Page 18 - 1958-09

D W MU h SOCIALISMULUI
LITERATURĂ siARTĂ
La poalele dealurilor, colo, Măi
sus de plopii mărginenilor, licăreşte
o luminiţă, chemîndu-ie parcă Să-ţi
destăintiiască şi ţie, tăind de tftiilt
ştiută de toţi locuitorii Prlhacului.
Dincolo de gemuleţul mic, o bătri-
nică a deschis cu grijă laviţa $i cu
mişcări învăţate pe de rost de şirul
anilor, scoate o legăturică. Oricine
din Prihac • ţi-ar putea splină că, in
legăturică, e o pereche de ct'zMe ne­
gre, Moi, 6 caschetă de dvidlor din
piele maron şi un carneţel gros, cu
scoarţele nuirdare de ulei.
Iată, acum le-a rinduit pe masă.
Intîi cascheta, apoi carneţelul şi ciz­
mele. Unii spun chiar că, in fiecare
seară bătrinica şterge cizmele cu pe­
ria pînă strălucesc ca oglinda şi d-
poi stă aşa, ore întregi şi le pri­
veşte pe rînd, ridicîndu-şi din cind
în cirul privirea spre cele două ra.
me, agăţate de-asupra patului. In-
tr-una din ele zimbeşte figura unui
tînăr, cu părul cîrlionţat ştrengăreşte. Bărbiei, cu care am fost în „celula“ tn afară de Vrabie, fiul Floarei de
Alături, o foaie albă, tipărită cu li­
tere m a ri: „Se conferă posi-Morlem,
Virtutea militară clasa !-a erouiiii
locotenent aviator Lazăr Constantin,
pentru îndeplinirea misiunii cu pre­
ţul vieţii sale. Noiembrie 1944".
De ctirînd, învăţătoarea cea nouă
a venit cu pionierii la căsuţa bătrî-
nicii şi i-au adus flori. Şi cîte nu
le-a povestit ea atunci pionierilor I
Apoi, sfioasă, a întins învăţătoarei
carneţelul.
6 AUGUST 1944... M-am hotărit
să-mi continui însemnările pe carne­
ţelul fruntaşului Gavrilă. De două
săptămâni am încercat să-mi procur
un caiet, tot ca celălalt. Dar aici,
la Tămăşeşti, trăim ca fiarele. Pă.
duri, păduri şi iar păduri cit vezi cu
ochii. Nu izbutesc să-lnt închipui ctith că pentru prima Oară, 6a lă un or­
a rămas platoul ăsta pe care ne-am
instalat aerodromul descoperit, fără
pomi. Am aflat că priifta librărie
poate fi găsită la breO 80 de km.
încolo, spre Iaşi. Bine că s-ă găsit
Gavrilă, ca de obicei, să mă scoată
din impas. Am vrut să^l răsplătesc
şl i-am dat două cutii cu conserve
din raţia mea, dar a refuzai.
După-amiază n-a fost alărmă şi
Gavrilă mi-a pus motorul messer-
ului la punct. Merge ca ceasul. Straş­
nic mecanic e flăcării ăsta roşcovan.
E uimitor cum a asimilat aşa de re­
pede tehnica motoarelor de aviaţie,
dacă ic gîndeşti că pilii acttiii 3
ani, era cioban, ĂcAim cîievă Zite,
m-a întrebat, ce se mai aude de
„dincolo" şi cîte altele, Im iitccpitt
n-am înţeles, dar apoi M-am dumitil
pi l-ant sfătuit să iacă. Dacă aude
maiorul Giţă că hiecăiiicul meii are
idei bolşevice s-a zis Cil nOL Şi lo-
luşi, Gavrilă Mi m-a minţii. Eu văd
zilnic frontul laşului, dar după cile
am înţeles abia acum, Gavrilă deşi
nu zbbără, dte Otkl Măi bilril.
9 AUGUST 1944... Am fost aspru
ulesul
„Culesti! viilor" — aşa este inti lulată această frumoasă sculptură în
lemn â artistei Hatzăck Irmgard din Sebeş. Celelalte sculpturi ale artistei
au putut ii admirate Ja expoziţiile de artă ale regiunii noastre.
Un carnet, nişte cizme
si
mustrat în faţă unităţii, pentru că despre care mi-arit dat seama că a
deşi sini de 3 luni pe front n-am fost murdar, s-a „încheiat". Azi, du­
pă cum ai fi aflai şi Ui, luptăfii îm­
nici o victorie. Savrescu a fost de­
corat. Are două victorii. La drept potriva adevăraţilor duşmani. îmi
pare rău Insă că CU nu pot să lupt.
vorbind, odată aş fi avut ocázia ?ă
lovesc un „Seversky" dar tiintll tné'U Arh fost rănit tn primele lupte pe
de bord era blocat. Oiţă M-ă făcUt Care le-am susţinut împotriva nem­
laş de faţă cu Gavrilă. ţilor, Dar am să mai zbor, şi încă
10 AUGUST 1944... Notării lucru, cum 1 Principalul e următorul, şi de
l-am lăudat degeaba pe Gavrilă. Azi fapt despre asia am vrut să-ţi scriu,
aM avui două „ieşiri" şi culmea, mi­ vecinul Meu de pat, Inchipuleşle-ţi
tralierele şi tunul n-au fuhcţiondl. mamă, 6 Oh rus. Dar să ştii mamă,
de zbor, m-a bîrfit desigur la Gtţă. la noi, nu am avut în viaţa mea un
L-am trimis pe Gavrilă să Verifice prieten mai bun. Poale di să mă în­
cu armurierul „Messer-u!“. Gavrilă trebi cUni ani legai prietenia aşa
m-a chemai In bordei şi Mi-a spUS repede, în cilCva iile. Odată tot am
că „lotul e verificai". să fiu în sidre să-ţi explic. Uliii şi
— Ciim e verificai dacă nu irag? el e tot pilot de vîiiătodre. Al doi­
lea, are iot 24 de ani. Şi al treilea,
— Aşa cum sînt acum e bine —
a zîmbii el cu înţeles. are o rană Ui dcelăşl ide ca mine,
cu o singură diferenţă — el nu se
— Aiuitai, iu... ? M-am învineţit
sărind spre el. Vaită. Şi ar tridl fi hnitie de spus
despre el, dar carnetul 6 mic, iar eu
— Da, e u l mi-a confirmai el se­
nin. Nu ştia cum dracu s-a uitat la trebuie să stau liniştii.
mine cu úmbétul lui aparent naiv, 4 SEPTEMBRIE 1944... Azi am
SCHIJĂ |
din, am simţit nevoia să stau.
de I. Preda 1
*— Gavrilă, nu mă priveşte ce ai
făcui, dar de azi încolo...
— De azi încolo, iaca ştiţi şi dum­
neavoastră că aşa trebuii să facerii
pînă om termina cil războiţii ăsta ieşit din spital doi piloţi — Lazăr
murdar. Constantin şi Kobtea PilipOVicl Gru-
— Nu ţi-e frică de Miné? Dé zenko: Ei, şi acum vorba ciidecil-
ce-ini spui...
liil — încotro? Aici, ne-a lămurii pe
— Nu Mi-e frită. Slutiţi doar iot
ţăran că nune şi Mă viţt înţelegi. flecare in parte viaţa. Şi cu foaie
— Gavrilă, iu cşii spion sau bol­ că am fost repartizaţi fiecare la uni­
şevic ? tăţile noastre, după trei zile ne-am
— Nicl una nici alta! reîniîlnlt. Unitatea lui Rostea şi uni-
16 AUGUST 1944... Nu ştiu ce-i tatea mea au fost amplasate iii mers
Cu Mini. Alaltăieri am descoperit la
rotorul aiitOmat al cutiei de alimen­ pe. acelaşi aerodrom. Îmi pare rău
tări de lă tunul de bord, o „agra­ că de la 21 augtist Hu mai ştiu ni­
fă". Şi précis şi la mitralierile din
plăntiH trebuie să se găsească ceba mic de Gavrilă. Unde-o fi ? I-am
lă fel. Di ce nit le-am scos? Ce s-a vdrbit lui Rostea de el. Cred că ii
iiîtlMplM cU mine? Zbor in celulă simt lipsă. Dacă nu era Rostea,
cu Savrescu acum. Am avut împreu­ m-aş fi simţit poate singur.
nă patrii îritilniri din care el a mai
ciupit o victorie, şi mie, curios, Şi acum ascultă mamă. N-aş vrea
ntl-riit Viiiia să irag. C ei cu Mine? să mă laud, dar am repurtat şi eu
Ë groaznic să te doară „Mintia"
CUM se zici la noi şi să nu găseşti două victorii aeriene; amîndouă la
nicăieri uii bayii sau piramidón.
Ducă-se dracului de cap, trebuie s-o Feleac şi Cluf. Rostea vine des la
lămuresc Odăiă. Ce-ar fi să-l chem corturile noastre. Cind m-a între-
astâsiară pe Gavrilă Ia minei tot
Mi silit iii tilră de alarmă. bdt îniîi de sistemul meu personal de
tirâ, înâfnă. Abia aii pol să scrlli luptă, din crezut că vrea să mă is­
din nou ui carneţelul MeU. Războiţii codească. El îhsă a Vorbit foarte se­
riad cu Miné. Indiipuieşic-ţi că în
cîievă minilte M-a convins că lupt
rău, că Mă expun fără roşi în dife­
ritele Sisteme Clasice pe care le-am
învăţat cu Romaşcan. Simt că abia
deuin, Stih MViá in&lruclorului meu
vóluntar Kobied, déviri un adevărat
piidt de ttînătoare. Şi culmea, de da­
ta asia comandantul Meu na se su­
pără.
11 SEPTEMBRIE 1944... Ziua asia
viilor o subliniez, fiindcă azi am fost citai
pe întreaga divizie aeriană. Mamă,
dăCă di fi lingă miné, U ii sărilia şi
tu pe Rostea. Lui îi daioresc acestea mai Mult ca oricînd, îţi promit !
căci m-a învăţat Să llipi Şi Iii trei
zile am obţinut 8 victorii. Dacă mai
adăug Şi pe Célélaüe două, sini 10.-
Cred Că âhî fost emoţionat. Erau
de faţă Şi cei din uHilâteă lUi Ros­
tea. Arii vfill să le spun că miinai
datorită lltl dM foSt citat, dar ri-ain
avut glaS. Curioasă e şl emoţia, Cind
vine aşa tam-nesam. Ddpă-arriUiză a
fost o zi „liniştită". Pentru miine ne
pregătim insă de surprize. O să ne că de atunci, in fiecare seară, bă-
vadă ei, frifii. M-am dus şt eu Ia
comandamentul lui Rostea. Să ştii
mamă că e simpatic în bordeiul lor.
Zic lor, fiindcă Rostea nu e singur.
Mai Slă cu el un „veteran", Vasili
ArhlpovioL E mecanicul şef al uni­
tăţii lor.-
Ca niciodată, Rostea a stat foarte lui.
Cîîttare belşugului
Nestinâă-i prometeica fflolie
Din nou s-aprindă eîntul nost*
sublim, —
Cîntarea inimii cîe bucurie
Viefil hol s-b dâfuife din plin.
Mi-e cupa fericirii iarăşi plină
Cînd văd drumeagul ţarii
iiesîîrşlt
Şi căţele cu A ur şi lumină
îreeînd spre coleeilvă-ti asfinţit.
Cuptoru-i gata jimblele de-a-mi
coace ; Cînd ştiu c-abia Un strop din
Nr 1156
puţin de vorbă ca mine, fiindcă era
ocupai cu... cizmele/ Le-a lustruit
ăpfoape doriă orei Era cit pe-act să
rid de el, fiindcă, îţi închipui, pe
front lustrul nu préa are călare. Dar
cînd a plecat moşul, a Scos din port­
hart o fotografie şi mi-a arătat-o.
— E Masa, logodnica mea. Acum
poate a terminat Institutul.
Toi n-am înţeles. Dar CI mi-a ex­
plicai, aşa cum a puiuţ, că în fie­
care an, la 12 septembrie, Maşa îşi
serbează aniversarea şi fiindcă de
trei ani nu s-au văztit, Rostea ser­
bează evenimentul in ţinută... ras,
tuns şi... lustruit. Am rîs cu poftă.
Straşnic băiat Rostea ăsta! Rostea
şi-a aşezai frumos cizmele lustruite
lingă „pai" şi acum şi-a pus panta­
lonii cei buni sub saltea. Apoi am
ieşit afară, să căutăm pe cînip flori.
Dar chiar atunci a sunat alarma.
Azi, zboară ei. Rostea s-a repezit
spre păduricea unde sînt camuflate
,,La-urile“ lor. Noi intrăm în alarmă.
12 SEPTEMBRIE 1944... Ah, ma­
mă, ce lovitură am primii, tu singură
mă înţelegi. Cine o fi inventat răz­
boiul? Acum, mi-c tot una. Rostea
nu mai e mamă! Cum s-a îniîinplat,
nu mai pot înţelege.
S-a rupt în mine ceva. Inima nu
mă mai ascultă, nervii îmi sini prea
încordaţi. Rostea nu mai e. M-am
trezit inlrind pe uşa bordeiului. Mo­
şul Vasili plingea, Am pilns şi eu.
Cîf, nu ştiu. Nu-i frumos ca un băr­
bat să plingă. Dar dacă... Nu mă
simţeam bine acolo fără Rosiea şi
am vrui să plec. Vasili mi-a dai su-
ghiţind cizmele, Instruite şi a vrui
să-mi spună ceva. Dar n-a putui.
L-am strîns la piept şi am fugit la
liziera noastră.
6 NOIEMBRIE 1944.., M-am în­
scris ‘ui partid. XreJiilie să. mă,..
schimb cu iotul. Prea am fost copil.
Acum sini convins că am înţeles
bine unde mi-e locul Deocctriidaiă,.
am scris adeziunea şi sper că tn cî-
ieva zile voi fi priinit. Aş vrea din
ioată inima să fiu printre comunişti.
Cîte am învăţat de la ei în două
luni? Şi la ioate. adaugă mamă,
cele 14 victorii împotriva duşmanilor
ţării. Acum am 14. De ultimele 4,
Rosiea nu ştie. Toate sini pentru el.
Dar oare are Germania atilea avioa­
ne cite ar trebui să dobor ca să-l
răzbuiî ?
9 NOIEMBRIE 1944... Azi a fost o
zi gréa. Şi aparatele noasire se re­
simt. Aşteptăm muniţii şi combusti­
bil. ÎH versantul vestic al mUnţilor
„D " s-dti cuibării bine ticăloşii de
fascişti. Şi pare-Se că acolo şi-au
concentrat şi coloailele de tancuri.
Aşteptăm informaţii. Oare cihe va
pleca împotriva lot?
— U ral, de trei ori ura, plecăm \
doi vînăiori să însoţim pe Negrea cri {
„lll"-le. Rosiea, azi. ie noi răzbuna
Factorul din sat n-a îndrăznit să-i
ducă bălrînei-mâihe lădiţa irlMisă
dé unlidie şi plicul netipit. Cunoştea
pé dinafară fortria şi culoarea plicu­
rilor. Şiia ce conţine. L-d dai învă­
ţătorului Gălean să-l înMîneZe Ma­
mei. Şi bălrinul dascăl, l-a dus in­
tr-o zi.
Oricine din Prihac îţi poate spu­
triha desface legăturica, ia cizmele
şi le şterge cu peria pînă strălucesc
ca oglinda şi-ăpoi stă ăşa ore în­
tregi şi le priveşte pé rînd, ridieîn-
du-şi privirea din cind in cînd spre
celé două rame de de-asupra patu­
Cotfidfu! pîrguieşte-n podgorii
Şi cîte nunţi în toamnă fiu s-or
f a c e !...
— Lăufe-âvea-vom cîte-or
trebui...
Amurgul cată acum la geana
zării,
Sub ochii mei privelişti noi
se-ntind,
Şi mare-mi pare clipa înserării
ea cuprind.
C„ NADRAG
•&«-rrjort'lţja+ oU
prfcţ-’ îo k o 1
T i i m f « clor ift.v7r-n -UÔ
y »•LUcr Vu' d1o^(o= Ly. -a sNi-o -jrTVm*VA\-avtaf1«r. V6r U r
*-f,;—%—iUr-i-tC--J--------Ab----*---*¦S i i -V1v.>,rC--
î «o-Vrf
:-----------7— I—= ---- L-— !------—W- 1 ¦ b
E S P IIM ^ M E
Unui scriitor ratat,
devenit epigram ist:
Da ce faci atita gălăgie,
Găsesc cti nu-i nici un secret;
Din vinul slab, precum se ştie,
Nu poţi să scoli decit... o ţe t!
Unui aşa-zis epigram ist:
Vinind ades rimele rare
Pentru calrenele-li cam boante,
Ţi-ar trebui precum îmi pare
Şi-un mic dicţionar de... poante!
AUREL c o d r e a .mu
Unui frizer care
a refuzat bacşişul:
Gestul lui azi mă surprinde
Şi sâ-nfreb nu mă reţin :
— Cum/ bacşişul nu mai prinde?
EL miza. şoptii:.—E^prep 'puţin...
v. g h in d o v e a n u Că avem gospodărie.
Pentru cei mici
CÎUF~ CIUFULICI
Arici-Pogonici, zis Ciuf-Ciufulici, cel
cu ochii mici şi bot de amici, cel
cu ţepii mii, să-i numeri o zi, în-
tr-un miez de vară, sub un spin oprit,
Ia umbra Iui rară, se-arată mîhnit...
II văzu Bursucul, poreclit Năucul:
— Ce-ai păţit, frăţie ? Ia spune-mi
şi m ie! Sau te ţii fălos şi te-arăţi
ţîfnos că ai ţepi chiar mii, să-i nu­
meri o zi
— Ba eu nu-s ţîfnos şî nu-s nici
fălos, îs doar mohorît, c-o păţii urit...
Azi, la şcoală-n grabă, am fost scos
la tablă şi n-am ştiut buabă... De-am
primit o notă...
— O notă... de-o iotă... Ei... dar
lasă gluma I Ce te faci acuma ?
— La şcoală nu merg, pînă nu o
dreg... lată; chiar acum o pornesc la
drum, să-l aflu anume,- unde-o >sta
în Iunie şi unde petrece Ies, tatăl lui
Zece... C-apucă să-mi spună* gaiţa-
vorbăreaţa, că-n faţa notei zece, cea
rea ,6' să Şe pfece de-l găsesc în dată
pe-al lui zece tată... Tu riu ştii cumva,
Unde l-oi afla ? !
— Eu? Nu prea, nu prea... Irtfrea-
bă mai jos la Ţup cel fricos...
Şi-ariciUl se duse prectirii i se spuse.
— lepririlă Ţup, dragă Ţtip-ţup, n-ai
Ştire ediriva, cam pe unde-o sta şi
pe Unde-o petrece íes, tafâl lui Zece ?
— Cine, riiă fog, cine? Ctrl îţi fîzi
de mine ? I
— Cum să rîd ?... Vezi bine că-s
eu, CiUfuiio.i cel cu ochii mici, cu bot
de amici şi cu ţepii mii să-i numeri
o zi...
— Mda... nu glumeşti, ăsta tu îmi
eşti... Dar un lucru fix despre acest
Ies n-am a-ţi povesti,., Nici veşti nu
primii de el pe aci... Că pe cîte ştiu,
el nici un clipit nu m-a fugărit...
Poate l-o şti cinul, hîrciogul, vecinul...
Stă colea în holdă, .drumul chiar ia
el dă„,
Alulţilmind frtlttios, CiUf porni pe
jos, şi păşi pîş-pîş prirt flori şi păiş,
către lanul mare, pîrguit de soare...
— Hei Zgîrce,. hîrcioage, nu şti-n
ce pîrloagfi ziuă Şho pétreíe ies, ta­
tăl lui Zece ?
— Cîne-O mai fi şi ăsta ? Zgîfcoa
prinse-a sta şi a sé îritreba i „N-o li
cumva hoţ ? ! Eu riii-i ştiu pe toţi..,
Poale m-ó fufa... la să zic riiai bine,
că-i nimeni Ia miiie — spuse-n şoapte
fii. Apoi tăricei: „Citie-flfreabă să-şi
UtfU cW 1Q O v aslt o
Q .O ' <T>î>e1
1«IúÍaId
la
0.-V » m t o d r i . * " 0 - 0 . j-S» « u l
Lele de la Orăştie
Cu cătrinţă şi cu iie.
Tu ce mamă ai avut,
De-aşa mîrtdră te-o făcut.
Am avut o mamă bună.
Ce-a muncit sub clar de lună.
Şi Sub arşiţă de soare,
Să mă cre’ască cît mai marc.
Ea de muncă istovită,
Eu acasă fără pită.
Dar acuma-s fată mare
Şi-s fruntaşă pe ogoare.
Leliţă de la Căstău
Aş veni da i drumul rău.
Aş verii da-i calea grea,
Şi n-am apă de-unde bea.
Masa-i plin acum de toate
-Şi: de, viruşi de bucate;
Inima de bucurie
vadă de treabă, că la mine-acasă nu-I
nimeni să iasă...".
— Da's eu, Ciuftilici, cel cu ochii
mici, cu bot de amici, cel cu ţepii
mii, să-i numeri o zi...
— Poate fu îi fi, dar efi n-o pot
şti... Chiar tata să vină; nu-s în vi­
zuină...
Arici-Ciufulici, cel cu ochii mici şi
cu bot de-arnici plecă de-aici... şi făcu
ocol cătffe un sobol...
Pe sobol i-află ou un sfredel gros,
§ C 8HI II T A !
F S E fW H W c te rilllf
de I. Sfrăuf !
mult sîrguincios, galerii săpînd, lungi,
pe sub pămînt...
— Nu-1 ştiu, Citifuiici, nu-1 văzui
p<e-aici, pe cel căutat pe sub glie, nu->
rost de urină (Ui, poate-o fi plecat in
munţii cei suri, prin adîrtci păduri...
Şi Ciuf-CiufUlici, cel cu ochii mici,
şi boi de arttici, porni pe potici, spre
munţii cei suri, ascunşi dé păduri,
făr' să se oprească, far" să osteneas­
că...
Dar hăt, pe îrisei'af,- de-un codru a
dat... Şi-aici s-a-ritîlnit cu-n mistreţ
zbîriif. Ciuf a-ncreiîieriit cît ce la ză­
rit. Dar fnistreţii-n pripă îl privi o
clipă şi văzîridit-l mic riii-i făcu nimic
Grohăi doar gros, păfînd curios, cüm
de-uri cluf ca el, aşa mititel, cu bot de
amici şi CU ochii mici, are ţepi chiar
mii, să-i numeri o ai... Atunci Ciu­
fuliri, aflat în iinpas, prinse iară glas: iese îrt calé... De te sfrăduieşfi, uşoi
— fată ce aici, m-a adus îri grabă .
Mistreţul :
— Grea ţreabă — alene-i răspun­
se, după cë ţeposul pe-ndelete-i spuse,
café i-e poriosiil — eu nu pot prea
mu ii ca să ie ajüt, dar cunosc o bubă
foarte învăţată... Tu porneşte-n dată şi
cere-i ei sfatul.,» Ea e zburătoare, şi
ştie tot natul, e mult ştiutoare.. Ea a
văzut multe, că stau s-o asculte fia­
rele cU leatriă, cînd la sfaf o cheamă...
Buha-I aşfepta înfr-un fag frUnzds,
gros şi séofburos.
Ciuf iute îi spuse ce aici 1-aduse...
Ea-I privi cU-oehi mari, de dup-oché-
lari :
— Eu muifé-am citit, mulié-am aüzif
şi mult am umblat, dar de năzdrăva-
^ v ov.; ?< r?
olc' Gb
ri*— (=ri-j L _ _ .-------
-Ç tzf-—
lo Ia
AUREL VLAICU
?!ooooo ooooo
oo Schiţă de proiect pentru0Ş
ţ bustul lui Aure! Vlaicu, exe-<>
<>cutată de Ana -Olaru din 6
oO Orăs' tie. %o
oo<xx>oooooooooooooooo<x>v
nul Ies, tatăl lui Zece, încă n-am a
flat... Poate Barbă-cot din peştera re
ce, cel ce ştie tot, taina asta gre,
ţi-o va dezlega... Ai de mers pe brînc
pîn-la el, prin văi, pe ascunse căi
prin codrii adinei, căţărat pe sfînri
noaptea asta toată. Nu ştiu, poţi si
baţi, singur să străbaţi drum aşa di
greu ? 1 Dacă vrei zbor eu, pîn'la Bar
bă-cot. (Asta s-o fac pol). Tu m
fn-aştepta aici, spâfâ-ţi dinţii mici
botul de arnici, netezeşte-ţi ţepii, mult
cît firul ierbii şi te culcă-un pic, pî
nă-napoi pic...
Şi-astea fiind zise, aripa-şi întinse
buha şi se duse prin noaptea adîncă
Spre grota din stîncă, a iui Barbă-cot
cei cé ştie fot...
iaf Ciuf-CiufUliri, din trei frunz<
mici îşi făcu criicuş, şi-adonrii acuş.
Dar nu dormi mult, că din somn fi
smuls, de-un giăs-ngfoşaf.
— Tu eşti Ciufuliri, cel cu ochi:
mici şi cu bol dc-afnici, cé are ţep
mif* să-l numeri o zi ?
Era Barbă-cot, cel ce ştie tot şii-
doar cît un c io t; Urt piiic voinic, fărî
teamă de nimic.*.
Ciuf cel mififei, se-ntoarse spre el
— Dragă Barbă-cot, tu carp şti
tot, oaré-ai vfea a-rtii spune, unde stă
anume şi unde petrece Ies, tatăl Iu
Zece ?
— Hmf Vreau să fe-ajuf! Fac cîi
pot de mult.*,' Căci cól căulât nu-i
greu de aflat. Doar să ai răbdare eă-ţ:
îl găseşti... El la-rtfăţişare nu se-ara-
fă m are; e chiar mititel, nîci cîf un
inel... Da-i isloţ zor mare, de pereche
n-âre. Stă pitit prin cărţi, unde nici
socoţi; ba pe după hărţi, ba în vreo
citire, ascuns printre file, ba prin­
tre probleme, unde nu se femé că-1
găseşti uşor, ba stă mototol in vreo
geografie, cti poze o mie.... De-nia.
să-l găseşii ffebui să citeşti cu-nienţie
mare, cu multă răbdare, lot filă cu
filă, Şi-aisă vezi atunci, că nici
n-ai s-apuci ca sa bagi de seamă,
cum se face seamă orice notă rea...
Sihgur vei veded, clim fi se vor pune
nUniai note bune...
Nu ştiu ce-a urmat... Dar, azi am
aflai şi voi seri aici, că, Ciuf-Ciufulici,
sfatul l-a urmat şi-aşa s-a-nlîmp'laf,
că-n carnetprimeşte azi doar nota
zece...