Page 19 - 1958-09

Nr. 1156
Ferm ele de anim ale —
Izvoare sigure de venituri
In G. A. C.
Creşterea animalelor este una
din cele mai importante şi mai
rentabile ramuri de producţie
ale gospodăriilor colective. în­
tărirea economică a gospodăriei
colective, precum şi sporirea ve­
niturilor colectiviştilor depind în
cea mai mare măsură de nive­
lul de dezvoltare a sectorului
zootehnic. Cu cît acesta este mai
dezvoltat, cu atît este mai mare
averea obştească a colectivişti­
lor şi prin urmare sursa lor de
venituri băneşti.
Gospodăriile colective de pe
întinsul regiunii noastre au mi­
nunate condiţii pentru dezvolta­
rea şepteiului de animale. 0 -
rientate de către organizaţiile
de partid şi sprijinite temeinic
de către statul nostru democrat
popular, ele reuşesc să-şi dez­
volte an de an sectorul zooteh­
nic. Dacă facem comparaţie cu
anul trecut ne dăm perfect de
bine seama de acest lucru. La
sfîrşitul anului 1957 numărul
bovinelor din G.A.C. era de 7,40
capete la 100 hectare teren a-
gricol. In primul semestru al
anului 1958 numărul bovinelor
din G.A.C. a crescut simţitor a-
jungînd la 9,33 capete la 100
ha. teren agricol. Creşte de ase­
menea numărul vacilor în şepte-
lul de animale. Dacă Ia sfîrşi­
tul anului 1957 din totalul nu­
mărului de animale din G.A.C.,
numai 2,13 capete la suta de
hectare erau vaci de producţie,
apoi îri primul semestru al anu­
lui 1958, numărul vacilor a a-
juns la 3,00 capete fa suta de
hectare. Realizări însemnate s-au
obţinut şi la sectorul ovine şi
porcine. In 1957 erau 84,40 oi
fa o sută hectare, pe cîtă vreme
în primul semestru al acestui an
numărul lor s-a ridicat la 142
capete la 100 hectare. Numărul
porcilor la 100 hectare teren a-
rabil era de 4,70 îri anul 1957,
iar în primul semestru al anu­
lui 1958 s-a ridicat la 16,02 Ia
100 hectare teren arabil.
Această creştere a numărului
de animale în gospodăriile co­
lective ne dovedeşte că ele au
posibilităţi mari pentru a dez­
volta sectorul zootehnic şi că a-
cest sector poate fi dezvoltat
într-un ritm rapid dacă există
o preocupare intensă, atît din
partea consiliului de conducere,
cît şi din partea fiecărui colecti­
vist.
Odată cu creşterea numărului
de animale au crescut propor­
ţional şi veniturile băneşti ale
gospodăriilor colective, ajungînd
ca ele să reprezinte ponderea
cea mai mare a venitului global
al acestora. Pînă îri prezent ve­
nitul realizat la fermele de ani­
male în gospodăriile colective
din regiune, reprezintă 47,6 la
sută din totalul venitului bănesc
realizat în acest an.
Acele gospodării colective ca­
re s-au ocupat în mod deosebit
de creşterea animalelor, sporind
Ieri, 5 septembrie a. c., s-au îm­
plinit 100 de ani de la naşterea ace­
luia ce avea să devină scriitorul, poe­
tul şi publicistul Alexandru Vlahu-
ţă, omul care era menit Să lase li­
teraturii noastre minunata „Romînie
pitorească", necruţătoarea poezie
„1907” şl volumele de schiţe, nuvele
şi articole atît de mult îndrăgite de
cititori: „Difi goană vieţii", „Clipe
de linişte”, „File rupte”, „La gura
sobei" şi „Din durerile lumii”.
Născut în 1858 în satul Pleşeşti din
Moldova, fiu al ilnor ţărani ce-şi du­
ceau cu greu traiul, Vlahuţă a cu­
noscut din plin, încă din copilărie,
mizeria şi sărăcia. „A, copilăria mea
— spune el într-una din scrierile sale
a fost tristă, aşa de tristă că n aş ja zilei de mîine, după ce mai întîi
vrea s-o mai trăiesc aievea".
Copil de oameni sărmani, venit îa
Bîrlad să înveţe carte, ca şi Crean­
gă, Slavici, Coşbuc, Vlahuţă îndură
umilinţe şi nedreptăţi, sfidare şi dis­
preţ din partea fiilor de boieri şi ne­
gustori, din partea dascălilor vîn-
duţi burgheziei; dar, împotriva aces­
tora, Vlahuţă înfruntă cu dîrzenic
greutăţile, învaţă cu sîrguiriţă dlstin-
gîndu-se ca un elev eminent la în­
văţătură. Deşi nevoiaş şi batjocorit,
Vlahuţă nu se lasă înfrînt, luptă cu
o mare încredere în viitor. „Umblu
eu desculţ acum — spune el — rabd
de foame şi tot felul de umilinţe, dar
are să vie vremea pentru mine să
se vadă cc pot". Şi într-adevăr, nu a
fost deztoinţit acest ad ev ăr; a veriit
vremea cîiid Viahuîă a afăfăt 66 a
putut. încă din ctasa a V-a de li­
ceu începe să scrie versuri sub in­
fluenţa lecturilor lui Alecsandri şi E-
minescu.
simţitor numărul acestora, rea­
lizează şi venituri băneşti mari.
In gospodăria colectivă din A-
poldu de Sus, raionul Sebeş,
peste 50 la sută din venitul to­
tal al gospodăriei, realizat în a-
cest an, provine din sectorul
zootehnic. In G.A.G. Ungarei
peste 73 la sută din venitul 'to­
tal provine din creşterea anima­
lelor, iar în G.A.C. din Dobîrca
peste 74 la sută. Venituri mari
de la fermele de animale au rea­
lizat şi gospodăriile colective din
Obreja, raionul Alba, Rîu Băr­
bat şi Ostrov, raionul Haţeg,
Simeria Veche, raionul Hune­
doara, Bretea Mureşană şi Ilia
din raionul Ilia, Pricaz din ra­
ionul Orăştie etc.
Cu toate că se vede limpede
că fermele de animale aduc ve­
nituri mari colectiviştilor, mai
există totuşi unele gospo­
dării colective care negli­
jează dezvoltarea ramurii zoo­
tehnice. In această situaţie se
află gospodăriile colective din
Şard, Ighiel, Ţelna şi Miceştl,
raionul Alba, care pînă în pre­
zent nu şi-au cumpărat nici mă­
car o vacă. Gospodăriile colec­
tive din Peşteniţa şi Demsuş,
raionul Haţeg, Vinerea, raionul
Orăştie, Apoldu de Jos, Doştat,
Draşov, Păuca, Gusu, şl Pianu
de Jos din raionul Sebeş şi al­
tele, deşi au posibilităţi cores-
purizătoare pentru dezvoltarea
sectorului zootehnic, nu au to­
tuşi mai mult de 4—5 vaci. In
aceeaşi situaţie se află şi secto­
rul porcin în aceste gospodării.
Din ce cauză nu se dezvoltă ra­
mura zootehnică în unităţile a-
miniite ? In primul rînd pentru
faptul că mai există la mulţi co­
lectivişti tendinţa de-a împărţi
tot ceea ce se produce la zile-
muncă şi de a nu se repartiza
o parte însemnată din veniturile
băneşti şi din producţia de ce­
reale pentru dezvoltarea fondului
de bază.
Vinovaţi pentru faptul că în
gospodăriile colective amintite
ramura zootehnică nu se dezvol­
tă Ia nivelul posibilităţilor, sînt
şi agronomii care răspund de în­
drumarea acestor gospodării co­
lective. Ei trebuie să înţeleagă
că nu este suficient numai a în­
tocmi planuri şi numai a da sfa­
turi scrise. Datoria lor este
de a fi în permanenţă în mijlo­
cul colectiviştilor arătîridu-le
practic, pe bază de calcul, ce în­
seamnă dezvoltarea sectorului
zootehnic.
Organizaţiile de bază din a-
ceste gospodării colective au şi
ele o mare vină pentru faptul
că nu au orientat pe colectivişti
pentru a lua asemenea hotărîri
în adunările generale care să
duca la înfiinţarea şi dezvolta­
rea mai multor ramuri de pro­
ducţie aducătoare de mari veni­
turi băneşti.
N1COLAE LANCRAJEANU
activist — reg. P/M.R.
100 de ani de la naşterea
LUI ALEXANDRU VLAHUŢĂ
Dornic de învăţătură, Vlahuţă se
înscrie la universitatea din Bucu­
reşti, dar greutăţile materiale îl îm­
piedică să urmeze studiile. De aceea,
intră în învăţămînt, mal întîi ca în­
văţător, apoi ca profesor la gimna­
ziul din Tîrgovişfe. Dar, curînd e în­
lăturat pe motiv că articolele sale
dezvăluie relele societăţii burghezo-
moşiereşti şi îndrăznesc să atace „pro­
tipendada Tîrgovişlei“. Hărţuit de gri­
se ocupă şi cu avocatura, este silit
să îndeplinească diferite funcţii admi­
nistrative.
La începuturile sale literare, Vla-
huţă este puternic influenţat de ma­
rele Eminescu cu care se împriete­
nise şi căruia îi purta o dragoste şi
o admiraţie nemărginită.
„Tot mai citesc măiastra-ţi carte,
Deşi o ştiu pe dinafară"
spune Vlahuţă plin de respect şi ad­
miraţie faţă de marele poet în poezia
intitulată „Lui Etniriescu".
Notele de amărăciune şi durere,
sentimenlul de neîncredere în ferici­
rea după care jinduieşte şi luptă o-
mul în viaţă, ihanifesfate în iibele
din poeziile sale de îticejiut, nu sînt
numai o influenţă a rhdrelul EtUines-
cir, ci, după ciitri a arătat Dobrogea­
na Ghefea, se datoresc liedreptei o-
rw vo
non MU T. SOntAfyfSMULU!
Vie activitate artistică Kurth adună şi selecţionează
noul material, pregăteşte parti­
Mai am şi acum înaintea turile viitorului concert.
mea afişul expus în oraşul
Sebeş. Se anunţase prin el con­ Cunoscînd că la fabrica „Si­
certul formaţiilor corale — mix­ mion Bărnuţiu“ nu există încă
tă şi bărbătească, — ale Comi­ un club, o sală de repetiţii pen­
tetului de întreprindere „Simion tru corişti şi că aceste repetiţii
Bărnuţiu“ Sebeş, sub conducerea se fac încă în sala de mese a
dirijorului Laupp Kurth. cantinei, se cuvine să apreciem
şi mai mult deosebitul interes
Despre cele două formaţii dovedit de componenţii corurilor
corale nu ştiam prea multe. Am faţă de formaţiile lor. Fără în­
aflat doar cîteva informaţii pri­ doială că munca începută aici
vitoare la coruri şi programul va continua Să crească, corUrile
concertului prezentat cu cîteva se vor închega şi mai mult, şi
luni înainte. îmi erau totuşi su­ în scurtă vreme ele vor fi cu­
ficiente să mă facă să cred ?ă noscute, spre mîndria fabricii,
la pregătirea repertoriului s-au şi peste hotarele oraşului Sebeş.
depus multe eforturi şi nume­
roase zile de repetiţie. O bibliotecă
„ca-n poveştia
...In aceste zile am trecut prin
oraşul Sebeş. Curiozitatea des­ Comitetul de întreprindere âl
pre existenţa corurilor şi acti­ fabricii „Simion Bărnuţiu“ are
vitatea acestora m-a îndemnat şi o bibliotecă. E instalată în­
să trec şi pe la fabrica „Simion tr-o mică încăpere, lîngă canti­
Bărnuţiu“. Mi s-a oferit deci nă. Spre surprinderea mea, şi
ocazia să-l cunosc pe dirijor, în contrast cu apreciatele elogii
să discutăm despre acel con­ aduse formaţiilor corale, biblio­
cert şi despre perspectiva unui teca, condusă de tov. Bădilă, nu
nou program în pregătire. se poate mîndri cu nimic pozi­
tiv.
Dirijorul Laupp KUrih nu e
profesor de muzică, e un func­ Să dăm cîteva cifre Pierite de
ţionar modest, dar priceput în fişele cititorilor anului 1953:
ale muzicii, cunoscător a mai total cititori pe anul în curs,- 18
mufior instrumente muzicale, un (optsprezece) ; total cititori pe
autodidact. Că cele două for­ luna august, 1 (UNU) !
maţii corale, a căror activitate
a început doar prin luna ianua­ E necesar oare să mai vor­
rie a.c., Gunoso 16 bucăţi, că în bim de celelalte „realizări“ ale
repertoriu există cîntece ca „Pes­ bibliotecii de la „Simion Băr­
te Ţara Romînească“ de Ves- nuţiu“ ? Cifrele sînt concluden­
can, „Codrule, frunză galbină“ te. Ele reflectă slaba populari­
de F. Comişel, „Pe drum de zare a cărţii, inexistenţa acţiuni­
fier“ de I. Dunaevschi, „Ana lor duse în această direcţie. Am
Lugojana“, „Andaluza“ şi „Ne- încercat să găsesc urmele biblio­
gruţa” de Vidu, „Eu mă duo co­ tecilor volante prin secţii, am
drul rămîne” de T. Popovici, cît întrebat despre recenzii, afişe,
şi multe cîntece germane, e me­ prezentări, concursul „Iubiţi car­
ritul dirijorului şi al coriştilor; tea“ şi alte metode despre care
că formaţiile corale de la „Si­ mi-am adus aminte şi care Se
mion Bărnuţiu“ s-au afirmat la aplică cu succes chiar de către
festivalul raional şi cu ocazia bibliotecarii căminelor culturale.
zilei de 23 August, printr-o La „Simion Bărnuţiu“, nimic
măiestrită interpretare a cînte- din toate acestea. De fapt, şl la
celor, este tot un merit al co­ drept vorbind, o „vitrină“ exis­
riştilor şi dirijorului. tă în incinta fabricii, numai că,
praful, de un deget grosime şl
In prezent corurile sînt într-o cărţile aruncate în dezordine pe
scurtă „vacanţă“... Dirijorul
O agenţie C. E. C. nouă
cu activitate bogată
Nu de mult, în oraşul Simeria a luat fiinţă prin grija organelor de
partid şi de resort o agenţie O.E.6. Dacă la început activitatea acestei a-
genţii era încă necunoscută, azi situaţia de aici este complect schimbată.
Astfel, au fost organizate în diferite întreprinderi şi instituţii simeridtte rriai
multe ghişee pentru depuneri pe bază de Consimţămînt prin mandatarii în­
treprinderilor şi instituţiilor respective. S-a desfăşurat apoi o largă campanie
de popularizare a agenţiei prin intermediul staţiei de radioficare şi prin
agitaţie vizuală.
Rezultatele acestei munci nu au întîrziat să se afate. De pildă, planul
pe lunile trecute — de fapt primele luni de activitate — a fost îndeplinit
consecutiv lună de lună, atît la solduri, cît şi la operaţiuni C.E.C. Demn
de menţionat în acest sens este faptul că numai în luna august planul
repartizat a fost depăşit cu 84 la sută la financiar şi cu 22 la sută la o-
peraţiuni O.E.G. Tot în perioada amintită, agenţia O.E.G. din Simeria a rea­
lizat şi un număr de peste 60 librfefe C.E.C. noi.
Z. ŞtEFAN
corespondent neret.
rînduiri capitaliste, orînduire pe care rizează tocmai prin nota de revoltă
Vlahuţă o condamnă şi o dezaprobă împotriva lumii burgheze, împotriva
pînă în cele din urmă clipe ale vieţii nedreptăţilor sociale ale timpului, mo­
sale, cînd, reîntors la Bîrlad, pe locu- tiv pentru oare academia burgheză
respinge premierea acestui volum ca:
/m re e socotit 6 calomnie Ia adresa
societăţii respective. După un an de
rile copilăriei sale zbiicldltiată, scrie: la aceasta, îi este respins de la pre­
„De la vechii conducători — nici o miere şi volumul de poezii, în Ciuda
nădejde. E atîta jaf în averea publi faptului că Bogdan Fefriceicu fifdş-
că şi atîta destrăbălare, că parcă to deu îi face un raport elogios.
fi sfîrşitul lumii şi de fapt e hn sfîr
şit. Sfîrşitul lumii lor“: După 1887, Vlahuţă se aproţrie de
mişcarea muncitorească din ţara noa:
Volumul de nuvele „Din durerile stră şi acest fapt constituie un mo­
lumii“ publicat în 1886, se caracte­ ment însemnat în dezvoltarea creaţiei
sale. Răscoalele ţărăneşti îl influen­
ţează de asemenea profund, iar opera
sa începe să reflecte crunta exploata­
re a ţărănimii şl să îndemne la re­
voltă împotriva acestei asupriri.
„Nu mai are cum ţătănul
Din pămînt să scoată banul,
Vouă Să vi-l dea.
Foametea de pe la Sdte
Va să Vină să Hiat dlEa
Şi-n cele pdldte /"
scrie Vldhuţă îri poezia „Anarighid".
Prin irîeritorablia poezie ,,1907“,
scrisă imediat după răscoalele ţă­
răneşti, Vlahuţă se ridică vehement,
demaScînd cu ctiraj Şl simţ pâtrio-
tic monarhia şi clica de exploatatori
de la cîrma ţării. 6 adevărata şed in ­
ţă populară sînt versurile:
' VM\/V iV .
două poliţe, m-au împiedicat să
pot descifra măcar titlurile ace­
lor cărţi. Şi, se spune că „Vi­
trina“ a fost reînnoită de curînd,
cu ocazia lui 23 August. Să cre­
dem ?
Biblioteca de la „Simion Băr­
nuţiu“ are şi un „interesant“
program de funcţionare: „toata
ziua“ — după spusele tovară­
şului Bădilă. Prin „toată ziua“
se înţelege că muncitorii pot să
ridice cărţi cîttd vor, deoarece
bibliotecarul fd stă — cel puţin
aşa se afirmă — la dispoziţie.
Numai că, muncitorii nefiind
puşi în cunoştinţă de cauză, nu
se înghesuie şi nu dau buzna
„toată ziua“ la bibliotecar, iar
acesta se s'îmte bine că nu-i din
cale-afară de hărţuit.
Astfel stînd lucrurile, lăsăm
la aprecierea cititorilor să «în­
tărească cele două aspecte ale
muncii cultural-artistice din fa­
brica „Sirnion Bărnuţiu“, iar to­
varăşilor competenţi cu îndrepta­
rea situaţiei bibliotecii, le-am
propune să ia măsuri fără nici
o întirziere. GH- LUPAN04*
SE ÎNTĂREŞTE
o r g a n i z a ţ i a U.T.M.
Nu este o noutate prea m’are
faptul că organizaţia U.T.M. de
la T.R.C.L.H. Deva se situează
printre organizaţiile fruntaşe pe
oraş. Acest lucru se datoreşte
faptului că aici se munceşte in­
tens şi deci se obţin rezultate
care au devenit cunoscute' de
mulţi oameni.
Şi aceasta nu întîmplător. în­
că cu cîteva luni în urmă, orga­
nizaţia de bază P.M.R. de aici
(secretar tov. Kertes), a anali­
zat munca desfăşurată de ute-
miştii din cadrul trustului. S-a
ajuns atunci la concluzia că
munca poate fi mult îmbunătă­
ţită iar rezultatele pot fi şi ele
mai bune dacă se va asigura
primirea îri rîndul organizaţiei
U.T.M. a celor mai buni tineri.
Dacă îri luna ianuarie această
organizaţie U.T.M. număra sub
40 de membri, în prezent număJ
rut acestora atinge cifra de 60.
Pe baza planului de muncă,
comitetul organizaţiei de bază
U.T.M. a avut în mod perma­
nent grijă să pregătească atent
pe tinerii care solicitau să intre
în rîndur ile organizaţiei de ti­
Acestora li s-au pus la dispo­
ziţie cărţi, precum şi presa, în
vederea pregătirii lor politice şi
ideologice. Iri procesul de pro­
ducţie şi în general în cadrul
celorlalte activităţi din întreprin­
dere li s-au dat diferite sarcini,
în funcţie de posibilităţile lor de
rezolvare.
Din rîndul acelora care au
fost primiţi in U.T.M. în ulti-
„Minciuna stă ca regële la masă...
Dar asta-l cam de multişor poveste:
De cînd sînt regi, dé cînd
minciună esle,
Duc laolaltă cea tnai bună Casă'1.
sau :
„Nu ţi-al iubii poporul, hiaéslaie t
Sau nil i-dl îiiţeleS — şi e iotuna.
De sus şi pînă jos s-a-ntins
Minciuna. ^brie, aşa cum s-a anunţai, ci la data de 8 septembrie 1958 o-
Ea leagă şt d62teagă-h ţâră toate".
Mişcareâ rtiuficitóreáséa din ţara
noastră, precum şi răscoalele ţără­
neşti deschid scriitorului un ôrizofif
larg, o vizîurie clară' asupra exploa­
tării celor mulţi, îl sâdésc Încrederea
în viitor şi optîfhisiîiul îri viaţă. Vo­
lumele „Din goana viejii" ( 1892),
„Dan” ( 1894j şi „File rupte" (1909),
sîrtt pătrunse de o puiertfieă atitudine
critică ia adresa régimuitii burghezo-
fnoşieresc şi a instituţiilor lui.
Legat dë pop'ór, bun curtostător âl
vieţii celor mulţi şi ?Xptoatăţl, luptă- \
tor intransigent împotriva Claselor ^
exjiioafatoâré, Vlahuţă şi-a îhchlhaf
întreaga Sa viaţă drágostéi faţă dé
cel oropsiţi, idealului comun pentru
care aii militat şi bunii săi prieteni,
Délavrancea, Câragiâie şi Coşbtic.
Marea dragoste pehtrii popor, pa­
triotismul manifestat tn simţărilitifele
sale faţă de frumuseţile şi bogăţiile
patriei, descrise cu atîta riiâiestrie în
„Romîriia pitorească“, fác ca opera
lui AleXaridrtl Vldhuţă să fié iubită
de popor, stiiflâ'tă Şi apreciată.
Regimul nostru de democraţie popii:
Iară apreciind Opéra (Iii Vlahiijă la
adevărată él valóaré, în Seirln dé préri
ţiOasă cinstiri*, ha aies ménlbru dé o-
nOare poSt-ibórletii di Acádeliiíéi
R.P.R.
W '. W S . ^i
Paa. 3
Intr-un sat de m unte
(ULriVmViT’-avnr'.Îe' -i din pag. l-a). cumpărarea de animale, iar restul aa
fost de asemenea împărţiţi mehibrilor,
Pe drumul cel nou întovărăşirii.
întovărăşirea zootehnică din Coro-
Membrii întovărăşirii zootehnice din
Coroeşli cui pornit pe drumul cel nou eşti e încă tînără. N-a împlimt nici un
ca nişte buni gospodari. Ei şi-au adus an. Ea are totuşi un fond de bază
la grajd vitele şi nutreţurile. Vitele a- friimos, ceea ce.i dă perspectiva u-
cestéa erau slăbuţe, de soiiiri diferite, nui viitor din ce în ce mat bUn. Dru­
mul spre acest viitor a fost precizat
slab production. j foarte bine de preşedintele întovără­
şirii :
Prima preocupare a conducerii înto­
vărăşirii — din care fac parte Oneasa — Voni călită să sporim simţitor
Izidor, Coman Aurel, Bora Vasile, numărul animatelor de rasă şi în a-
Lascu Cornel, Albesou Victor, Vasile celaşi iimp să facem să ctească pro­
Ilié şl Mail losif — a fost de d ductivitatea pe cap de vită.
schimba ăCesle animale cu vite de
soi. In prezent, întovărăşirea dre 15 Posibilităţi, există, Chiar în anul a-
vaci de rasă şi 38 capre. casta, întovărăşiţii vor lărgi păşunea,
vot curăţa un teren de circa 15 hec­
Pentra a se asigura o folosire mal tare din islaz pe care-l vor însăminţa
bună a mtlnli de lucfU, pe lirtgă înto­ ia anul viitor cu cartofi, porumb,
vărăşire a luat fiinţă o secţie de îm­ plante furajere. Apoi, întovărăşiţii
pletit coşuri. Numai din vînzarea a- şi-au pus în gîtul ca în iarna aceasta
cestor coşuri s-a realizat un venit net să dezvolte noi ramuri aducătoare de
de 15.800 lei. O parte din aceşti bani venituri bătieşii.
au fost folosiţi pentru aooperirea chel­
tuielilor întovărăşirii, iar circa 10.000 „Şi la noi va fi lumină!!!“
lei au fost împărţiţi membrilor întovă­
răşiţi. Din veniturile realizate prin Cuvintele acestea, Urmate de trei
vînzarea cărnii şi laptelui — întovă­ semne de exclamare, le-am citii în­
răşirea a vindut statului mimai în tr-un articol afişat la gazeta de pe­
primele 6 luni ale acestui an prtn a- rete „Drum noii" care, se ajlă expusă
chiziţii şi contractări circa 2.500 kg. în centrul satului.
carne şi 5.000 litri lapte — 18.000 lei,
Nu întîmplător au fost puse atliea
au, intrai în fondul de bază pentru semne de exclamare după titlul aces­
tui articol. Ele exprimă în mod firesc
adînca bucurie şi entuziasmul cu care
un sat ţinui atîtea secole tn întuneric,
I Intîmpină lumina becului electric.
Entuziasmul şi bucuria aceasta, iz-
Vorite din dorul de lumină şi de viaţă
mat bună au făcut ca la chemarea
organizaţiei de partid, întregul sat —
de la mic şi pînă la mare — să
mul timp fac parte mecanicul muncească fără odihnă săptămini în
Ioan Danciu, Încărcătorul de şir pentru construirea unui canal de
maşină Ioan Neacşu, muncitoa­ 200 m. lungime din piatră zidită prin
rele Floarea Preda şi Aurica care apa neastlmpdrătului Rîu Alb va
Barbu, muncitorul Ioan Dina şi fi condusă spre turbina microcentralel
alţii. ce va fi montată nu peste mult iimp
şi care va fi obligată să dea lumină
In urma primirii de noi mem­ gratuită pentru întregul sat şi pentru
bri, organizaţia U.T.M. de la satul vecin.
T.R.C.L.H. s-a întărit mult şi
cum era şi firesc rezultatele fru­ ir
moase nu au întîrziat să se va­
dă. In cartea de onoare a între­ Coroeşti... Un sat de munte cum
prinderii figurează noi nume de sînt zeci şi zeci de sate din regiu­
utemişti c a : Florea Nicolae, nea noastră. El a găsit calea pentru
Constantin Rovînar şi alţii, iar a se znuilge de sub poverile trecuta*
tineri ca Maria Marcu, Cons­ lui, a găsit calea spre belşug şi lu*
tantin Valea şi mulţi alţii s-au mină.
evidenţiat de nenumărate ori in
diferite acţiuni obşteşti. Calea aceasta e deschisă tuturor
satelor de munte din regiunea noa-
Numai în ultimele zile tinerii stră.
de aici au prestat peste 250 ore
de muncă voluntară în între­ c A RJ | N O I
prindere.
? rtic o le
Munca cultural-artistică s-a cu vin tâ ri
îmbunătăţit şi ea. Tinerii Po-
pescu Constantin, Ştefan Haicu, tont'6*
Ecaterina Teleabă şi Ana Glă-
van sînt cu toţii fruntaşi in a-
ceastă activitate.
Despre rezultatele bune obţi­
nute, despre disciplina ce dom­
neşte între tinerii de aici se pot
spune încă multe lucruri. Ele se
datoresc preocupării de care a
dat dovadă comitetul organiza­
ţiei de bază U.T.M., in frunte
cu secretarul, tov. Nicolae Mar­
cu, care au ştiut să traducă în
viată sarcinile trasate de către
organizaţia de partid.
P U B LIC IT A T E
ANUNŢ
I, Şcoala Profesională dc Ucenici Ghelar
^ regirirtéa Hunedoara, anunţă :
X1 Şcoala pregăteşte mriheitori calificaţi în meseria de miner
Ide minereuri.
X Durafă cursurilor este dé 3 ani.
I 1 Examenul de admitere va începe nu Ia data de 12 septem-^
$rele 8.
A Pentru admitere, candidaţii vor prezenta următoarele a c te ii
| 1. Certificat de studii. ,w
f 2. Certificat de naştere (copie legalizată). y,
$ 3. Certificat de sănătate (analiza sîngeiui şi radioscopia^
$ pulm onară). v!
Î 4. Declaraţia tip, privind starea materială a părinţilor*! •, Ii
(susţiriătorildf légáli). .
Se pot înscrie absolvenţi a 7 clase elementare în vîrsfă de Tj
f 15—18 m i. „ }
ii
Drepturile elévilor Sînt cele prevăzute de H.G.M.
Cererile dé înscriere însoţite de acte se vor prezenta sa u !’
Xtrimite sectetariătului şColii Pînă la data examenului.
I Láfnürírí suplimentare se pot obţine de la secretariatul^'
Işcolii.
f' $
i*
? ÎNŞTIINŢARE
Í
i Inspectoratul Uniunii Compozitorilor din R.P.R. pentru fe- \
| giuneă Hunedoara, cu sediul in Deva, sfr. 23 August nr. 17, |
I telefon 170, reaminteşte tuturor celor ce au organizat mani- i
• festări cu muzică care se încadrează U plata drepturilor d e j
• autor şi care nu au achitat sumele datorate, că sînt irivitâţi ţ
i pe aceăstă cale Sa intre in lega litote. î
t Sumele se pot achita prin mandat poştal pe adresa : j
• UNIUNEA COMPOZITORILOR - Cont B.R.P.R. — DEVA»
f Drepturi de autor se cuvin compozitorilor de la toate m a-;
| nifestările cu muzică organizate îri cadrul Caselor de Cultură, *
t căminelor culturale, întreprinderi sau instituţii, precum şi de la *
lf orice fel de petreceri cu muzică organizate de particulari. j
»• •« • «*• *a • •» •• » • » • • • o - •-# •• * -a c