Page 23 - 1958-09

Nr. 0 5 7 ____________ vpum üz "sü ü rm sm m i Pag." 3

w ¦i"i mmB5B5BE5B 5LfiM 33fiiffi xsmmnp&am

mm ' l ' ,<V.:' ZIUA AVIAŢIEI M acaraua, lui O anea
•f5
¦ ¦ ¦ ¦r -r v - - iv-c* . !"v a WM gUg '' ' ' - ; 1* ¦¦'y-M--'-
(Urniare din pag. l-a). loc de curîn'd în R. Cehoslovacă, Ca să ajungi la autoclave, — 'V ezi ce macara am a-
¦n M !m m m . i i wu M H p p M tînăra sportivă romînă Elena
y . De asemenea, aviaţia agrico­ Băcăoanu a obţinut titlul de unde lucrează candidatul de cum ? mă intimpină Oanea, ca
lă ajută, tot mai mult Fa execu­ campioană mondială. Şcoală a
tarea unor lucrări necesitate de curajului şi dîrzeniei, paraşutis- partid Afet Oanea, trebuie să zîmbetul pe buze, arălindu-mi
agricultură, cum ar ti de pildă mul, îndrăgit şi iubit ae tinere­
lupta împotriva dăunătorilor tul patriei noastre, întăreşte fi­ treci prin curtea fabricii, in cazanul care se mişca pe bol­
culturilor, contribuţia la opera zic pe cei care-1 practică, să­
cjc jmpădunre sau 1? prytqcţia •curie, aceeaşi atmosferă care ta încăperii, purtat de macara.
plantaţiilor şi a pădurilor. ? deşte s în. fiecare tînăr ¦cu.cajul,
dîrzenia, Voinţa'şi încrederea în se intîlneşte de obicei la In locul lanţului plin de ulei
Nu .poate ii trecut cu* vederea forţa sa proprie.
I.A.R.T. Deva; oameni care al vechii macarale, Oanea
de ^asemenea avântul continuu pe Sărbătorind Ziua Aviaţiei
care-1 cunoaşte aviaţia sportivă R.P.R,, poporul nostru muncitor descarcă maşina cu carne, cu­ ¦ţinea acum în miipi două în-
din patria noastră. Cu fiecare doreşte piloţilor, tehnicienilor,
an ea atrage un număr tot mai tuturor aviatorilor patriei noas­ tii de conserve etc. La autocla­ ¦trerupătoare electrice de forma
mare de tineri. Cercurile de ae- tre, noi succese în rhutlc’ă for
romodelism, planorism etc. sînt de apărare a cerului scump al ve, ştiam că se intră pe la fu-, unor minere.
frecventate de numeroşi tineri ţării, de cucerire a înălţimilor.
şi tinere, care doresc să pătrun­ Succesele cu care aviatorii noş­ mătoare, II ştiam pe Oanea Apăsă pe un buton şi ma­
dă tainele aviaţiei. Din rîndul tri se prezintă astăzi, de ziua mai m are•peste acele cutii ro­ caraua se opri. 'Cazanul cobori
acestora se ridică piloţi, con­ lor, în faţa partidului şi guver­ tunde, înalte,; şi voluminoase, încet în autoclavă.
structori şi paraşutişti, care duc nului sînt o chezăşie sigură că pe numele lor autoclave, în
şi peste hotare faima sportivă ei vor obţine altele şi mai mari; care se fierb conservele. Par­ — Asta-i macara electrică.
a patriei noastre. Aşa, de pildă, că vor urca mereu, mereu tot că-1 văd şi acum cum trăgea Merge singură, spune Oanea.
la recentele campionate mondia­ mai sus spre desăvîrşirea pre­ de lanţul macaralei, ca săt ri­ Eu apăs pe buton şi ea por­
le de paraşutism, care au avut gătirii lor. dice cazanul pe bolta halei şi- neşte... Dincolo trebuia să trag
toată ziua de lanţ.
de acolo să-l lase încet in
autoclavă. Şi parcă-l mai aud Şi. Oanea îmi întinse braţul

şi acum necăjindu-se: „Afuri­ spre macaraua electrică pe ca­

sit lanţul, ăsta al macaralei. re vopseaua încă-i proaspătă,

Din ce tragi mai mult de el, vrind parcă să arate cum se

din ce merge mai greu“. mişcă.

Am intrat în acea încăpere, Oanea s-a mutat in această

»»«»»*»«««»««» pregătit să aud vorbele lui încăpere de puţin timp. Pină

$ Cercetătorii staţiunii experimentate viticole Odobeşti, lucrează temeinic l a ţ Oanea. Dar... mare mi-a fost atunci secţia de sterilizat con­

L traducerea in viaţă a directivelor Con gresului al ll-lea al P.M.R. de extin- •» mirarea. serve fusese acolo, unde o şti­

J dere tn G.A.C. şi G.A.S. a culturii viţei da vie cu soiuri din cele-mai pro-.o — Unde-s autoclavele? am eu, in acea încăpere plină

| ductive. Succesele obţinute de ţara noastră la recentele concursuri de vinuri * DOVAD A — Autoclavele s-au mutat, de aburi... Autoclavele acelea 5
| încununează cu succes mutica cercetătorilor din staţiunile ţării. Aiil în labo- « îmi spune Visoţki Iordache, erau vechi. Acestea sînt noi.
$ ralor cit şi pe teren ei caută cele mai productive soiuri pentru a ţi extinse»

* in culturi mari în G.A.S. şi G,A,0.-iirl. * meşterul de la conserve. De fapt, totul e nou aici pină

* IN C LIŞEU : Luarea temperaturii şi umidităţii in staţia meteorologică.* Am fost condus întro altă şi felul de a munci. Se simte

Vălul negru al serii se lăsa sile spre cea a ţăranilor indivi­ — Nu mă mai fine, vreau să încăpere, construită nu • de aici• ceva din ceea ce se chea­

agale peste sat. De peste miriş­ duali. După două zile, cind se ştiu şi una şi alta. mult. Are, perefif albi, ,gea­ mă „automatizare“. Cutiile vin
tile gălbui-roşietice curgeau par­ terminase de treierat la aria
La cea mat tmara — B in e! să-l căutăm, fată-l! muri înalte. In orice caz, încă­ de la maşina de închis pe un
... • m
§ e" c ţ e că ultimele care încărcate cu gospodăriei, începu deja să se Al şaselea: 2.900 de kile. perea aceasta nu mai seamănă jgheab şi se opresc drept în
snopi ori cu nutreţ, Scîrfîitul lor împartă avansul. Veniseră tot
se îngîna cu cel al greerilor şi cu felul de oameni şi de la întovă­ — Uă, trâznitu-l-o! Da’ ce deloc cu cea veche. A dispă­ cazan. Aici, o femeie le aran­

face cu atâta amar de bucate 1

sîsîitul lăcustelor lăsate fără a- răşirea din sat şi de la alte — Dumneata faci atîta ? rut parcă şi căldura şi acei jează. Apoi macaraua lui Oa­
dăpost. Cît era cîmpul nu ză­ gospodării şi întovărăşiri din a-
— Nu, tocmai atîta nu fa c! aburi care inundau toate un­ nea ridică cazanul in sus, îl

reai nimic pe el, doar ici-colo propiere şi ţăranii din sat care — Dar cit ? gherele. Ai impresia că te afli poartă pe bolta halei, şi la co­
cîte o claie, două de griu sau nu făceau parte din nici o uni­
— Ceva mai puţin. intr-un laborator. Maşini noi manda fierbălorului. se opreşte
şi un nou mod de a se lucra. şi coboară încet in autoclavă.
(Urmare din pag. l-a). Asigurările şefului secţiei ‘cum 'nutreţ. Privit de departe, cîm­ tate socialistă. Toii erau curioşi — Adecă ?
că nu peşte mult- timp industria pul ,părea tuns. Numai în tar­ să vadă cum ies cei din colecti­ — Asta-i noua secţie a au- — Să tot lucrezi cu macara
pe Simion Morarii şi' pe Nicolae noastră farmaceutică, ă coloran­ laua cea mare a gospodăriei, vă, căci avuseseră holda cea — Vreo... Nu ştiu, n-aş putea
Miuc şi pe Vintilă Popescu. A ţilor şi solvenţilor va primi pro­ încă clin prima zi de seceriş, mai frumoasă de pe tot hotarul.
învăţat pedagogia pe viu, şi duse indigene, nu pot f i. infir­ două tractoare trăseseră brazde Cei sosiţi se îmbulzeau la tabla încă să zic. După amiaz încep
zîmbetul de mulţumire care-i mate de nimic. Aparatura, în
flutura pe faţă vorbea probabil mare parte sovietică, conducerea să treier. toclavelor, îmi spuse Visoţki din asta, ingînă Oanea.
de reuşită. Din oameni care în automată, funcţionarea irepro­
viaţa lor n-au auzit poate de şabilă a tuturor instalaţiilor . — Să venim să vedem? Iordache:... . . . . . IGNA RUDI
xilen, toluen, benzen, a scos lu­ justifică afirmaţiile. M III
crători calificaţi, cu care poate negre care se lăţiseră şi erau — Păi...
munci, în care are încredere. Despre greutăţi, despre fap­
După . 4 zile de la pornire şi-a tul că zi şi noapte în preajma aproape unite. — Dacă vrei, venim.
dat seama că zilele celor trei p. une„rifi .în'folosin,ţă o. am. e.nii., d-e — Eu nu zic să nu veniţi-,
Pe marginea răzorului cu pa­ ! S C H I Ţ Ă dar... să veniţi la anul, atunci
jiştea îngălbenită, veneau două să v-arăi eu...

care încărcate cu griu, trase de | de P. Ţîrău P U B L IC IT A T E

nişte boi de toată frum useţea: •fa

o pereche florilaji, iar cealaltă A doua zi, de dimineaţă, în*
văţătorul şi cu badea Zaharie
roşcaţi şi cu ţinte albe in frun­ din faţa sediului unde contabi­ se îndreptau spre aria indivi­ <^»
dualilor. Pe cîntar se aflau toc­
te. Cei florilaţi erau ai gospodă­ lul gospodăriei afişase deja lis­ mai sacii cu griu ai lui Vasile
Avram, care in după-masa zi­
luni de ; catedră şi aproape lin ¦ l ^ a n e n ^ °vorbit riei colective şi, v erau daţi în tele de avans. lei... nu treierase şi îi cedase ANUNŢ
rîndul unui cumnat al său cu
an de îndrumare ns-a.u fost ,iro* ^ - iH.' Q ... , - răspunderea lui Zaharie Trifu, — Caută-l pe Zaharie Trifu, care făcu schimb, fiindcă aveau
stogurile faţă-n faţă. Cind îi vă­
-te .iJ-.v-n- ' ' ¦ ' ¦ Prea mulţumit doar-şa iar ceilalţi erau a lui Avram tovarăşe şi zi-i ce capătă — H zu pe cei doi că se apropie, pe | Şcoala Profesională dc Ucenici Ghelar
Vasile îl trecură sudori reci de
f ‘ . ~ afirme modest de tot- un - „n-a Vasil|? „individualul“ -din sat. rugă Vasile,:,Avram pe tinărul ciudă şi le ieşi în întîm pinare: Î regiunea Hunedoara anunţă :

Cît priveşte producţia, expu- fost tocmai uşor“ şi să treâcă Cei doi oameni, veneau intre învăţător care nu mai prididea — Pe cine căutaţi, îi întrebă Şcoala pregăteşte muncitori calificaţi în meseria de miner
el, ţinînd capul în piept şi o-
caţiile au fost laconice şi sub­ la alt subiect. Intr-adevăr, n-a cele două care povestind: să-i caute pe atîţia cîţi vroiau chii în pămint. de minereuri. *
liniate din prisosinţă cu termeni fost uşor. Insă cu atît mai mare
tehnici. Benzenul brut obţinui e mulţumirea acelora care pentru — S-a făcut griul mai bun in fiecare. Cu ăsta-s eu cam de-o f Durata cursurilor este de 3 ani. o:
din gazul de cocs, la debenzo- prima dată în ţară produc ben­
lare, se încălzeşte în coloanele zen, toluen, xilen... anul ăsta — zise Zaharie, des- seamă şi el şi eu avem tot ceti­ Examenul de admitere va începe nu la data de 12 sepiem-Ă
de distilare care îl separă in
fracţia K (conţine sulfură de Tovarăşul Marosin, inginer de chizincl vorba. tă pămint, şi tot patru oameni fbrie, aşa cum s-a anunţat', ci la data de 8 septembrie 1958 o-V
carbon) şi benzen fără fracţia K. numai 5 ani, pentru a doua oa­ buni de lucru.
ră în decursul activităţii sale e — Mda, ii răspunse tovarăşul | rele 8. y l
Procesul amintit, mai bine pus în situaţia de a da spre fo­ — Stai că-l caut, numai să
spus etapă a dării în folosinţă, losinţă un nou agregat. Primul lui de drilm. Cit iei ? şti că el are mai mult pămint I Pentru admitere, candidaţii vor prezenta următoarele acte :
era consumat. Oamenii au mun­ a fost o altă secţie chimică. Şi,,
cit fără o cît de mică abatere întrebat dacă în legătură cu ul­ — Om. vedea. î 1. Certificat de studii; &'
de ia cele învăţate, aparatura tima secţie a sectorului chimic,
s-a comportat excelent. La ora distileria de gudron, are ceva — lei zece măji ? . î> 2. Certificat de naştere (copie legalizată).
discuţiei noastre, procesul dării de spus, sezisîndu-mi intenţia,
în folosinţă a secţiei se afla în cu acelaşi zîmbet deschis mi-a '—' Ntimai? ca dumneata. — Am venit să ne convingem 3. Certificat de sănătate (analiza sîngelui şi radioscopia
etapa doua (obţinerea benze­ spus : „Nu 1 Rectificarea, deşi şi noi, Vasile, zise Zaharie, tră­
nului brut rafinat), concomitent — lei mai mult ? — Ba nu are. Cîte 4 iugăre gind cu ochiul către învăţător. Jpulmonarăf; (
efectuîndu-se pregătirile pentru cea mai complicată secţie, îmi — Iau douăzeci şi cinci pe avem fiecare.
puţin! — Bine, bine, dar eu am zis 4. Declaraţia tip, privind starea materială a părinţilor^
— Zău ? Da, de unde ? — El are vreo 600 şi de aco­ să veniţi la anul şi nu aici. Am
lo cit vrea să lucre. uitat să vă spun, nu-mi mai (susţinătofll&r legau,)J
— De unde s-a făcut. place aria asta, îs stogurile
prea mici. Veniţi la anul pe aria Se poţ înscrie absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă deyi
din vecini şi apoi să mă căutaţi
— N.u cred. Bată-te, nu mă mai ţine de >15— 18 ani. ,V|

— Să vii poimiine să vezi. vorbă, că-s infierbîntat. Aş vrea > Drepturile elevilor sînt cele prevăzute de H.S.M. ifj(

— Vin. Să şti că v in ! să văd cum a ieşit l > Cererile de înscriere însoţite de acte se vor prezenta sau

Apoi, cei doi îşi deteră bineţe — Spune drept, ce vrei să pe listă c-o să mă găsiţi neapă­ •trimite secretariatului'''şcolii pînă la data examenului. ^

• Larriúriri suplimentare se pot obţine de ia secretariatul’

etapa a treia — tratarea cu a- place cel mai mult. Aici vreau şi se despărţiră. Zaharie se du­ vezi ? Cum a ieşit el, ori cum rat pe-acolea, pe undeva pe Un­ ¦ \
\
buri. să rămîn“. se spre aria colectivei, iar Va- ai ieşit dumneata ? gă Zaharie. Inţeles-a-ţi ? •??>-O -O* O ¦*<>- < j v o

; Vestitul baron MUh- de importanfă şi mai niare. Un urmaş nedemn al lui lipsească „motivat" de. la bui să i se mulţumească
şut. „Sînt chemat la Pe­ pentru ' amuzantele sale
' chhausen, cunoscut iii la- " îndeplinind' cîţiva ani troşani“ — spunea el o- istorisiri. Miinchhausen a
mea întreagă pentru ar­ la rînd o astfel de func­
ta cu care a ştiut să'ticlu­ ţie, umblind prea mult \ dată. .„Trebuie să fiu pre­ născocit fantasticele' sale

iască fantasticele sale ân; cu capul printre nori^ MUNCH HAUSEN zent la Deva" — spunea aventuri de vînătoare şi
timplări de la vînătoare Starţ a început să aibă altădată, etc. Toată lu­ din călătorii exagerind.
‘precum şi din călătoriile ameţeli şi a uitat de un­ m e a ., ştia că el lipseşte
faptele pînă la grotesc cu

şi aventurile sale uimi­ de a plecat. Din cauza în cu totul alte sqopuri scopul de a-şi bate joc

toare de pe uscat şi de ameţelilor, probabil, s-a Bazindu-^e pe cunoştin­ atîta încredere. Comuniş­ vină supărătoare. Cam chefuri, comportindu - se. — pentru chefuri şi alte de nişte nobili lăudărosi,
pe apă, şi-a găsit un ur­ apucat apoi de unele năz- ţele care le aveau des­ tii din sector l-au ales în .de cînd conducet Starţ, cum nu stă bine unui. distracţii — dar ca toa- creduli; şi proşti care îşi.
maş ! bitil, pentru care a fost pre activitatea din trecut fruntea organizaţiei de brigada a început să in- membru de partid. Puffn te aoeslea 'i se da creza­ om.orau timpul uitîndu-se

Previn însă de la în­ nevoit să se înapoieze lu a lui “Starţ, ei şi-au arun­ bază'. Conferinţa de par­ tîmpine greutăţi, să nu-şi pe ocolite, cu timiditate, re şi i..se. motivau absen­ în fundul paharului cu
ceput pe pasionalii după locul său de' muncă din cat citeva zîmbete pline tid pe mină l-a ales şi ea mai realizeze planul... De cu teama ca nu cumva ţele,, chiar. plătindu-i-se li­ vin şi lăudindu-se cu fap­
aventurile din codrii plini anii, tinerelii-, întocmai de înţeles, apoi. s-au feli- in noul comitet. Să-l fi cînd a fost ales Starţ se­ să-l şifoneze, tovarăşii nele zile. te de vitejie pe care na

de urşi sau clin închipu­ după cum baronul Miin- ^citat din pirviri: „ce to- • văzut atunci, la conferin­ cretar, organizaţia de ba­ din comitetul de partid S-a ântimplat insă că le-au săvîrşit niciodată.

itele ţinuturi necunoscute, chhausen, după ce-şi în­ varăş minunat a venit in ţă, pe Starţ cum tăia in ză n-a mai ţinut nici o i-au atras atenţia asupra în/r-o zi nu i s-a mai a- Miinchhausen-Ladislau
să m rşi facă prea multe cheiase cariera militară, rindurile noastre! O a- carne vie cu critica: „co­ adunare... De cînd a fost lipsurilor. cordat învoirea cerută.
al nostru, vrind să mear­
iluzii la aflarea acestei s-a înapoiat in orăşelul devăratăi fo rţă ! Să-i dăm mitetul de partid a dus ales în comitet, Starţ n-a — Tovarăşi — a spus gă pe urmele tui Muri-
— Tovarăşi, a pus el
său natal de pe frumoa­ de lucru, să-l punem la o slabă muncă politică“; participat la nici o şedin­ din nou mina pe inimă, el din nou cu mâna pe chhausen cel adevărat, a
veşti.

Ladislau Starţ — căci sa vale a Weserului, un­ treabă!” ,,conducerea tehnico - ad­ ţă... aşa cum făcuse în prima inimă. — dar am un caz încercat să-şi bată joc

el este persoana in care de şi-a desfăşurat activi­ Şt, l-au repartizat îti- ministrativă a muncit Chiar şi tovarăşii din zi cînd venise la mină, grav, un caz mortal in nu de nişte nobili trîn-
am descoperit pe urma­ tatea care i-a. adus fai­ tr-una din brigăzile frun­ prost; tehnicienii din sec­ comitetul de partid şi din recunosc că astea sînt familie... Mi s-a prăpădit davi ci de tovarăşii săi
şul faimosului baron -— ma proverbială. taşe de la abatajele fron­ tor nu fac nimic"... Lip­ conducerea minei au în­ lipsuri ale mele însă vă bietul ţatăm eu... Se poa­ de muncă, de sarcinile
nu se îndeletniceşte nici tale. In virtutea inerţiei, sa de răspundere faţă de ceput să se seziseze că promit că brigada mea te să nu-mi. dafi posibi­ de partid, de calitatea de
cu vinătoarea şi n-a. că­ — Vreau să-mi reiau brigada în fruntea căreia sarcinile' de nartid, indis­ Starţ nu se nrea ţine ele va depăşi planul, că voi litatea să-l înmormîntez? membru de partid.
viaţa de miner — a spus
lătorit încă pe lună şi el cu mina pe inimă cind ciplina in producţie au treabă. Din noiembrie, . Nu ştiu ce mutră ar fi
nici măcar cu barca pe. s-a prezentai pentru a fusese, pus Starţ, a conti­ fost făcute praf de către n-a existat, lună în care pune organizaţia de bază făcut Münchhausen văzân- Astfel de fapte nu pot
nuat un timp oarecare pe roate... că voi face... fi tolerate. Luînd în dis­
un pîrîu. Starţ în conferinţă!
¦Viaţa lui Starţ na e fi angajat din nou la să-şi depăşească planul. să fi prestat toate postu­ voi drege... , du-şi urmaşul cu cită cuţie activitatea lui Stări
mina Lupeni.- Vreau să A mai. trecut un timp rile. In decembrie n-a gravitate şt, sinceritate Ladislau, comitetul de
chiar atît de bogată în arăt celor care nu le-a — N-am să mă opresc oarecare. Starţ a început muncit nici o zi dar, nu Dar n-a făcut nimic, spune o minciună atît de 'partid al minei Lupeni a
aventuri ca a bătrînului plăcut de mine cine sînt să oină şi să plece de la se ştie datorită cărui n-a dres nimic. M inusu-. gogonată pentru că bă- hotărit. să-l excludă din
baron. Starţ al nostru, a eu şi ce pot eu ! aici — a. început să se şut cu limuzina. Cu li­ fapt, a primit salariu. E rile de producţie adunîn- irinul Starţ, tatăl lui La­ rindurile sale şi să-l des­
păşit in viaţă ca miner. bată Starţ cu pumnul in muzina proprie. Mina drept, în unele dăli a fost du-se zi de zi, au înce­ dislau - Münchhausen era tituie din funcţia de se­
La început, după cum La ce s-o fi gindit La­ piept, .impăunindu-se cu i-a acordat tot sprijinul învoit, a fost motivat. In put să crească vertiginos. sănătos tun la ora aceea cretar al organizaţiei, de
şi-l amintesc unii tova­ dislau Starţ cînd a ros­ rezultatele muncii între­ să-şi cumpere o maşină cîteva dăţi a fost învoit . şi este sănătos şi trăieşte bază din sectorul III.
răşi, el a fost un miner tit, cu pumnii strinşi, gii brigăzi — voi reali­ nou-nouţă. L-a sprijinit să-şi cumpere maşina, în In prima jumătate a a- şi acum numai la doi puşi
simplu şi harnic. Tocmai plin de hotărire, cuvinte­ za... voi face... voi drege... să-şi facă şi garaj. în­ alte dăţi să-şi facă for­ nului, brigada în care lu­ de Lupeni, la Vulcan, Adunarea generală a
ele aceea, apreciinduâ-se le acestea din urmă, nu­ tregul colectiv era parcă mele pentru maşină, în cra Starţ bătea recordul organizaţiei de bază din
activitatea, in anii regi­ mai el poate să ştie. Ceea — Ce om hotârît! — mindru că minerii din alte dăţi să-şi aranjeze pe mină în ce priveşte Münchhausen este con­ sector a aprobat în una­
mului. nostru i s-a în­ ce au gindit insă tovară­ îşi spuneau cu satisfacţie Lupeni au început să-şi diferite situaţii „foarte rămânerea in urm ă: mi­ siderat ca cel mai mare nimitate aceste măsuri şi
credinţat o funcţie de răs­ şii din conducerea minei tovarăşii cu munci de cumpere maşini. importante“. Oamenii îl nusul se ridicase la pes­ mincinos al tuturor tim­ a condamnat cu asprime
pundere in aparatul de răspundere de la mina te 8.000 tone de cărbune. purilor. El nu merită însă comportarea lui ¦ Start
stat iar după o perioadă şi cei de la comitetul de Lupeni. Să-l punem şi Cu toate astea, unele vedeau insă plimbîndu-> Munca de partid continua această acuzaţie nedreap­ Ladislau.
a fost ridicat intr-un post mai serios la treabă! tă ci mai degrabă ar ire-
partid, se poate deduce lucruri au. început să de­ se cu maşina, trăgind să lîncezească in sector. M, CRISTESCU ,
cu uşurinţă. In scurt timp, Star! n Secretarul continua să
început să -fie? copleşit de

v * o-¦ a-sf- «--o-®-« a-*-*-*- • o-a-* 9 o-c o-o-o-o-e~e-a j ó oö~b #-« j » 9 # * t j n n O i í r t o c c m n i n i t s t n i i x i i M »• î n n u t i i i m m i l t l m » i i i ot I l i m i m ! i t » • • « M I M i J l l t c : »»«»« M