Page 22 - 1958-09
P. 22
Pag. 2 —' TuTrI nxrurW TE m w m X M T E m N r 1157
Folosirea veninului
albinelor în tratamentul
unor boli
Oare cîţi din acei care au fost tratament al reumatismului arti ?)Urechea DESPRE iris :
înţepaţi de acul albinelor s-au cular cu venin de albine.
gîndit că odată cu înţepătura, lui Dionisiu“ '-?ii G H E I Z E R E Vînitoarea de caşaloţi cu ajutorul
destul de dureroasă, li s-a in Observaţii nenumărate arată
trodus şi o doză dintr-un medi că în rîndul apicultorilor, dato Aparatele pentru amplificarea harpoanelor lansate mîna
cament preţios ? rită înţepăturilor albinelor, îm sunetului nu sînt o invenţie a
bolnăvirile de reumatism sînt timpurilor moderne. Ele au fost Gheizerele sînt un fenomen me apa încălzită, împreună cu In regiunea insulelor Azore poate înghiţi şi măcina cu cei
Proprietăţile curative ale ve foarte rare. cunoscute încă din timpuri stră natural foarte interesant. Ele vaporii începe să circule prin se mai practică vînătoarea de 50 de colţi al săi o ambarcaliu-
ninului albinelor sînt cunoscute vechi. Un’ asemenea aparat cu crăpăturile stîncilor, ajungind caşaloţi cu ajutorul harpoanelor ne plină de oameni,
din cele mai vechi timpuri. Cu De mult timp încă, s-a re noscut sub numele de „Urechea se află de obicei in regiunile aproape de suprafaţa pămîntu*
mii de ani în urmă, în medici marcat o acţiune pozitivă a ve Iui Dionisiu“ s-a păstrat în a- vulcanice. Se întilnesc gheizere lui, unde se răceşte. Datorită lansate cu mîria, In majoritatea Balenierele sînt trase de re-
na chineză precum şi în farrmi- ninului albinelor în tratarea di propierea localităţii Siracuz-a (în în Kamceatka, în Parcul Natio scăderii presiunii, vaporii se di ţărilor acest procedeu a fost în- morchere. Gînd în depărtare se
copeea Greciei antice se folosea feritelor boli de natură nervoa Sicilia). Tiranul Dionisiu, care lată .şi in momentul cînd înving locuit de lansarea harpoanelor zăreşte un eaşalot, un marinar,
pe scară largă tratamentul cu a domnit în secolul IV î.e.n.,-a nal din S.U.A., în Islanda şi presiunea coloanei de agă de dintr-un tun special, procedeu căţărîndu-se pe catarg, lansea
înţepături de albine. Deosebit să, mai ales la sciatică. In a- dat ordin ca o carieră să fie Noua Zeclandă, Apa lor tişneş- deasupra lor el o împing cu pu introdus de norvegieni, care a ză semnalul cunoscut al vână
de important în medicina popu ceaştii privinţă confirmă nu nu transformată în închisoare pen tere in afară. începe o nouă a- Iransformat însă vînătoarea de torilor de caşaloţi „That she
lară şi în ultimul timp şi în mai experienţa populară ci şi tru oâmenii liber-cugetători, te la intervale regulate speci cumulare de vapori, care la un blows !“ („Acolo suflă el“ ). Mo
ştiinţa medicală, veninul albine observaţiile clinice asupra boli precum şi pentru alţii cu care moment clat aruncă din nou o caşaloţi într-nn. măcel monoton.
lor joacă un rol primordial în lor de nervi. Academicianul vroia să se răfuiască. Această fice fiecărui gheizer; unele ţîş- coloană de apă deasupra lor. In Vechiul procedeu manual cere toarele se opresc şi balenierele
tratamentul reumatismului arti carieră există şi astăzi şi se nu nesc la fiecare 10—20 de mi unele cazuri, la acest proces din partea vînătorului mult cu se îndreaptă cu mare viteză spre
cular. Krol, renumit neuro-patolog so meşte „Del Paradiso“. raj, putere şi îndemînare. prada lor. După ce s-au apro
vietic, este primul care a intro nute, altele la un interval de pot participa şi vaporii, care se piat la mică distanţă de animal,
încă în anul 1897 medicul mi dus tratamentul cu veninul al Tiranul Dionisiu nu se mulţu degajă direct din magmă. A- Caşalotul rămîne şi astăzi îm- un vînător lansează harponul,
litar rus Lubarschi a publicat binei în bolile nervilor, în spe mea numai cu faptul că, întem citeoa ore, altele o dată în 24 ceasta este posibil numai în re [ung ?g -frej metrj şj cîntărind
o comunicare în sare vorbea cial de natură reumatică. niţa pe oameni, .ci dorea şi să de ore. înainte de erupţie se giunile vulcanice, unde magma păratul necontestat al oceanelor.
despre folosirea cu succes a ve audă ce discutau e f De aceea, se află mai aproape de supra In comparaţie cu caşalotuh ba- 18 kg. El este legat prin cablu
ninului de albine (sub formă de Cu o sută de ani în urmă, într-o stîncă mare au fost cio aud zgomote subterane şi clo faţa pămintului. lena nu este decît un animal ma de balenieră. Lupta împotriva
înţepături) în tratarea cazuri profesorul Lucomschi pomenea plite nişte ţevi în formă de co cotul apei, după care coloana rin paşnic: botul ei este uriaş, caşalotului prezintă o mare pri
lor grele de reumatism. despre proprietăţile curative ale chilii de melc. Spre capătul ce de apă ţişneşte, rămînînd în aer dar conţine numai fanoane, ab mejdie pentru echipaj şi durea
veninului albinei în combaterea solut inofensive. Gaşalotul însă ză adeseori pînă la 12 ore, ne-
In 1912 medicul vienez R. malariei. un anumit timp, diferit la fie
Tertsch a făcut observaţii asu
pra a 660 bolnavi de reumatism Observaţiunile ultimilor ani care gheizer. Temperatura apei
care erau trataţi cu ajutorul în arată că veninul albinelor apa este de 60—99 grade.
ţepăturilor de albine. re ca un medicament eficace în
tratarea hipertoniei, întrucît în In 1941 au fost desco/ierite cesitînd 80 de lovituri de lance
Rezultatul a fost că la 544 compoziţia sa intră histamina — pînă cînd acesta este răpus. In
bolnavi reumatismul s-a vinde substanţă cu proprietăţi hipoten- gheizere mari în Kamceatka, în l.-:... . .. ••, unele cazuri, dacă animalul se
cat complect, s-a ameliorat la sive (micşorează presiunea sîn- zbate prea puternic, cablul tre
99 şi nu a produs nici o acţiu gelului). apropierea vulcanului Kikpinci , ! % buie tăiat şi animalul lăsat să
ne asupra a 17 bolnavi. Tertsch in valea rîului Gheizerna. fugă, întrucît altfel ar răsturna
socoteşte ultimele două grupe, In tratamentul cu venin tre * m. baleniera.
ca bolnavi incurabili sau bol buie să se ţină seama că Ia li
navi care au întrerupt tratamen nii oameni se observă o creşte Anul acesta sînt în acţiune
tul înainte de vreme.
re a sensibilităţii organismului i npeste 20 de gheizere, dintre ca-
In timpurile noastre sînt cu faţă de acesta şi trebuie să se a-
noscute numeroase cazuri de plice numai în urma avizului re cel mai mare este numit
medicului de specialitate. Vâlkan. El aruncă o coloană Din grăsimea unui eaşalot se
1 1de apă cu un diametru de 3 obţin zeci de tone de ulei. Car
Prof. GHENAD1E CIRCO nea şi oasele sînt folosite la în-,
metri la o înălţime de 40 metri. grăşarea legumelor, precum şi a
păsărilor. Din spermaceti (sub
î Durata unei perioade comple-• stanţă cu aspect de ceară, care
te, adică intre ţişnire şi repaus, se extrage dintr-un- buzunar ce
rebral al caşalotului), se pre
Fluorul împiedica lălalt, ţevile deveneau tot mai variază la gheizerele din Kam pară unguenţi şi roşu de buze.
îmbolnăvirea dinţilor înguste şi se terminau în came ceatka între 2—5 minute şi 5 In măruntaiele caşaloţilor bă-
ra comandantului închisorii. Gu ore. înălţimea coloanei de apă
ajutorul acestei instalaţii primi este de / —40 metri, iar tempe trîni se găseşte cîteodată chih
tive, sunetele deveneau mai am ratura — de la 94 la 99 gra
de C. limbar cenuşiu, chintesenţa par-
fumurilor.
plificate, astfel îneît discuţiile Periodicitatea erupţiei gheize ? N/SA/W
dintre deţinuţi se auzeau foarte relor se datoreşte vaporilor. /W V W
clar.
'Acum 30 de ani doi medici stoma Cercetările au fost continuate timp Se ştie că in scoarfa pămîn- >
Dacă unul din vizitatorii de lului se găseşte o mare canti Centrul comercial a! ora-1
tologi din statul Colorado (S.U.A.), de 10 ani şi au demonstrat că in rin- astăzi ai închisorii lui Dionisiu tate de apă, care după adinci-
ar 'aprinde un chibrit în inferio mea la care se află, capătă di
au observat că in unele oraşe ale a- durile populaţiei care a consumat apă rul ei, atunci la suprafaţă zgo ferite tempercituri, ajm gînd -pi---
motul produs ar răsuna ca uri nă la 100 de grade şi chiar mai
cestui stat, locuitorii au o dantură, sur fluorizată, cazurile de carii dentare au foc de armă. mult. Ca urmare a presiunii şului Alexandria (R.A.U.).
crescînde, de la această adînci-
prinzător de frumoasă şi sănătoasă. scăzut cu mai puţin de 50 la sută.
Ocuplndu-se îndeaproape de această Măsurile de protebţic s-au dovedit a ff: |W>
problemă ei au constatat' că1Japd:' p'dJ1' '"cete ' măi' 'eficace la copiii intre şasP
labilă a acestei regiuni conţine o oa şi opt ani. Această categorie a pre DIN ÎNŢELEPCIUNEA
POPORULUI CHINEZ
recare cantiate de fluor. Medicii au zentat cu 58 la sută mai puţine carii ...în Australia aproape că nu exis- pină umflată la bază cu o circomfe-
făcut o legătură logică intre procen dentare decit copiii din Kingslon de
tajul foarte scăzut de carii dentare şi aceeaşi virslă. Aceasta se datoreşte tă animale răpitoare. Aceasta a favo- rinţă de 15—-20 metri subţiindu-se
cantitatea de fluor din apa potabilă. probabil faptului că fluorul acţionează
Ei au desfăşurat o intensă activitate mai puternic în perioada formării mă Un prieten bun este o adevărată co rizat înmulţirea exagerată a altor a- către vîrf, unde se termină cu o co-
pentru a dovedi justeţea acestei ipo selelor.
teze. CLIPESC OARE STELELE ? I¦?¦ moară. nimale care datorită numărului lor au roană de frunze lungi, penale,
O dată cu experimentarea tratamen Ca să-ţi
In acest scop ei au ales oraşele tului preventiv cu fluor, copiii celor cîştigi un prieten nu este devenit o adevărată catastrofă pentru Datorită sevei palmierului care con
Kingslon şi Newburg, situate in apro două oraşe au fost supuşi unor te
pierea New York-ului, şi, avlnd acelaşi meinice examene medicale pentru a se mult nici măcar un an, dar ca să-! locuitori. ţine mult zahăr, acest arbore este
număr de populaţie. In luna mai 1945 constata dacă fluorul nu prejudiciază
ei au adăugat, apei potabile din New dezvoltării lor generale. * jigneşti este suficient şi un minut. Aşa sînt iepurii de casă, care au distrus în modul cel mai barbar,
burg săruri de fluor in proporţie de
1:1.000.000.000, păstrind in permanen Comparaţia făcută cu copiii de a- Stelele clipesc mereu. S-ar părea străbate atmosfera, care nu este nicio- * Prietenia bazată pe interes nu e du fost aduşi în Australia la slîrşitul Pentru a obţine sucul dulce, se
ţă această concentraţie. In acelaşi timp ceeaşi vîrstă din oraşele învecinate a că se întimplă ceva acolo: poate că
ei nu au schimbat compoziţia apei po demonstrat că sîngele, osatura, creş izbucnesc focuri de artificii sau poate dată complect liniştită, Nu în stele, * rabilă. secolului trecut. Inmulţindu-se fantas- tale tulpina chiar lingă rădăcină, dar
tabile din Kingslon. terea şi starea generală a sănătăţii co că se adună sau se împrăştie nişte Vorba bună îmblînzeşte chiar
piilor trataţi cu fluor nu manifestă nici ci în atmosfera care înconjoară pă- * ger năpraznic. şi un tic de repede, numărul lor atinge as- în aşa fel ca aceasta căzînd, să se ^
.ui simptom negaiiv. In baza cercetă
mîntu! se produc schimbări (bate vîn- e tăzi cifra de peste 600 milioane ca- agaţe de arborii vecini şi să rămînă )
nori. tul sau se amestecă mase de aer u- « pete ţ Plantele consumate de aceste aplecat. Timp de şase săptămîni, din
Ce greutate aveţi ?In realitate, stelele clipesc cu totul med cu altele mai uscate). Iar nouă * rozătoare ar' fi putut hrăni 75 mitica- tăietură curge un lichid limpede. Ju
din altă cauză. Ele se găsesc atît de ni se pare că strălucirea stelelor şi L ne de o i! bea produse astfel 3—-100 litri de suc
departe de noi, incit par a fi nişte culoarea lor se schimbă mereu, că ste- • Dacă socotiţi că puteţi răs 7Devenind un pericol naţional, sa- care prin fierbere se îngroaşă obţinîn
puncte mărunte semănate pe cer, cu lele clipesc, * punde corect la această între vanţii au studiat posibilitatea de a du-se „mierea“ de palmier,
toate că de fapt, fiecare stea este de
mai multe zeci de mii de ori mai ma înainte de ploaie, atmosfera este u -* bare, înseamnă că v-aţi cîntărit, combate aceste animale. Astfel, în ^
re decît Pămîntul, iar numeroase ste
rilor făcute, dr. Hodge, profesor de le sînt cu mult mai mari chiar decît medă şi strălucirea stelelor se schim -ţ desigur, de curînd. Nu uitaţi 1950, au fost inoculaţi cu un virus
Soarele. înainte de a ajunge la ochiul (mixomafoza), cîjiva iepuri, care au ...penokelaritul — un nou material
farmacologie ta Universitatea din Ro- nostru, raza subţire de lumină, care bă, clipitul lor se accentuează. Deci,» însă că această cîntărire s-a
porneşte de la o stea îndepărtată,
chester, a declarat că apa fluorizată putem afla după felul cum clipesc ste- ţ făcut pe planeta noastră şi că răspindit boala foarte repede la cei- construcţie realizat de oamenii de
* O<î> CkoL :
F! uf u ri i au c e l m a i nu prezintă nici un pericol organismu \ greutatea nu este altceva decît lalţi pierind o mare parte din ei. Ca Ştiinţă sovietici este de 16 ori mai
dezvoiiai simţ lui. Rinichii elimină în scurt timp li
chidul. fluorizat păstrind doar o can lele dacă va ploua. rezultat al acestei acţiuni s-a înre- u?or cărămida. Clădirile con-
in afară de stele, pe cer mai sînt» forţa cu care sînteţi atraşi de gistrat în ultimii ani o creştere a pro- s*ru'*e din acest material nu au ne-
şi planele, şi ele ne par nişte puncte > pămînt. Şi, ca să vă convingeţi,
ai m iro su lu i titate infimă de fluor, necesară întă luminoase. Dar cu instrumente care-» aflaţi că un om care cîntăreşte ducţiei de lînă în Australia cu aproa- V0Je de o fundaţie grea şi de con
ririi dinţilor.
măresc — cu telescoape, se poate ve-> 60 kg. pe pămînt, ar cîntări : pe 20 procente ! strucţii solide de susţinere. Noul ma-
1.654,20 kg. pe Soare, 154,80 terial asemănător fontei este poros, ¦
kg. pe Jupiter, 57 kg. pe Nep-
Oamenii cred de obicei că cel dea că planetele au forma unor sfere •’>> tun, 52,80 kg. pe Uranus, 51,60 ...în mările tropicale puţin adînci uşor şi posedă minunate proprietăţi1
mai dezvoltat simţ al mirosului mici. De la planete nu vine numai >> kg. pe Venus, 31,20 kg. pe Mer
îl au cîinii. Cercetările au dove cur, 22,80 kg. pe Marte şi 9,60 trăieşte o „scoică" uriaşă numită de izolare termică şi acustică. El este'
dit însă că cel mai dezvoltat o rază subţire de lumină, ci un întreg ţ relativ ieftin întrucît drept materie
simt al mirosului îl au fluturii. tridacna. 4
In timpul împerecherii masculii mănunchi de raze. De aceea, plane-ţ
simt femelele de la o depărtare Mărimea obişnuită a tridacnei este pnmă pentrU prepararea lui se foI°
de 1,5 kilometri. Fluturii bat re tele au o strălucire uniformă şi n u ; kg. pe Lună. de aproximativ un metru şi jumăta seste argila roşie obişnuită. Fondu
cordul şi în durata zborului, în clipesc ca stelele. Noaptea, planetele» Mai mult decît a t î t : în spaţii te în lungime şi 60 centimetri lăţi rile necesare pentru construirea u nei'
timpul călătoriei ce o fac cu pri pot fi uşor deosebite de stele, dato-» le uriaşe dintre aceste planete me. Uneori însă se întîinesc exem case din penokelarit sînt cu 10 l a ,
lejul schimbării anotimpurilor. rită luminii lor egale. «« greutatea dumneavoastră ar Ii plare care ating pînă la trei metri sută mai mici decît pentru construi-'
lungime şi o lăţime de un metru I rea unei case obişnuite din cărămidă.
exact zero.
Greutatea unei asemenea „scoici“ a- *
junge la peste 500 kg., iar carnea
animalului, care se află în interior, ..la fabrica de încălţăminte „Svit“
—.«¦&»— ar putea să asigure hrana unui 'om din Gottwaldov (R. Cehoslovacă), s-a ^
dat in exploatare o secţie nouă, u n d e)
De ce înfloresc grădinile timp de o săptăhnn" '
încălţămintea de piele este confecţio-\
pentru a doua oară -,V nată prin presare, Feţele pantofilor
şi radioactivitatea
...îri anul 1912 a u fest descoperite s jn t !!xale de talpă cu ajutorul unul
în insule.e Kcim do, Ringa şi altele amestec special. Această operaţiune
Un sericicultor austriac a ob înflorirea pentru a doua oară a po planla rămîne intr-lin repaus silit pînă din Indonezia exemplare de reptile se execută sub o mare presiune la o
servat că albinele nu cad pe flori milor (toamna, iar uneori şi vara) se la primăvară. Anul acesta din cauza
după o ploaie radioactivă. A- produce aproape anual in fiecare gră vremii, creşterea secetoasă progresivă uriaşe varaiu care ajung de temperatură înaltă. „Montarea" unei
cest lucru a fost observat şi de dină, deşi cu un număr mai mic de s-a terminat mai repede decit de obi-
alţi sericicultori ; s-a constatat flori şi aceasta nu atrage atenţia ni . cei şi planta a intrat mal devreme în 3,5 metri în lungime şi o greuiate de perechi de pantofi durează 3,5 minu-
că în acest caz albinele nu vor mănui. In unii din anii căldtiroşi se repaus 'silit. Spre sfirşitul perioadei dc
să iasă din stupi chiar şi atunci produce înflorirea in masă a pomilor repaus a început o perioadă caldă: aproapc 1GJ kg. Varanul esie un an:- jar productivitatea muncii creşte
cînd timpul este cel mai favo şi chiar se înfiripă o recoltă de poa mai mult decit alit au căzui şi ploi,
rabil. me, care de obicei nu se coc, ci pier. iar pomii au şi început noua perioa mal răpitor destul de periculos. A- cu 48,3 la sută.
Din ce cauză se produce aceasta? dă de creştere şi au înflorii a doua vînd fălci bine dezvoltate, înarmate
După părerea unor biologi, oară.
care au studiat acest fenomen, Toate plantele au in timpul anului cu dinţi îndoiţi spre interior şi labe
albinele dispun de un instind citeva perioade de creştere, care .alter Pomii care înfloresc pentru a doua
care le avertizează să se fereas nează cu o stare de repaus. De exem oară nu reuşesc să dea toamna un prevăzute cu gîuare ascuţite, el ata
că de polenul unor asemenea plu creşterea mărului in regiunea Mos rod normal; de asemenea, nu înioi- că cerbi şi pcr.i mistreţi. Pielea va- ...radioamatorul ceh P. Walter a re 1
flori şi să nu adune mierea ra covei durează 2—2,5 luni — mai, iu deauna înfloresc şi in primăvara urmă raniior este tot atît de preţuită ca cepţionat zilele trecute un apel alt
dioactivă care ar dăuna larvelor nie, iulie după care creşterea progre toare. A doua înflorire, care nu este şi cea de crocodil, fiind folosită Ia staţiei britanice „G—2—LU“. Radioa-'
lor. sivă u puieţilor sc întrerupe şi din mo necesară plantei şi grădinarului, poa confecţionarea diferitelor obiecte, ca maiorul englez cerea un medicamen: i
mentul acesta începe un repaus relativ, te fi împiedicată. Dacă vara e sece valize, poşete, încălţăminle etc. Pen pentru fiul său bolnav de leucemie/
>00 0 0 0 0 0 0 < x x x > 0 0 0 0 c O O '-O O O O care. durează de asemenea 2—2,5 luni toasă, cel mai t'irziu pină in iunie gră tru a preîntîmpina pieirea varanilor, Negăsind medicamentul la Praga, P. ţ
— august, septembrie, octombrie. dinarul va stropi planta şi alunei el a căror număr a scăzut simţitor, pe Walter a chemat staţiunea vest-ger-
o ar pulea evita scurtarea perioadelor citeva dintre insulele indoneziene au mană „DL—2—ED“ care în cele din:
2 O sală tipografică a între După aceasta, pomul este in stare de creştere a puieţilor şi chiar dacă urmă a intrat în comunicaţie cu u n '
bi prinderii poligrafice de stat să înceapă o nouă creştere şi împreună toamna e călduroasă, pomii nu vor mai fost create rezervaţii naturale.
^ a R. P. Mongole. cu aceasta să. dea şt flori. Or, în pe- înflori.- 1<*’
| rioada aceasta, timpul se răceşte şi radioamator sovietic. A doua zi, sta
°oooooooooooooooooooooooo
...lîngă oraşul Valparaiso (Chile) fia de emisiune a radioclubtdui cen->
creşte un palmier de o formă curioa- a' Uniunii Sovietice anunţa că
să numit jubea sau arborele-elefant. medicamentul fusese expediat prin
înalt de 30—35 metri, are o tul- avion în Marea Britanie.
