Page 21 - 1958-09

ira-D eva

P R O L E T A R ! O IN TÓ A TE J W L E , UNIŢ1-VA !

O

VM .

AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL

Anul X Nr. 1157 Duminică 7 septembrie 1958 4 pagini 20 bani

In în tîm p in a re a 0 nouă întovărăşire

ZILEI DE 7 NOI EMBRI E agro-zootehnică
Pentru ţăranii muncitori 'din
satul Boiul de Sus, începutul

lunii septembrie a prilejuit uri

După lansarea chemării M uncitori fruntaşi mare eveniment: inaugurarea Sss&FAiiSII
la întrecere întovărăşirii agro-zootehnice, în
de Sa U. I. L. care s-au înscris 92 familii, ca­
re au unit la un loc o suprafaţă

Chemarea la în­ trase, în afara pla­ ca 74 tone de căr­ Sebeş de 300,57 ha. De asemenea au 'A. 1
adus în întovărăşire un număr

trecere în cinstea nului la zi, 501 to­ bune, lucrează cu de peste 200 de oi, din care 91 jCitiţi in pagina !l-a j ZIUA AVIAŢIEI
zilelor de 7 Noiem­ ne de cărbune. In un randament mai au hotărît să fie incluse în fon­
brie şi 30 Decem­ fruntea întrecerii ps mare cu 0,450 tone dul de bază. Republicii Populare Romine
brie, lansată de co* mină, pînă acum, pe post decît cel
lecţia al minei Pe­ se situează colecti­ planificat. Succese In cuvîntul său, întovărăşitul A intrat în tradiţia poporului partea guvernului ungar şi ce­
tala, a găsit un vul sectorului II ca­ importante objin şi Roman Medrea a mulţumit or­ nostru muncitor, a tuturor oa­ hoslovac.
larg ecou în rîndu- re are la activul său minerii din celelal­ ganelor de partid care i-au în­ menilor muncii din patria noas­
rile minerilor din mai bine de 440 te sectoare ale mi­ drumat în munca de constituire tră ca în prima duminică din însemnate succese a obţinut
această exploatare, tone de cărbune da­ nei. Bunăoară, de a întovărăşirii. Totodată a evi­ luna septembrie să sărbătoreas­ aviaţia noastră în anii puterii
te peste plan. Pe la sectorul I al mi­ denţiat pe ţăranii muncitori că Ziua Aviaţiei'Republicii Popu­ populare. Sub îndrumarea şi
ca şi din celelalte nei, brigăzile con­ Gheorghe Costea, Virgil Dîm- lare' Romîne, zi de cinstire a grija permanentă a partidului
exploatări ale Văii lingă depăşirile duse de Gheorghe bravilor şi neînfricaţilor noştri şi guvernului nostru, după 23
Jiului. In discuţii substanţiale de Neagu şi Mihai par şi Teofil Costea, care s-au cutezători — apărători ai spa­ August 1944 aviaţia din ţara
plan, multe brigăzi Ştefan şi-au depăşit înscris primii. ţiului aerian al ţării. Sărbăto­ noastră a fost dotată cu apara­
pe brigăzi, in con­ din acest sector ob­ planul primelor pa­ rirea în fiecare an a Zilei A- te moderne, perfecţionate, utila­
sfătuiri cu condu­ ţin randamente spo­ tru zile cu 66 tone TEOFIL POPA viaţieL reprezintă o expresie a te după ultimul cuvînt al tehni-:
cătorii sectoarelor, rite ca urmare a şi respectiv 42 to­ dragostei şi preţuirii de care a- cii. Piloţii noştri, care în tim­
minerii de la Pe- muncii bine orga­ ne de cărbune. La corespondent viaţia noastră se bucură din pul celui de-al doilea război
trila şi-au luat an­ nizate. De pildă, sectorul III al mi­ mondial ău trebuit să lupte pe
gajamente mobili­ brigada comunistu­ nei, printre frun­ mm& rM vr, partea partidului şi guvernului, avioane depăşite de tehnică, ’au
zatoare, menite să lui Gheorghe Michi- taşi în această lu­ din partea poporului nostru, ca­ în prezent posibilitatea să-şi de-
ducă la îndeplini­ ev lucrează cu un nă, se situează bri­ Tov. CORNEL SARA, candi- î La cea mai re înconjoară cu simpatie şi res­ săvîrşească pregătirea de luptă
randament de peste găzile conduse de pect pe aviatorii noştri, care pe avioane- cu reacţie, avioane
rea înainte de ter­ 4,900 tone pe post, Ioan Zillai, Cenuşe dat de partid, munceşte cu secţie continuă cu succes tradiţia unor cu viteze mari, ce pot zbura’ la
men a obiectiuelor brigada lui Nicolae Cornel şi Nicolae înflăcăraţi aviatori şi pionieri ai înălţimi mari. Din rîn'dul pilo­
Cristea, pe Ungă mulţii rîvnă în cadrul sec­ aviaţiei mondiale ca Traian ţilor noştri s-au ridicat adevă-:
din chemare. Vuia şi Aurel Vlaicu. raţi neînfricaţi ai aerului, care
In primele patru ţiei tîmpliirie. In luna august, mînuiesc cu mare precizie şi per­
In condiţiile vitrege create
zile din septem­ el a depăşit norma cu 11 .
brie, din abatajele
Ia sută. !1 «

Panorama se înfăţişează va­ A 5-a secţie, de rectificarea

i riată : alternanţă de porumbişti, benzenului, e oarecum separată
drumuri peste haturi, căi ferate, de celelalte. Terasamentul un<?i
linii de înaltă tensiune. In stîn- căi ferate lasă' privirilor doar

minei au !ost ex­ depăşirile planului Kando. "" * ga, halele blumingului, dealul cele mai înalte, cote ale distile­ ştiinţei din- ţara noastră de că­ fecţiune complicatele păsări de
galben, mîncat de excavatoare ; riei şi dealurile domoale, anemic tre regimul burghezo-moşieresc, oţel, putînd astfel să apere în

288 tone de cărbune în 4 z ile ... la dreapta, halda de zgură a înverzite de cîţiva pomişori par­ Traian Vuia şi Aurel Vlaicu, orice moment cerul patriei, dacă
combinatului, două şine de cale că plantaţi în primăvară. De sus dlnd dovadă de o neţărmurită cineva ar încerca să atenteze

ferată de pe care de-o parte şi de pe terasament, secţia, cu clă- dragoste faţă de poporul romîn, ' la libertatea noastră.

288 tone de căr­ rezultatele pe care tor al comuniştilor Candldafa> de partid ANA 0 de alta oalele de zgură deşartă direa pompelor, cu cele peste faţă de' patrie, obţin rezultate Alături de piloţi pricepuţi, po­
bune — la atit se le-au obfinut in lu­ din abatajele sec­ RADU este o bună munci­ un lichid vîscos, galben-roşu, 40 de rezervoare, cu cele 4 pa- deosebite în domeniul avîntului porul nostru se mîndreşte cu
ridică depăşirea de na august şi mai torului. care pîrjoleşte iarba crescută ratraznete, aşa cum se prezintă omufui spre înaltul cerului, re­ tehnicieni desăvîrşiţi, aşa numiţii
plan a minerilor din cu seamă în aceas­ toare.'In fiecare zi, ea îşi de­ peste vară şi împrăştie miros de vederii, împrejmuită pe mai. bi­ zultate care-i fac cunoscuţi şi „chirurgi“ ai avioanelor, care
sectorul IV al mi­ tă lună, sînt mai Pînă acum, în păşeşte norma cu 5 la sută. j pucioasă. ne de 1.000 m,p. cu plăci pre­ apreciaţi în întreaga lume. îm ­ îşi pun cu dragoste toate cunoş­
nei Pctrila. Dacă mult clecit bune. Es­ numai patru zile de fabricate, în contrast cu cele­ bogăţind tradiţia glorioasă lăsa­ tinţele lor în slujba progresului
se jine seama că muncă, brigăzile Ceva mai încolo, în mijlocul lalte, prin simetrie, pare ceva tă de aceşti doi pionieri ai avia­ continuu al aviaţiei noastre, în
minerii din acest te rodul muncii en­ conduse de Pamfil cucuruzelor prăfuite, o îngrădi­ făcut pentru a linişti ochiul. ţiei noastre, în timpul celui de-al slujba intereselor poporului mun­
tuziaste a brigăzi­ tură din prefabricate; monoto­ doilea război mondial în luptele citor. La baza tuturor succese­
sector — cel mai Crainic, Frdncisc nia terenului, ca o curte mare, Cîţiva oameni cocoţaţi pe pentru nimicirea fiarei fasciste, lor obţinute de piloţii şi tehnicie­
greu sector din Va­ lor de tineret din e spartă de două-trei barăci ri­ schele improvizate, bandajau tu bravii noştri aviatori au obţinut nii din aviaţia noastră stă de­
lea Jiului — nu cadrul sectorului, Bartha şi Aurel Ce- dicate fără nici o simetrie, cîte- vată de sticlă ţevile negre care izbînzi' istorice, care fac cinste votamentul lor profund pentru
şi-au putut îndepli­ conduse de tînărul va excavatoare, mormane de pă- aleargă de la un capăt la altul întregului nostru popor. patria noastră scumpă, a cărei
ni sarcinile de plan inginer Nicolae Ni- pâlău au extras cu mînt n e g ru : un şantier la în­ al secţiei, de la un rezervor la graniţe le apără cu străşnicie.
de foarte mult timp, corici, este rodul e- ceputurile lui: distileria de gu­ altul. La intrare, roşu pe fond Luptînd cu un eroism fără
xemplului mobiliza­ 20 pînă la 104 tone dron a Uzinei cocso-chirnice din cenuşiu, un panou te anunţă că seamăn, izvorît din dragostea Pe lîngă aviaţia noastră mi­
Combinatul siderurgic Hunedoa­ n-ai voie să fumezi. lor neţărmurită pentru patria litară, în anii puterii populare
de cărbune in afara noastră dragă, pentru cauza a cunoscut un mare avînt avia­
ra, a 6-a secţie chimică. Oamenii sînt puţini şi tineri. dreaptă a poporului, aviatorii ţia civilă. TAROM-ui are nume­
planului. Pînă în oraş, care scurtează Tînăr e şi şeful secţiei, inginerul noştri au doborît în luptele de roase curse interne şi interna­
Gheorghe Marosin. Privirile-i după 23 August 1944 101 avioa­ ţionale, care deservesc prompt
Să asigurăm o recoltă bog orizontul cu pădurea de coşuri limpezi, vocea cu inflexiuni de ne ale inamicului, au scos din pe oamenii muncii şi face ca în
pentru anul viitor ! a combinatului, cu fumul şi a- bariton, siguranţa explicaţiilor, luptă un vas de război, au dis­ orice moment Capitală patriei
burii acestora, mai e o bună bu­ atît de amabil date, te cuceresc trus 2 vase mari de transport, noastre să fie legată cu fiecare
In curînd vor începe noiului, iar în 10 septembrie, re­ geau producţia obţinută de alte cată de drum. Autobusul I.R.T.A., din primul moment. In biroul 8 şlepuri, 83 tancuri, 42 trenuri colţ al ţării, cu multe oraşe de
însâmînţările coltarea sfeclei de zahăr. întovărăşiri. Cauzele îşi aveau un „Tudor Vladimirescu“ nou- dinsului, faţă în faţă, am um­ cu materiale şi trupe, precum şi pe continentul european. O lar­
rădăcinile in felul cum se mun­ nouţ, te lasă în centrul oraşului. plut cîteva pagini de carnet cu alte numeroase obiective ale gă întrebuinţare şi folosire cu­
Colectiviştii din G.A.C. „Pe- Din partea S.M.T.-ului au a- cea acest teren. Terenul era De acolo, drumul pînă la a 5 a notaţii scurte privind munca lor,- inamicului. In felul acesta, avia­ noaşte în ultimii ani dezvolta­
sigurate arăturile şi însămînţă­ arat cu tractoarele S.M.T.-ului. secţie chimică trece pe lîngă o- procesul tehnologic, greutăţile,
tofi Sandor“ din Deva preconi­ rile, lucru ce întăreşte convin­ Restul muncilor însă se execu­ ţelăria Martin nouă şi veche, la­ speranţele. ţia noastră şi-a adus o contri­ rea aviaţiei sanitare, agricole
gerea că această campanie im­ tau individual. minoare, furnale.
zează ca în ziua de 15 septem­ portantă va fi încheiată cu suc­ Oamenii i-a crescut tot el. Şi buţie importantă la înfrîngerea etc. E un fapt obişnuit ca în sa­
ces de către colectivişti. Acest mod de a munci avea La cocserie dai ochi cu sche­ te îndepărtate ale ţării să po­
brie să înceapă însămînţările de lele celei, de a o-a baterii de A. JURCA fascismului în timpul celui de-al posească avioane sanitare care
Toate lucrările în comun repercusiuni asupra producţiei cocs, în construcţie, cu bateriile
toamnă. In vederea realizării a- 1 şi 2, cu oameni negri. îm­ (Continuare In pag. 3-a) doilea război mondial, piloţii aduc diferite medicamente sau
întovărăşită din Şoimiiş, ra­ de grîu. Recoltatul nu putea fi prăştiate pe o suprafaţă apre­ Corpului Aerian Romîn fiind ci­ ridică un bolnav care are nevoie
cestui scop ei au luat şi măsurile ionul Ilia, au hotărit să execute ciabilă, din dreptul bateriei a 2-a
anul acesta lucrările agricole în executat in acelaşi timp din de cocs şi pînă aproape de a- taţi prin ordine de zi de către ' de o îngrijire urgentă şi specia-
necesare. Astfel, la data de 5 comun. In anii trecuji, terenul glomerator, cele 4 secţii chimi­ înaltul 'Comandament Sovietic,
insămînţat cu gnu era lucrat cauză că griul nu se cocea uni­ ce, intrate în funcţiune, nu de L In anii puterii populare,-]
septembrie erau făcute arăturile individual. Rezultatele obţinute form. Dîndu-şi seama că acest mult, oferă ca prim aspect un
pe o suprafaţă de 10 ha., selec­ erau mult mai bune faţă de sec­ mod de lucru este defectuos, ei ansamblu derutant de coloane, (pentru oamenii muncii s-au' primind decoraţii şi distincţii din (Confinuare în pag. 3-a)
ţionate 900 kg. orz şi 1.000 kg. torul individual, dar nu atin­ scrubere, rezervoare şi ţevi, toa­
grîu, procurată cantitatea de au hotărit ca din anul acesta să te vopsite, predominînd negrul [-construit numeroase blocuri]
2.000 kg. grîu „Cenad 117“. execute toate muncile agricole şi verdele.
.de locuinţe. ]
Pentru zilele următoare s-au in comun.
prevăzut de asemenea unele lu­ In clişeu: Noile locuinţe; Din activitatea sfaturilor populare
crări : pe data de 8 septembrie
să se înceapă transportul gu­ construite pentru] Sc pot face lucruri n a i bune

r \\ petroliştii de l a > Comitetul executiv al Sfatului vînzare. Majoritatea clădirilor
popular •orăşenesc Brad a do­ de pe străzile principale şi-au
Rafinăria nr. 8 J vedit--în multe: ocazii, că ştie să schimbat aspectul printr-o vă-
3
Dârmăneşti.
b- J

I-

Noi unităfi comerciale în Valea Jiului . se-achite - cu cinste de sarcinile ruire exterioară uniformă. Pe
încredinţate. Şi, dovada cea mai multe străzi, cum ar fi Dccebal,
In ultima vrem« au şitul anului vor mai fi rite la Uricani. La în- grăitoare ‘în" această direcţie o Lcnin, Avram Iancu şi altele,
fost construite şi des­ date în folosinţă un ceputul anului viitor se constituie .rezultatele frumoase s-au reparat reţelele electrice,
chise în Valea Jiului 7 magazin alimentar, o vor deschide încă 6 ma­ obţinute pînă acum pe linia bu­ iar în cătunul Măgura a fost
magazine de desfacere, măcelărie şi o untiate gazine noi la Petroşani nei gospodăriri a oraşului. introdus curentul electric.
tui restaurant, o cofe­ Aprozar la Lupeni şi 8
tărie etc. Pînă la sfîr- unităti comerciale dife- si Vulcan. 'C ine nu-şi-aminteşte cum era Acum cîteva zile însă am vi­
•înfăţişarea oraşului Brad în tre­

cut ?fStrăzi desfundate şi .lipsL , zitat din nou oraşul Brad. Peste
to .de .lumină electrică, clădiri
Çu ajutorul statului cu-|aţade; murdare-şi ziduri de­ tot se văd noi realizări. Dar,

teriórale, lipsa de zone •verzi, totuşi mai sînt încă multe de

şi-au construit case noi etc. Acum dacă privim numai făcut. De pildă, şoseaua care
la parcul din centrul oraşului, trece pe lîngă parcul Filimon

In ultimii ani sute de muncito­ Numai de la Banca din comu­ ne putem da seama că aici s-a Sîrbu a fost cîndva asfaltată.
ri şi ţărani muncitori şi-au na Pui, raionul Haţeg, zeci de depus multă muncă pentru pu­ Datorită proastei compoziţii a
construit case spaţioase, care ţărani muncitori au ridicat mari nerea, lui da punct. Au fost a- betonului turnat, în scurt timp
dovedesc creşterea- nivelului lor sume pentru a-şi construi case. s-au făcut aici gropi care îm­
de viaţă. Majoritatea dintre cei Printre aceştia sînt şi ţăranii menajăte ronduri cu flori şi lo­ piedică buna circulaţie a auto­
turi de iarbă gazonată, s-au vehiculelor. Deşi repararea aces­
care şi-au durat case noi au fost •' muncitori Cornel Rezitea din sa­ plantat arbuşti, s-a iluminat tui asfalt se află în discuţia
parcul, iar de curînd acesta s-a sfatului popular orăşenesc, încă
ajutaţi de statul nostru demo­ tul Livadia, Ioan Livedeanu din de anul trecut, totuşi nu s-a gă­
împrejmuit cu prefabricate din sit nici pînă în prezent posibili­
crat. Fie prin repartiţii de mate­ satul Galaţ, Sabin Matei, Ioan tatea de a se repara gropile a-
beton executate pe plan local. mintite.
riale de construcţii şi loturi de Dobrei şi alţii din Pui.
Un asemenea parc a fost am ena­
teren, fie prin împrumuturile Ca ei, sînt mulţi ţărani mun­
jat şi în faţa sfatului popular
de stat ce s-au acordat, oame­ citori din regiunea noastră care
orăşenesc pe un loc care în tre­
nii muncii au simţit din plin s-au mutat în noile locuinţe ri­
cut era cel mai bun refugiu al

ajutorul statului. dicate cu îmwumut de la stat. vitelor aduse la tîrguri pentru I. BRĂDEANU