. Grdj- tesc şi cită poftesc după mîncare /
dul acesla are înlr-adevăr nu numai
Cum s-a născut această construcţie

frumoasă care stîrneşte adm'!.!fia şi

invidia satelor din fur?