Page 20 - 1958-09
P. 20
Pag. 4 D1WMÜK SOCJALlSmilOl Nr. 1156
UW0gM3'MMV*KlWI* -jTgOTg pcsHBKg ogaoG^'g a H g g sg !^ ^ ¦ranBWHna«woMHncia ttraw «JW 4^^ .
1958 — un an record CONFLICTUL
a i producţiei agricole soifielicc <i ixiiixnelßş t ir i • ju ltu rte te ş tir i • vUhnels anglo-islandez
REYKJAVIK 5 (Agerpres).
MOSCOVA 5 (Agerpreş). — lectat 3.304 milioane puduri, a- TASS anunţă: In declaraţia din
TASS transmite: După datele dică 020 kg. pe cap de locuitor 4 septembrie a Ministerului A-
preliminare, anul acesta va fi din oraşe, devine o realitate. facerilor Externe al Islandei se
spune că ministrul Afacerilor
un an record al producţiei a- Perspectivele în domeniul Intilnirea lui Cyrus Eaton cu reprezentanţi Nil avem nevoie de politie internaţională, Externe al Islandei, Gutmundur
gricole sovietice. Pînă în pre creşterii vitelor sînt de aseme nici de flote străine sau de trupe Gutmundson, răspunzînd la nota
zent au fost predate statului nea îmbucurătoare. Succesele ai presei, radioului şi cinematografiei din 2 septembrie 1958 a guver
mari cantităţi de grîu după în acest domeniu sînt exprimate paraşutate pentru apărarea noastră — nului Angliei, a cerut elibera
cum urmează : R.S.S. Ucrainea nu numai prin creşterea şepte- din Moscova rea a 9 marinari islandezi de
nă aproximativ 500.000.000 de lului de vite, ci mai ales în ce pe vasele de patrulare, capturaţi
puduri, R. S. F. S. R. — priveşte pregătirea de nutreţuri
1.000.000.000 puduri, iar R.S.S. uscate şi suculente. Ritmul de de englezi atunci cînd islandezii
Kazahă 250.000.000 puduri. Tre pregătire a nutreţurilor este de
au încerat să aresteze traulerul
englez care pescuia în limitele
zonei de 12 mile.
Ziarele din 4 septembrie au
buie adăugat că R.S.S. Kazahă 1—1,5 ori mai rapid decît ori- MOSCOVA 5 (Agerpreş). — Doresc foarte mult, a spus declară vicepremierul Irakului publicat numeroase rezoluţii de
va mai preda încă 750.000.000 cînd în U.R.S.S. In mai multe TASS transmite: In după-amia- Eaton, ca intre popoarele Ru protest împotriva acţiunilor de
puduri, iar marele grînar al zeci de regiuni s-au strîns re za zilei de 4 septembrie, Cyrus siei Sovietice şi Statelor Unite BAGDAD 5 (Agepres). — nu este loc pentru reacţionari... violenţă ale englezilor în infe
R.S.F.S.R. — Siberia — abia zerve de nutreţuri pentru doi Eaton s-a întîlnit cu reprezen ale Americii să se stabilească o După cum anunţă ziarul „Al Sarcina noastră este de a ridi riorul zonei de pescuit a Islan-
a început să predea statului can ani. tanţii mai multor ziare, ai ra pace trainică şi îndelungată, ca Hurriya“, luind cuvintul în lata ca bunăstarea materială a po dei.
tităţile de grîu. Predarea canti dioului şi cinematografiei din cele două ţări să devină buni locuitorilor oraşului Elill-a, vice porului, ceea ce va fi o lovi
tăţilor de grîu statului nu s-a Dacă între anii 1950—1953 Moscova. Im faţa microfonului prieteni. Oamenii de ştiinţă, preşedintele Consiliului de Mi tură de moarte dată imperialis Organizaţia scriitorilor şi a
terminat încă nici în multe alte ritmul mediu de creştere anuală el a declarat că este foarte mul ziariştii, reprezentanţii celorlal niştri al Republicii Irak, Aref, mului. oamenilor de cultură islandezi
regiuni ale R.S.F.S.R. a producţiei agricole globale era ţumit de intilnirea cu N. S. te pături ale populaţiei Rusiei s-a referit la politica externă şi cheamă la revizuirea atitudinii
în U.R.S.S. 1,6, iar în S.U.A. Hruşciov, preşedintele Consiliu şi Americii trebuie să devină internă a guvernului irakian. Relerindu-se la faimoasa teo Islandei ţaţă de N.A.T.O. în lu
In acest iei perspectivele ca de 1,7, în următorii 4 ani acest lui de Miniştri al U.R.S.S. prieteni. El a subliniat că republica Irak rie a „vidului“ în Orientul mij mina ultimelor acţiuni de vio
anul acesta să se obţină o îe- ritm a fost de 7,1 în U.R.S.S. este credincioasă cauzei păcii, lociu, Aret a spus: In Orientul lenţă înfăptuite in zona islan-
coltă de grîu superioară celei in timp ce în S.U.A. a scăzut Situaţie încordată în Senegal mijlociu nu există nici un fel , deză de pescuit de una din prin
din anul 1956, cînd statul a co la U . şi că ea respinge orice amenin de vid. Nu avem nevoie de po cipalele ţări membre ale acestui
ţări. Subliniind că noul guvern bl o".
La M oscova va apare în cu rîn d p rim u l PARIS 5 (Agerpres). — re in faţa justiţiei pe organiza al Republicii Irak garantează liţie internaţională, nici de flote
din cele 55 de volum e ale operelor Ziarul „l’Humanite“ scrie des torii manifestaţiei populare şi străine sau de trupe paraşutate Participanţii la mitingul care
pe diferiţi participanţi la acea tuturor cetăţenilor egalitatea în pentru apărarea noastră, deoare a avut loc pe insula Greenside
pre situaţia încordată din Sene sta. (Islanda de nord) au cerut in
gal (posesiune franceză din A- faţa legii, iar constituţia ei a- ce sintern in stare să ne apă unanimitate ca guvernul islan-
frica occidentală). Recent acea Zilnic, scrie „THumianite“, de răm singuri. dez să recheme imediat pe am
stă ţară a tost vizitată de şe la orele 20 la toate intereseţi- sigură dreptatea şi libertatea, basadorul Islandei Ia Londra.
Aref a declarat: In republică
com plete ale lui Lemn ful guvernului francez De Ga ile de străzi din Dakar sînt Guvernul De Gauîle a aprobat proiectul de
ulle. La Dakar (centru admi postate puternice subunităţi de constituţie pe care vrea să-l impună Franţei
MOSCOVA 5 (Agerpres). — Operele complete vor cuprin nistrativ al Senegalului) a a- paraşutişti şi poliţie care per-
TASS transmite: Apare primul de întreaga moştenire literară chiziţionează pe trecători şi toa PARIS 5 (Agerpres). — Actualul proiect de constitu Proiectul de constituţie pre
volum din cele 55 de volume ale a lui Lenin. Multe documente vu-t loc o manifestaţie a po te maşinile. La hotărîrea auto ţie îl pune pe preşedinte dea vede crearea unui parlament cu
operelor complete ale lui Le vor fi publicate pentru prima porului care a cerut lui De rităţilor coloniale locale a fost TASS a n u n ţă: După cum s-a supra guvernului — deoarece două camere. Spre deosebire de
oară. Ele se deosebesc de edi Gaulle independenţa. interzis un miting convocat de mai anunţat, Consiliul de Mi el va numi pe preşedintele Con constituţia din 1946, el înves
nin, pregătite pentru tipar de partidul african al independen niştri a aprobat textul definitiv siliului de Miniştri — şi deasu teşte Senatul cu drepturi mai
Institutul de marxism - leninism ţiile anterioare nu numai prin Administraţia locală franceză tei. al proiectului de constituţie ca pra parlamentului deoarece va largi, deşi alegerile pentru a-
re va ti prezentat spre aproba putea să dizolve Adunarea Na ceastă cameră vor fi indirecte.
de pe lingă C.C. al P.C.U.S.^ volum. Toate textele vor ii ve încearcă să tragă la răspunde- re alegătorilor în cadrul refe ţională. In miinile sale va ii
Primul volum cuprinde lucrări rificate din nou după originale. rendumului din 28 septembrie. concentrată conducerea supre Şedinţele comune ale came
S. U. A. continuă pregătirile pentru un Amendamentele neînsemnate a- mă a armatei, diplomaţiei, po relor nu vor fi prezidate de pre
scrise de Lenin în anii 1893— Pină în prezent Institutul de amestec armat în treburile interne duse textului în cursul discu liţiei, administraţiei. Preşedinte şedintele Adunării Naţionale, ci
1894, la începutul activităţii marxism-leninism de pe lingă ale R. P. Chineze tării preliminare de către Con le va putea să supună unui refe de preşedintele Senatului.
sale revoluţionare, în perioada siliul de Stat, nu schimbă esen rendum anumite proiecte de lege.
luptei pentru crearea unui par C.C. al P.C.U.S. a strîns peste NEW YORK 5 (Agerpres). — v-iaţie. In ultimele două zile nu ţa proiectului iniţial. Principala trăsătură a proiec
tid muncitoresc-revoluţionar in Pregătirile intense ale S.U.A. mai fa baza din Clark Field au O deosebită îngrijorare în rîndu- tului de constituţie o constituie
Rusia. 30.000 de documente ale lui pentru un, amestec armat în sosit peste 20 de avioane Proiectul de constituţie inves rile tuturor democraţilor şi repu tocmai faptul că nu asigură e-
treburile interne ale R. P. Chi militare de transport de tip teşte cu cele mai largi preroga xercitarea suveranităţii naţiona
Lenin. neze continuă. Corespondentul „S-133 Hercules“ şi un nu tive pe preşedintele Republicii, blicanilor din Franţa a sţîrnit-o le a poporului prin camera infe
măr considerabil de avioa care este ales pe 7 ani de că prevederea proiectului de consti rioară, prin deputaţii care sînt
iiniarea Asociafîei U.R.S.S. - Indonezia agenţiei Associated Press, Grif- ne de vînătoare cu reac tre un colegiu special de elec tuţie potrivit căreia preşedin aleşi prin vot direct, pc baza
fin, atrage atenţia asupra fap ţie de tip „F-100 Supersabre”. tori alcătuit din membri ai par tele îşi va putea asuma prero dreptului de vot universal şi re
MOSCOVA 5 (Agerpres). — Ştiinţe a U.R.S.S., Aleksandr tului că S.U.A. sporesc torţele La baza din Clark Field, arată lamentului, consilieri generali, gative excepţionale dacă va con prezintă principalele curente po
TASS transmite: In seara zilei Huber. El a subliniat că intre lor militare aeriene în partea a- corespondentul, a început faza reprezentanţi ai consiliilor mu sidera că în ţară s-a creat o litice.
de 4 septembrie a tost înfiin U.R.S.S. şi Indonezia se lăr puseană a Pacificului. cea mai agitată din întreaga pe nicipale şi ai teritoriilor de primejdie serioasă.
ţată Asociaţia U.R.S.S.—Indo gesc şi se întăresc relaţiile de rioadă de după război. Gritfin peste mări. In acest colegiu de Dezvăluind esenţa reacţiona
nezia. Această asociaţie a tost prietenie. In problemele princi Reterindu-se la cercuri infor aminteşte repetatele informaţii electori vor predomina repre Proiectul de constituţie ştir ră a reformei constituţionale in
organizată din iniţiativa unui pale ale vieţii internaţionale ac mate din Clark Field (Fiiipine) ale Washingtonului că în acea zentanţii micilor centre popu beşte drepturile parlamentului pregătire, organizaţiile demo
grup de cetăţeni şi a primit a- tuale, a declarat Huber, intre şi Mantila, el scrie că S.U.A. stă regiune se trimit mari forţe late în detrimentul reprezen şi, îndeosebi, ale Adunării Na crate din Franţa critică cu as
ţările noastre nu există diver îşi întăresc aviaţia in Filipine, maritime şi aeriene pentru întă tării marilor centre muncito ţionale, singurul organism ales prime proiectul de constituţie şi
probarea colectivelor unei serii rirea flotei a VlI-a. Corespon reşti. prin vot direct şi pe baza drep cheamă pe alegători să-t respin
genţe. Taivan şi Okinawa, unde so tului de vot universal. gă în cadrul referendumului.
de întreprinderi şi instituţii. La adunare a luat cuvintul de sesc mereu noi subunităţi de a- dentul transmite un comunicat
Raportul a fost prezentat de asemenea şi ambasadorul Indo
neziei în U.R.S.S., Aleksandr
cunoscutul orientalist, membru
Maramis.
corespondent al Academiei de
al Ministerului Apărării al
LUCRARILE C O N G RESULU I S IN D IC ATELOR BRITANICE S.U.A. despre apropiata vizită „Nu“ referendumului!
în Taivan a generalului Lemay,
şef adjunct al statului major
Delegaţii condamnă politica S,U.A. al torţelor militare aeriene. El Chemarea adresafă tinerelului francez de M aurice Thorez,
va inspecta diferitele state nia
jore ale torţelor militare aeri s e c re ta ru l g e n e ra l ai C . C . al P. C . Francez
împotriva R. P. Chineze * Congresul se pronunţă ene.
PARIS 5 (Agerpres). — Zia ajung fondurile pentru construi la luptă“. „Tineri, uniţi-vă, se
pentru comerţul Est-Vest Comentînd călătoria lui Le rul ,,1‘Humanite“ a publicai che rea de şcoli. Copiii de munci spune în chemare, — pentru a
may, reprezentant sus pus al marea adresată din însărcinarea tori şi ţărani nu au acces la şco contribui la răsturnarea putei ii
BOURNEMOUTH 5 (Agerpres). — El a cerut admiterea Republicii Popu te fără muncă, politică care a provo Pentagonului, agenţiile ameri C.C. al P.C.F. de Maurice Tho lile medii şi superioare. In li personale şi Ia restaurarea in
Congresul sindicatelor britanice îşi con lare Chineze în O.N.U. cat scăderea investiţiilor. Rezoluţia ce cane de informaţii subliniază că rez, secretarul general al C.C. cee nu există decît 8 la sută co stituţiilor republicane. Tinerii şi
tinuă .lucrările. In şedinţa din dimi re guvernului să ia măsuri imediate la Washington se atribuie o deo al P.C. Francez, tineretului pii de muncitori, iar în rînduri tinerele să depună toate efortu
neaţa zilei de 4 septembrie delegaţii A. Roberts, preşedintele comitetului pentru înlăturarea greutăţilor care s-an sebită importanţă acestui fapt, Franţei, în legătură cu referen le studenţilor, cel mult 2—3 la rile în vederea unirii tuturor re
la Congres au condamnat în modul pentru problemele internaţionale de creat şi să asigure de lucru şomerilor. întrucît Lemay, care la timpul dumul din 28 septembrie în pro sută... De 20 de ani Franţa du publicanilor, pentru a spune
cel mai hotărît amestecul armat al pe lîngă Consiliul General al Congre său a comandat aviaţia strate blema reformei constituţiei. ce războaie în care sînt sacri „NU” în timpul referendumu
S.U.A. în treburile interne ale Repu sului sindicatelor britanice, a asigurat Rezoluţia a fost adoptată în unani gică de bombardament, este ficaţi tinerii. lui... Tineretul să mobilizeze ma
blicii Populare Chineze. Amintind că pe delegaţi că Consiliul General îşi mitate. considerat drept adept al celei După cum s-a anunţat, auto sele largi pentru ca ele să spu
anul trecut Congresul sindicatelor bri dă seama de gravitatea situaţiei care mai aventuriste orientări a po rităţile franceze au făcut zilele După ce vorbeşte despre ca nă „NU“ aventurii, „NU” fas
tanice a adoptat o rezoluţie în care s-a creat în regiunea Taivanului şi Congresul a adoptat de asemenea o liticii americane. trecute percheziţii la sediile U- racterul reacţionar al reformei cismului, „NU” războiului.
s-a pronunţat pentru acordarea locu va acorda acestei probleme cea mai rezoluţie în care este exprimată neîn niunii Tineretului Comunist din constituţionale în pregătire şi
lui legitim în O.N.U. R. P. Chineze, mare atenţie. crederea în consiliul pentru problemele O hotărîre a Adunării Franţa, precum şi la sediile mai despre pericolul instaurării fas Aşadar, tinerii şi tinerele să
delegaţii au cerut Consiliului General preţurilor, productivităţii şi salariilor, reprezentanţilor populari multor organizaţii locale ale bareze drumul reacţiunii care a-
al Sindicatelor să întreprindă acţiuni După ce a terminat discutarea capi consiliu creat de guvern, şi care s-a Partidului Comunist. Cu acest cismului în Franţa, Thorez de duce tineretului mizerie, asupri
mai hotărîte pentru mobilizarea opiniei tolului referitor la situaţia internaţio pronunţat pentru îngheţarea salariilor. din întreaga prilej ele au confiscat textul ti re şi război.
publice în sprijinul acestei rezoluţii. nală din raportul Consiliului General, Congresul, se spune în rezoluţie, con Chină părit şi înregistrat pe discuri al clară că în faţa acestei primej
Congresul a trecut la examinarea si damnă teoria că mijlocul pentru li chemării lui-Thorez către tine Ei să deschidă perspectiva u-
Shenly, secretar general adjunct al tuaţiei economice a Angliei şi a po chidarea oricărei crize economice este PEKIN 5 (Agerpres). — Chi ret. dii Partidul Comunist Francez nui viitor luminos“.
sindicatului naţional al tîmplarilor, a liticii pe care sindicatele britanice tre crearea şomajului şi scăderea nivelu na Nouă transmite: La 4 sep
declarat că ameninţările clicii milita buie să o ducă în condiţiile noii ofen lui de trai al oamenilor muncii. tembrie, Comitetul Permanent al Acum ziarul a scos din che cheamă tineretul „la protest şi
riste americane la adresa R.P. Chine sive a patronilor împotriva drepturilor Adunării reprezentanţilor popu mare rîndurile referitoare Ia răz
ze creează o primejdie de război. Sînt şi a nivelului de trai al oamenilor In şedinţa din după-amiaza zilei boiul din Algeria, care după pă DUMINICA 7 SEPTEMBRIE 1958
convins, a spus în continuare Shenly, muncii. de 4 septembrie, din iniţiativa sindica rerea autorului textului, au con
că în sală nu există nici un delegat tului muncitorilor din transporturi şi stituit pretextul pentru sama
care ar considera pe Cian Kai-şi re Străduindu-se să dea tonul discuţii necalificaţi, Congresul sindicatelor bri volnicia guvernului.
prezentant al Chinei. Shenly a cerut lor în această problemă, A. Birck, pre tanice a aprobat rezoluţia care res
Consiliului General să înceapă o cam şedintele comitetului economic al Con pinge oategoric încercările guvernului lari din întreaga Chină a a- Caracterizînd greutăţile pe ca SPECTACOLE Cl NEMATOGRAFICE
panie mai activă pentru ca R.P. Chi siliului General, a rositit o cuvîntare de a limita majorarea salariilor. probat în cadrul celei de-a 100-a re Ie întîmpină tineretul fran
neză să-şi ocupe locul legitim în împăciuitoristă, cerînd sindicatelor en şedinţe declaraţia guvernului Re cez, Maurice Thorez subliniază DEVA : Cîinele grănicerului; Dis duhului; ORĂŞT1E; Luna de miere;
O.N.U. gleze să dea dovadă de moderare şi Delegaţii la Congres au aprobat pro publicii Populare Chineze cu pri că răspunderea pentru aceasta cordia (grădina de v a ră ); PETRO ILIA: Scara în spirală; SIMBRIA:
prudenţă. Birck a sfătuit pe muncitori iectul de rezoluţie în problema sala vire Ia apele teritoriale ale Chi o poartă regimul capitalist. ŞANI : O zînă ca-n poveşli; Locul ac Femeia zilei; LONEA: Strada Mare
R. Bond, reprezentantul sindicatu să aibă încredere în instituţiile demo riilor. nei. Pentru că banii sînt aruncaţi în ţiunii Berlin ; BRAD : Un condamnat BARU MARE: Intîlnire la bal; ZLAT-
lui tehnicienilor din industria cinema cratice ale Angliei, să întreţină relaţii prăpastia războiului, scrie el, nu la moarte a evadat; ALBA IUL1A: NA: In lumea tăcerii; TEIUŞ: Sca
tografică, televiziune şi ramurile înru bune cu patronii şi numai în cazuri Congresul a adoptat apoi o rezolu In lumea tăcerii; SEBEŞ : Povestea ra in spirală; APOLDU DE S U S »
dite, a criticat politica guvernului en excepţionale să recurgă la grevă. ţie cu privire la comerţul dintre Apus primei iubiri; HAŢEG : Chemarea văz Lizzie Mak Kay.
glez faţă de R.P. Chineză. De o par şi Răsărit. Congresul, se spune în a-
te, a declarat el, guvernul a recunos In ciuda îndemnurilor Iui Birck, de ceastă rezoluţie, sprijină politica co l i Anglia a fost dcscoperliă ^ SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
cut R.P. Chineză şi declară că ea tre legaţii care au participat la discuţii au merţului cu toate ţările şi este pentru
buie să fie reprezentată în O.N.U., iar criticat în mod necruţător politica e- anularea embargoului asupra comerţu o organizaţie rasista internaţională Programul 1 : 6,55 Concert de dimi • melodie la alia ; 9,00 Concert de di
pe de altă parte manifestă teama faţă conomică a guvernului conservator. lui cu Uniunea Sovietică, Republica neaţă ; 7,40 Jocuri populare moldove mineaţă ; 9,30 Muzică d istractiv i; 13,90
de S.U.A., refuză să se pronunţe în Populară Chineză şi alte ţări. LONDRA 5 (Agerpres). — Groydon, în Surrey. Această or neşti ; 9,00 Teatru la microfon pentru Muzică u şo ară; 13,15 Piese instru-'
mod făţiş în O.N.U. pentru ca R.P. Carron, preşedintele sindicatului u- Ziarul londonez „Daily Sketch“ copii : „Şcoala domnească“ ; 10,00: mentale; 13,35 Cîntece satirice şi jocuri
Chineze să i se acorde locul ce îi re nit al constructorilor de maşini, a a- In seara zilei de 4 septembrie Con ganizaţie a distribuit in cursul Aăuzică; 10,20 Emisiune pentru stil populare rom îneşti; 14,15 Interpreţi ro-
vine în această organizaţie. cuzat guvernul că prin măsurile sale siliul General al Congresului sindica anunţă că în Anglia a tost des denţi; 11,17 Muzică din operete; 11,55 mîni de muzică u şoară; 14,35 Muzi-'
economice subminează economia An telor britanice a dat publicităţii o de coperită o organizaţie rasistă ultimelor zile manifeste instiga Din cîntecele şi dansurile popoarelor; că de estradă ; 15,05 Muzică populară
J. Wood, secretar general al sindi gliei. claraţie în legătură cu acţiunile huli internaţională împotriva negri 13,15 Muzică uşoară romînească; romînească; 16,30 Muzică u şo ară;
catului minerilor din Scoţia, a spus ganice ale rasiştilor fascişti împotriva lor. Această organizaţie, rela toare împotriva persoanelor de 14,35 Solişti de muzică populară ro 17,10 Cîntece de compozitori rom îni;
că el a vizitat China şi ştie că ame In numele sindicatului său, Carron populaţiei de culoare. In declaraţie se tează ziarul, menţine legături mînească; 15,05 Muzică uşoară; 16,10 17,40 Muzică de estradă ; 18,30 Cu
ninţările cliţii militariste americane nu a prezentat un proiect de rezoluţie ca arată că delegaţii .la Congresul sindi stdnse.cu organizaţii rasiste din culoare. „Noi ne pronunţăm Concert popular; 17,00 Muzică uşoa cîntecul şi jocul de-a lungul Dunăr;i ;
vor intimida poporul chinez. Dar exis re condamnă politica economică a gu catelor britanice sînt indignaţi şi pro Uniunea Sud-Afr-icană, d in .sta 19,00 Gîntă Benjamino G ig li; 19.30
tă primejdia, a declarat Wood, ca vernului. Congresul, se spune în ’•ezo- fund îngrijoraţi de aceste acţiuni Hu tele, sudice ale S.U.A. — Ar împotriva persoanelor de culoa ră ; 17,45 Muzică din opere; 18,20 Aiuzică u şo ară; .20,05 Program de
maniacii din dica militaristă america luţie, respinge politica de reducere a liganice. In declaraţie se subliniază kansas, Misissippi etc. Adepţi romanţe; 20,35 Aăuzică de dans; 21,55
nă să împingă lumea spre catastrofă. salariilor şi a nivelului de trai al că datoria membrilor sindicatelor şi re, împotriva comuniştilor”, se Muzică de estradă; 19,05 „Drumeţii Muzică de dans ; 22,30 Muzică din o-
muncitorilor şi de favorizare a pătu a tuturor celorlalţi cetăfeni este de a ai acestei organizaţii au lost pcretclc lui Suppe; 23,10—24,00 cs-
rilor care trăiesc din venituri realiza- ajuta la preîntîmpinarea repetării unor descoperiţi, potrivit lui „Daily spune într-unul din aceste ma veseli“ ; 20,15 Teatru la microfon : tivalul Enescu“.
asemenea manifestări primejdioase. Sketch“, în oraşele britanice
Birmingham, Londra, Coventry, nifeste semnat de un aşa numit „Comedia erorilor“ ; 22,30 Muzică de
„Birou pentru apărarea' albilor“ dans. Programul 11: 8,30 De la o
din Coventry. •-
Ziarul „Daily Sketch“ subli
niază în mod special pericolul
înviorării activităţii organizaţi
ilor fasciste în Anglia. 4
Redacţia şi administraţia ziarului şir. 6 Martie nr. 9, I elefon: 1881 189(75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R, nr. 230.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l MAI" — Deva.
