Page 25 - 1958-09

Să asigurăm orecoltă bogată
< X > < X > 0 0 0 <X ><>0 < X > < > < X > < > < X X > < > 0 < X X > < X > < X > < X > < > x > 0 <><>0 <>0 0 0 0 < X X > 0 0 < X X ^ O < X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <>0 0 < > 0 O < x * x > o c
PENTRU A N U L VIITOR!
La brigada S.M.T.
din Dobra, pregătirile
pentru începerea lu­
crărilor din campania
agricolă de toamnă
s-au terminat de cîieva zile. A-
cum tractoarele sînt gata pentru
a începe bătălia însăiinînjărilor de
toamnă.
, li\! CLIŞEU: Tractoristul Vas
| Geza face ultima verificare trac-
I torului universal U.T.O.S. 26, du-
f pă care va porni la arat pe ogoa-
j rele întovărăşiţi lor din Dobra.
JHa $e&ala
p_.0-p.uiam de mda
dm fpdm iaai
La Şcoala populară de artă
din Petroşani lucrările de cură­
ţenie a localului sini pe termi­
nate. Acestea nu au cauzat în­
să o piedică pentru desfăşurarea
examenelor de admitere. In ul­
tima săptămînă, în fiecare dimi­
neaţă şi după-amiază muncitori
tineri şi vîrstnici, s-au îndreptat
spre sala de examene. Pînă în
prezent au fost admişi peste 60
de candidaţhrxire s-au înscris
la clasele de teatru ( actorie şi
regie), canto, muzică şi arte
plastice. E de apreciat că în a-
cest an, comitetele sindicale din
întreprinderi şi instituţii au a-
corclat o mai mare atenţie re­
crutării de talente pentru şcoa­
la populară de artă. De la ex­
ploatarea minieră Aninoasa, de
pildă, şi-au susţinut deja exame­
nul, cu calificative foarte bune,
tineri muncitori de la subteran
şi suprafaţă ca tov. loan Păs-
trăveanu, Constantin Mateescu,
Gheorghe Iordache, loan Achim,
Mircea Bărbulescu şi mulţi al­
ţii. Mulţi dintre artiştii amatori
ai formaţiilor artistice din raio­
nul Petroşani, fiind apreciaţi de
profesorii şcolii populare de ar­
tă, au fost atraşi spre şcoală.
Au venit la secţia de canto, so­
lişti bine cunoscuţi de pe sce­
nele şi estradele diferitelor con­
cursuri şi festioale artistice, ca
tinerii muncitori ai cooperativei
„Jiul“, Ioana Baban şi Gustav
Tollini, studentul Octavian Pă-
traşcu de la I.M.B. şi alţii.
înscrierile şi examenele conti-
tinuă pînă în ajunul zilei de 15
septembrie, cinci şcoala îşi va
începe cursurile unui nou an de
muncă rodnică.
F. LAZAR
In curînd va începe cel de al V-lea Concurs
al formaţiilor artistice de amatori
Me mai desparfe puţin timp pînă la
faza intercomunală a celui de al V-lea
concurs al formaţiilor artistice de a-
matori. a căminelor culturale, caselor
raionale de cultură şi colţurilor roşii
din gospodăriile agricole colective. La
acest concurs vor participa formaţiile
de cor şi soliştii vocali, echipele de
dansuri şi soliştii dansatori, formaţiile menle pentru fanfare şi orchestre —
instrumentale şi solişti Instrumentişti.
La 15 noiembrie a.c., în întreaga re­
giune va începe faza intercomunală.
Pentru ca echipele să se prezinte în
condiţii cît mal bune, atît în ceea ce
priveşte alegerea repertoriului, cît şi
privind interpretarea, conducerile cămi­
nelor culturale şi instructorii formaţi­
ilor artistice trebuie să treacă de în­
PROLETARI DIN T Ú É tE ŢĂpTLE, ÜM Ţ I-V a I
Anul X Nr. 1158 Marţi 9 septembrie 1958 4 pagini 20 bani
0 loaâ fieforie In în iîm p in a re a
a şiiiifei şi Z I L E I DE 7 NOIEMBRIE
tehnicii §®fic!tLL
MOSCOVA (Agerpres). — TASS SUCCESE ÎN MUNCA — \r
transm ite:
Colectivele secţiilor uzinei sută. Succese deosebite s-au în­ Muncifori fruntaşi
In Uniunea Sovietică a fost pusă „Viotoria”-Călan muncesc cu în­ registrat la secţia semicocs unde de la U. I. L.
în funcţiune prima parte a unei noi sufleţire pentru ca planul de rezultatele au întrecut aşteptă­ SEBEŞ
centrale atomo-electrice. Puterea păr­ producţie să fie depăşit încă din rile. Aici, datorită însufleţirii cu
Si pilii câmpiile ic iiiiiini ţii intrată în funcţiune este de 100.000 primele zile. Această constatare care munceşte întregul colectiv,
k\V. Puterea totală a acestei centrate am putut s-o facem acum cînd s-a reuşit ca pînă în ziua de 5
| Lucrările pentru asigurarea reuşitei campaniei de toamnă va fi de 600.000 kW. s-au scurs numai cîteva zile din septembrie inclusiv, planul de
j sini în plină desfăşurare. Pentru aceasta in unele sate s-a i luna septembrie şi cînd ş-a ob­ producţie să fie îndeplinit în pro­
l început eliberarea terenurilor ocupate de culturi de toamnă, se- j Aceasta este a doua centrală atomo- porţie de 141,9 la sută.
î lecţionarea seminţelor şi transportul bălegarului. Unităţile sec-1 eleclrică din U.R.S.S. Prima a fost servat că rezultatele celor din
j torului socialist-cooperatist au luat măsurile cuvenite pentru | pusă în funcţiune în iunie 1954. Ea a La secţia turnătorie s-au ob­
\ asigurarea executării lucrărilor în termen scurt. întovărăşirile i fost şî prima centrală atomo-electrică Căian sînt bune. Atît Ia furnale ţinut de asemenea rezultate fru­
din lume. moase. Datorită hărniciei tutu­
j agricole au înmagazinai seminţele necesare. cît şi Ia turnătorie şi semicocs ror brigăzilor şi echipelor s-a
în satul Aurel Via? cu reuşit ca pînă la 5 septembrie
A u condiţiona! 3 2 fone sem inţe pianul de producţie a fost de­ planul să fie îndeplinit în pro­
Sărbătorirea păşit. porţie de 119,1 Ia sută.
zilei aviaţiei
R. P. Romîne De pildă, la cele două furnale,
pînă în ziua de 7 septembrie,
planul de producţie a fost înde­
plinit în proporţie de 109,5 la
Satul Aurel Vlaicu din raionul DIN PRIMELE ZILE Gaferistu! NANDOR MORO faes
Orăştie a îmbrăcat duminică din parte dintr-o brigadă de tineret.
Campania de toamnă este in re parte din suprafaţă este ocu­ nou haină de sărbătoare. Ţăra­ In luna aceasta colectivul mi­ livrînd în plus cantităţi însemna­ Este considerat de tovarăşii săi
plină desfăşurare şi în comuna pată cu culturi de' toamnă, Ta nii au pus la porţi şi la. gea­ nei Ghelar a pornit la muncă te de minereu de tier. ca unul dintre cei mai buni mun­
Stre'isîngiorgiu. Aci, pînă la da­ care, nu peste multă vreme, se muri drapele şi flori. Fie că avîntată pentru a livra Combina­ citori gateristi.
ta de 5 septembrie a. c., a fost va.începe culesul. intri în sat pe uliţa principală tului siderurgic din Hunedoara ir
transportată cantitatea de 3.000 cît mai mari cantităţi de mine­ n
tone gunoi. Satele care au trans­ Pînă acum a fost condiţiona­ sau prin grădini, peste tot, sa­ reu de fier. Şi roadele muncii au Colectivul minei Teliuc, care
portat cea mat mare ¦ cantitate tă o cantitate de 32 tone semin­ tul te întîmpină cu multă prie­ început să se vadă încă de pe în ultimele două luni nu şi-a rea­ T1
sînt Valea Sîngiorgiului, Chitid ţe. Pentru ca lucrările campa­ tenie. încă . din primele ore ale acum. In primele 6 zîle ale lunii lizat sarcinile de plan, a înce­
şi Ohaba. De asemenea au iost niei să decurgă în bune condi- dimineţii au început să soseas­ septembrie colectivul exploatării put să desfăşoare o muncă mai ?Í
executate arături pentru însă- ţiuni, funcţionează 7 centre de că aici oaspeţi. Au venit nu nu­ miniere Gheiar a îndeplinit pla­ susţinută. In primele 6 zile ale
mînţări de toamnă pe o supra­ reparaţii ale uneltelor agricole. mai din satele din împrejurimi ci nul în proporţie de 111,8 la sută acestei luni el şi-a îndeplinit sar­ 1
faţă de 15 hectare. Trebuie men­ şi din Şibot, Vinţ şi din alte co­ cinile de plan în proporţie de ;i
ţionat faptul că această supra­ întovărăşirile agricole din co­ mune ale raioanelor Orăştie, 102,4 la sută.
faţă arată a fost executată pe te­ mună au transportat la baza Alba şi Sebeş. Aici, ca în fiecare ./.... \i
renurile libere şi. că cea mai ma­ de recepţie cantitatea de 5.251 an a avut loc şi duminică cu REZULTATE BUNE Iov. IOAN BESOIU, lucrează
kg. griu, care urmează să fie prilejul zilei Aviaţiei R.P.R. o la manipulat- buşteni. Muncind cu
schimbat cu gnu de soi. adunare comemorativă. . De ce Harnicii mineri de la exploa­ Cele mai bune brigăzi de mi­ multă- conştiinciozitate el a reuşit
tocmai aici ? Pentru că în acest tarea Ţebea, raionul Brad, au neri în această perioadă s-au do­ să-şi depăşească norma în luna
Âu cules porum bul de pe 40 h ectare sat s-a născut şi a copilărit Au­ obţinut în fiecare lună succese vedit a fi cele conduse de Ni- august cu- 3,5 la sută.
rel Vlaicu, acela care alături de demne de laudă. In primele 0 colae Lăzăruţ, de la raioriul I,
In comuna Bretea- M ăceu; la aceeaşi da­ nează în buhe cbndi- Traian Vuia aveau să devină zile ale acestei luni ei au reu­ care a îndeplinit planul în pro­
Streiului pregătirile pen­ tă erau executate ară­ primii aviatori rornîni. şit să îndeplinească planul !a porţie de 109 la sută, Teodor
tru reuşita campaniei de turi pe suprafaţa de ţiunil "• /extracţia cărbunelui în proporţie Gherman, de Ia raionul II, cu
toamnă au început spre 180 hectare. In cursul dimineţii oaspeţii au de 115,5 la sută. In frunte s-a
sfîrşitul lunii august. Pentru eliberarea te­ situat colectivul raionului ÎI cu 107 la sută şi Mihai Şimon, de
Rezultatele s-au şi ară­ Un lucru lăudabil es­ yizitat casa memorială. Tineri o realizare a planului în propor­
tat. La data de 5 sep­ te că toate întovărăşi­ şi vîrstnici au cercetat cu multă ţie de 110 la sută. la înaintări, cu 114 Ia. sută.
tembrie anul curent era rile din comună au în­ atenţie primele aparate de zbor
magazinat seminţele ne­ renurilor unde se vor în miniatură, (piese de diferite
transportat gunoiul în motoare ale lui Aurel Vlaicu,
cesare. In ceea ce pri­ fotografii ale oraşelor şi rutelor
cantitate de 140 tone, pe unde a zburat Aurel Vlaicu).
veşte uneltele, repara­
cea mai mare cantitate rea lor este asigurată face însătnînţări de Fratele pilotului, loan Vlaicu,
precum şi Sîrbu Mihai şi Iosif
Fiind transportată în prin atelierele din fie­ toamnă, în comună s-a Gronciova, vechi prieteni care Noi descoperiri arheologice
l-au ajutat pe Aurel Vlaicu să-şi în raionul Alba
satele Ocolişul Mare şi care sat, care funcţio­ început culesul porum­ realizeze visul de a zbura cu
un aparat construit de el, au po­
bului, fiind deja cules vestit celor prezenţi amintiri din
acei ani.
de pe o suprafaţă de 40
hectare. In această ac­
ţiune satele Plopi, Ată-
ceu şi Bretea Strei au
obţinut cele mai bune La ora 11 a fost un moment Valea Mureşului păstrează In faţa gării Sîntimbru — conţinînd resturile de oase a r
solemn. întreaga asistenţă se a- pe terasele sale numeroase ur­ Fabrică — în locul numit „In se ale unui mort, ceea ce pre-
rezultate. fla în faţa monumentului lui me de aşezări omeneşti din ţărmure la ierugă“, acolo un- cizează ritul de înmormântare
Aurel Vlaicu. Fanfara intonează cele mai îndepărtate timpuri. de a fost cariera de nisip a cunoscut sub denumirea de in-
In Valea Jiului imnul de stat. O delegaţie de a- fabricii de cărămidă, s-au des- cinerare, specific triburilor
viatori depune coroane de flori, Colectivul - ştiinţific al mu­ coperit, prin săpături sistema- trace.
zeului regional Alba Iulia, din iice două straturi de cultură. După obiectele găsite se
iar pionierii buchete de flori. însărcinarea Academiei R.P.R. Im suprafaţă se găseşte un poate spune că vechii locuitori
ite ra se lucrării p e n îru c o n síru e fia filiala Cluj a executat între strat din epoca de bronz (a- ai acestor meleaguri se ocu-
conducías m a g istra le Se păstrează un miluit de recu­ proximativ 1.500 de ani î.e.n.), pau cu pescuitul, agricultura
16—26 august, cercetări la iar mai jos, pînă la o adinei- şi creşterea vitelor. Ei aveau
legere în memoria lui Aurel me de 1,20 m. un alt strat din un deosebit simt' pentru fru-
Vlaicu. Sîntimbru, raionul Alba, reuşind epoca neolitică (cca. 4.000 ani mos aşa cum. dovedesc culorile
Pe şantierul din bazinul car­ zate, constructorii au reuşit să Adunarea festivă a avut loc să determine două importante
bonifer Valea Jiului se desfă­ monteze pînă acum 15 km. de
şoară intens lucrările pentru con­ conductă peste munţi şi tere­ in marginea satului. Acolo de aşezări, din timpul orînduirii
strucţia conductei magistrale, nuri accidentate. Muncitorii de
care va transporta gaze de son­ comunei primitive.
dă de la schela petroliferă Ţi- pe şantierul nr. 4 Vulcan s-au
cleni, regiunea Craiova, la ter­ angajat să termine întreaga lu­
mocentrala electrică din Paro- crare ce le revine lor la slîr-
şeni. Folosind mijloace mecani­ şitul acestei luni. (Continuare în pag. 2-a) I
î.e.n.) din ciclul ceramicii pic- şi motivele decorative ale ce­
tate. ramicei lor.
Tot pe ţărmul drept al Mu- Lunca Mureşului, pădurile
Se pregătesc pentru concurs reşului, puţin mai jos de a- din apropiere, bogatele izvoa-
ceastâ aşezare, în locul cunos- re de apă, precum şi posibili-
Dintre actorii amatori cităm pe cat sub numele „Pe Obreja la feliile de apărare ofereau con-
Rozalia Furcă, Fadislau Hor­
Membrii căminului cultural vath şi Maria Gherman. Tabaci", s-a identificat o altă difii foarte prielnice pentru a-
„Horia“ din comuna Cristur se
pregătesc intens pentru a se La acelaşi concurs cristurenii aşezare din epoca de bronz, şezările statornice ale triburi-
prezenta în condiţiuni cît se poa­ vor prezenta o suită de dansuri
te de bune la concursul „1. L. romîno-maghiare şi diferite cîn- cu urme sporadice de frag- lor din aceste îndepărtate
Caragiale”. Ei pregătesc piesa tece.
„Umbra” de Laszlo Ferencz. Maşina „Interlcc“ mente ceramice din prima vremi.
J : de la fabrica Sebe-
;g:j şui, csle mînuită cu parte, a epocii fierului. Prin descoperirea noilor aşe­
| ; dibăcie de tînărul
/lo a n Ştefani, care, Pe Ungă obiectele caracte­ zări preistorice, comuna Sin-
cu ajutorul ei, ţese ristice fiecărei civilizaţii — timbru, cunoscută in toată ţa­
ceramica pictată, în mai multe ra prin marea ei fabrică de
dată la fixarea programului pentru Bilanţul activităţii activiştilor trebuie material de bumbac culori, oase de animale, sule cărămidă şi ţiglă, precum şi
pregătirea formaţiilor. să-l constituie, în primul rînd, antrena­ pentru lenjerie de şi spintecătoare de os, fusaiole prin bisericuţa ei gotică, for-
rea tuturor unităţilor culturale în bărbaţi şi femei. pentru tors lină, fragmente de tificată, ridicată de loan Cor-
In sprijinul formaţiilor artistice de concurs şi totodată străduinţa pentru ceramică ornamentată în spi- vin de Hunedoara, îşi fixează
amatori, Casa Centrală a Creaţiei din o cit mai înaltă calitate a interpretării In fiecare lună, tî­ rate, motive geometrice şi ca- astfel încă o bază puternică,
Bucureşti a trimis tuturor căminelor bucăţilor din repertoriul ales pentru nărul Ştefani îşi neţuri — s-au descoperit vetre în trecutul milenar, ca o re­
culturale o serie de materiale — cu­ concurs. depăşeşte norma în
legeri de cîntece, dansuri, aranja- medie cu 25 la
De asemenea, atît perioada de pre­
care trebuie să fie folosite din plin gătire a concursului, cît şi fazele de sută. de foc, locuinţe-bordei, chiripic, giune intens locuită în de-
de către instructori. concurs, trebuie să constituie un bun
prilej pentru ca fiecare unitate să or­ IM CLIŞEU: si o urnă funerară cu capac, cursul veacurilor.
Cel de al V-lea concurs al formaţi­
ilor artistice de amatori se va desfă­ ganizeze şi să dea cît mai multe spec­ Tov. loan Ştefani
şura sub lozinca „Nici o unitate cul­ tacole în rîndul ţărănimii muncitoare
turală în afara concursului". Astfel în timpul lucrului.
că ea trebuie să constituie un mijloc . din satele respective sau în deplasare.
de mobilizare a tuturor cadrelor di­ V.. MUREŞAN Noi membri în colectivul sportiv
dactice şi a altor intelectuali din sa­
tele noaslre pentru a reorganiza şi instructor al secţiei regionale In ultima lună, colectivul du-sela C.E.C. suma de 400 lei.
pregăti toatţ formaţiile căminelor. u de în.văjămînt şi cultură sportiv „Dinamo“ din Cristur In acelaşi timp, mişcarea
şi-a mărit componenţa cu un
număr considerabil de membri. sportivă a luat un avint deose­
In această perioadă s-au înscris bit. In fiecare duminică, mem­
150 de membri, de la care a brii colectivului susţin meciuri
fost strinsă cotizaţia, depunîn- de fotbal cu alte colective din
satele învecinate.