Page 26 - 1958-09

Pag. 2
IF ir m a
ä.
La Deva scor alb
Intîlnirea dintre formaţiile
Gorvinul Deva şi Constructorul
Hunedoara a luat sîîrşit cu un
scor a lb : 0—0. După aspectul
jocului rezultatul este cît se
poate de echitabil. In prima re­ înlăturate printr-o muncă asiduă putea obţine victorii, numai aşa strucţie alte agregate de mare
priză jucătorii celor două echipe
au avut perioade egale de domi­
nare, însă înaintările au ratat
situaţii clare de a marca. Ata­
canţii „Constructorului“ au fost
ceva mai periculoşi la poartă,
însă portarul „Corvinului“, Ju- întoarcă situaţia de moment. Barna (Petroşani) şi Şimon pe acest şantier ritmul lucrări­
nea, a intervenit prompt şi cu „Gorvinul“ Deva a înghesuit de (Deva).
multă siguranţă. In această par­ multe ori jocul pe centru, ceea ¦ir mijlocul acestei sâptămîni con­
te a jocului, ca de altfel de-a ce a dat posibilitatea adversa­ In deschidere s-au întîlnit e- structorii au terminat de mon­
lungul întregii intilniri, apărarea rilor să se regrupeze şi să res­ chipele de pitici din Deva şi Si- tat partea metalică a vetrei cup­
formată din Wurm, Csikoş şi pingă cu uşurinţă mingea. Spre meria. Piticii deveni au învins torului. Lucrările de zidărie la
Olaru au respins orice atac al sfîrşitul jocului cînd au fost fo­ cu 1—0 prin punctul marcat i prima cameră regeneratoare sînt
adversarilor.
In repriza ă 11-a, jucătorii de
la „Sorvinul“ Deva forţează în­
scrierea unui gol, domină cu in­
sistenţă în unele momente, însă
înaintarea nu se poate descurca
în faţa porţii. Este drept că sto­
perul echipei „Constructorul“,
Drosus, portarul Buzeă şi fun­
daşul Ivan Romulus, au muncit
mult pentru ă respinge atacu­
rile devenilor.
Intîlnirea de pe stadionul
-„Gorvinul“ din Deva, n-a satis-
Dinarno Orăştie învins
pe teren propriu
După toate pregătirile făcute
în vederea meciului de dumi­
nică, formaţia Dinamo Orăştie
a intrat pe teren cu încrederea
intr-o victorie sigură. Totuşi,
buna dispoziţie de joc a zlătne-
nilor a dejucat planurile dina-
moviştitor pe care i-au învins
cu scorul de 3— 1.
Scor la limită
La Alba Iulia, formaţia. .U ni­
rea din localitate, a intîlnit du­ mită cu scorul de 1—0 (1—0). vedere tehnic, lipsind colabora­
minică echipa Metalul Cugir.
Partida.s-a soldat cu scorui de
1—0 in favoarea gazdelor.
'In general, s-a jucat destră­
mat, în unele cazuri depăşin-
du-se limita sportivităţii.
BI F El A I I
La Hunedoara meci de egalitate
Nici de data aceasta, intîlnirea din care s-au marcat golurile.
dintre echipele Gorvinul Hune­
doara şi Minerul Lupeni nu s-a
dezminţit. Ambele echipe au
practicat un joc pur de campio­
nat făcînd totul pentru victorie.
Şi, cum este şi normal, la un
asemenea joc, jucătorii sînt foar­
te concentraţi şi de teama de a
nu greşi, greşesc mai mult. Gei
22 de jucători, şi în special hu-
nedorenii au tras la întîmplare,
au pasat greşit, creînd faze con­
fuze. Totuşi, cei aproape
3.000 de spectatori, mulţi
veniţi chiar, din Lupeni au gus­
tat din plin frumuseţea fazelor
Categoria C
Partida dintre formaţiile U.M.
Cugir şi Tg. Jiu, ambele din ca­
tegoria C, a fost în general de
o factură slabă din punct de ve­
dere tehnic. Ambele înaintări au
dovedit lipsuri serioase in spe­
cial in trasul la poartă. Rezulta­
tul final a fost de 2—0 (0 —0)
în favoarea cugirenilor. Cele
două goluri au fost marcate a-
bia în repriza a doua, în minu­
tele 71 şi 88 de Baicu şi res­
pectiv Mărgineanu.
Meci am ica
La Simeria, pe stadionul
C.F.R, s-au întîlnit duminică in
cadrul unei partide amicale de
fotbal, echipele C.F.R. Simeria
din categoria C. şi Şantierul
Hunedoara din cadrul campio­
natului regional.
Meciul a fost interesant şi
plin de surprize. Formaţia Şan­
tierul Hunedoara tînără debu­
tantă in campionatul regional a
luptat cu mult elan pentru ca
rezultatul să lie cit mai strîns.
Totuşi, meciul se termină cu
scorul de 6—4 în favoarea si-
merienilor.
Cam pionatul regional
făcut exigenţele spectatorilor.
Există la ambele echipe, şi
în special la „Gorvinul“ Deva
unele deficienţe care vor trebui
şi perseverentă. S-a observat la
mulţi jucători că nu ştiu să fa­
că un stop aşa cum trebuie. Este
şi normal în acest caz ca min­
gea să ajungă la adversar şi să
losite mai mult extremele, jocul
a fost cu mult mai interesant şi
se puteau marca şi goluri dacă
înaintaşii ar fi avut precizie la
poartă. Ne referim în special
la ocazia bună ratată de Sima.
Echipa „Gorvinul“ Deva are
O victorie merituoasă îa Lonea
In jocul de duminică din ca­
drul campionatului regional,
Parîngul Lonea a prezentat pe
teren o echipă întinerită şi bine
pusă la punct. Acest lucru a
dus la obţinerea unei victorii
bine meritate dispunînd de for­
maţia Victoria Călan cu scorul
de 4 - 0 (2—0).
Trebuie remarcat faptul că
slaba comportare a formaţiei
din Călan se datoreşte lipsei de
antrenament. Cu toate că în ge­
Flacăra Orăştie a
în deplasare
Jucind în deplasare în com­ festat dorinţa de a modifica
pania formaţiei Şurianul Sebeş, scorul. Ambele formaţii au pres­
Flacăra Orăştie a cîştigat la li­ tat un^.joc..slab .din punct de
Singurul gol al partidei a fost
înscris în minutul 5 al primei
reprize de către Dumitrescu. Din
momentul înscrierii, din partea
nici unei echipe nu s-a mani­
La un corner, mingea ajunge
la Smărăndescu care, cu capul
trimite semi-înalt pînă la Zapis,
şi acesta, printr-o foarfecă peste pul balonul în poartă. Acestea
cap, introduce balonul în pla­
să. Puţine minute mai tîrziu
(12), Crăiniceanu în bună dis­
poziţie de joc, profită de o bîl-
bîială a apărării imediate a hu-
nedorenilor şi înscrie: 1— 1. Cu
toate că minerii mulţumiţi de e-
galitatc — trag de timp — tot
ei iau conducerea. La o lovi­
tură de pedeapsă, Moldovan ţîş-
neşte prin zidul defectuos al hu-
nedorenilor şi cu capul înscrie
peste Nebela ieşit inoportun din
poartă.
După ce o minge şutată puter­
nic de Zapis întîlneşte bara şi
portarul Kiss are două interven­
ţii salutare, se înscrie al patru­
A $ C H IE
C9Mureşul“ Deva a suferit o infringer
categorică Ia baschet
Duminică dimineaţa, echipa
de baschet „Mureşul“ Deva, ca­
re activează în categoria B, a
suferit o categorică înfrîngerc. A imposibilă de învins. In schimb,
fost al doilea meci jucat,în cam­
pionat şi a doua îngrîngere.
Spectatorii care de nenumărate
ori au venit să încurajeze echipa
favorită la acest sport, de data
aceasta parcă le pieriseră graiul. rile libere, cît şi din aruncările
Erau nemulţumiţi, nu de faptul
că echipa lor pierde, ci mai mult
că jocul echipei a fost lipsit de
orizont, iar jucătorii au arătat
puţină voinţă de luptă, au valo­
rificat puţine din cunoştinţele
pe care le au în materie de bas­
chet. S-a putut observa că a-
proape toţi jucătorii stau cît se
poate de rău la capitolul antre­
namente, că fac pe teren greşeli
~m nm n sm rrm m M i
jucători buni, capabili de rezul­
tate frumoase. Trebuie însă să
se lucreze mai mult cu aceştia
la antrenamente. Numai aşa vor
îşi vor putea atrage simpatia pu­
blicului, dornic să asiste la în-
tîlniri de. calitate.
A arbitrat foarte bine Sara
(Alba Iulia), ajutat la tuşe de
de Mircea Popa. Micii fotbalişti
au jucat cu multă ambiţie dînd
satisfacţie. De la Simeria s-a
remarcat în mod deosebit Bre-
toiu, iar de la Deva, Popa şi
Petric.
V. ALBU
neral echipa este formată din
elemente tinere încă „nerodate“
pentru meciurile de campionat,
totuşi nici pînă în prezent con­
ducerea colectivului sportiv nu
a găsit un antrenor cu experien­
ţă care să poată pune la punct
problemele tehnice ale echipei
atît de necesare in obţinerea
victoriei pe teren.
De la Parîngul Lonea s-a re­
marcat întreaga echipă, iar de
la Călan înaintaşul Lăscău.
rea între compartimente. Totuşi,
victoria obţinută de Flacăra O-
răştie este pe deplin meritată.
IOAN PRISECAR
corespondent
t e @© r B
lea gol.- Oprea execută o lovi­
tură liberă de la circa 18 me­
tri. Smărăndescu cel mai bun
om al hunedorenilor printr-o să­
ritură splendită introduce cu ca­
au fost fazele mai interesante în
partida de duminică.
Pentru Adinerul Lupeni, rezul­
tatul de egalitate este meritat.
Minerii, deşi au jucat doar cu
trei oameni în atac, au acţionat
mai simplu, dar eficace. Ceea ce
nu s-a putut evita a fost vechea
răfuială care domneşte între a-
ceste echipe. Şi duminică Ne­
bela La lovit pe Moldovan, I<iss
pe Smărăndescu, Groza cu Ba-
lint, de altfel pe ultimii doi ar­
bitrul întîlnirii, M. Rapaport
(Bucureşti), i-a eliminat de pe
teien.
MIRCEA NEAGU
Categoria
elementare. Echipa „Constructo­
rul“ din Cluj cu care s-a întîl­
nit nu ni s-a părut inbatabila,
la oaspeţi s-a văzut mai multă
voinţă şi mai multă pregătire.
Jucătorii din Deva au pierdut
nenumărate puncte datorită im­
preciziei la coş atît din aruncă­
de la semi-distanţă. Scorul c a ­
tegoric cu care au fost învinşi
devenii, 76—47, are la bază mai
multe cauze. In primul rîhd sla­
ba pregătire a jucătorilor, lipsa
de omogenitate a echipei, o con­
cepţie înapoiată de joc. De mul­
te ori jucătorii din Cluj se a-
flau liberi sub coş, înscriind ne­
stingheriţi. In apărare s au des­
curcat greu, iar la coş se îm­
V E ŞTI
de pe m arile şantiere
de construcţii
din Hunedoara
In cei 8 ani de cvnd Hune­
doara a devenit un mare şantier
de construcţii industriale, Com­
binatul siderurgic din localitate
a prim it 10 agregate moderne,
printre care furnale de mare
capacitate, cuptoare Martin şi
electrice, baterii de cocs, un
mare laminor Bluming etc. In
prezent se află în curs de con­
capacitate. Printre acestea se
numără şi cel de al treilea cup­
tor Martin de 185 tone, ce se
construieşte pe şantierul noii o-
ţelării Martin. In ultimul timp
lor s-a intensificat mult. La
executate pînă la boltă. A înce­
put de asemenea şi montarea
instalaţiilor electrice din cabina
de comandă a cuptorului.
Pe un alt şantier, unde se ri­
dică laminorul de profile, se a-
propie de sfîrşit turnarea funda­
ţiilor pentru utilajele ce vor fi
montate la agregatele de ajus-
taj la rece. In zona cuptoare­
lor adinei au fost montate căile
cu role şi transportorul de blu­
muri. S-a terminat de aseme­
nea construcţia metalică a pri­
melor două cuptoare cu propul­
sie şi se pregăteşte montarea
primului pod rulant.
Şi pe noul şantier al secţiei
de distilare a gudronului de la
uzina cocso-chimică s-au luat
măsuri pentru scurtarea timpu­
lui de executare a lucrărilor.
Munca a fost organizată in do­
uă schimburi, folosindu-se ast­
fel mai bine capacitatea de lu­
cru a utilajelor. La centrala
termică, atelierul mecanic, de­
pozitul de antracen au început
lucrările de construcţie.
In satul A u r e l Vlaicu
Sărbătorirea
zilei aviaţiei
R. P. Romîne
(Urmare din pag. l-a).
unde cu 50 de ani în urmă, Au­
rel Vlaicu, s-a înălţat pentru
prima oară cu un aparat con­
fecţionat prin mijloace proprii.
Despre începuturile şi încercă­
rile de zbor ale primilor avia­
tori romîni Traian Vuia şi Au­
rel Vlaicu, precum şi despre a-
vîntul pe care l-a luat aviaţia
noastră în anii democraţiei popu­
lare, a vorbit tovarăşul Ioan
Tetcu. Apoi pe estrada special
amenajată' şi-au prezentat pro­
gramele artistice mai multe e-
chipe culturale din raionul Orăş­
tie.
In timpul adunării festive şi
după aceea, deasupra satului
Aurel Vlaicu au zburat avioane
şi planoare. Cei prezenţi pri­
veau la zborul acestor păsări ar­
gintii cu o mîndrie bine justi­
ficată, pentru că începutul a-
cestor zboruri curajoase s-'a fă­
cut aici în satul de pe Valea
Mureşului care poartă numele
nemuritorului Aurel Vlaicu.
B
potmoleau datorită impreciziei
cu care aruncau mingile.
La început jocul a fost echili­
brat. De pildă, în minutul 6,
Deva conducea cu 3—2. Apoi
„Constructorul“ pune din ce în
ce mai multă stăpînire pe joc,
sufocînd pur şi simplu pe jucă­
torii deveni. Astfel, coş după
coş, s-a ajuns ca la un moment
dat să existe o diferenţă de mai
bine de 15 coşuri. Gu teate a-
ccstea, tot jucătorii din Cluj în ­
scriu. Abia spre sfîrşitul reprizei
a Il-a, devenii au o uşoară re­
venire şi reuşesc să mai reducă
din handicap. Era prea tîrziu
însă, ca să poată remo&ta punc­
tele pierdute de-a lungul între
gii intilniri.
VAS1LE PLOPEANU
Nr. 1158
^CL33J2CR5E9B53!
Ziua Eliberării Bulgariei
« de întrerupătoare de 110 kilo-
In ziua de 9 septembrie, poporul frate bulgar sărbătoreşte* volţi, etc.
*
« cea de a 14-a aniversare a „Ziiei eliberării”. ¦ In cursul celui de-al treilea
o In urmă cu 14 ani, oamenii muncii din Bulgaria, conduşi dej cincinal (1958— 1962) se va
$ eroicul Partid Comunist, cu sprijinul victorioasei Armate So-J dezvolta într-un ritm rapid in­
t vietice s-a ridicat la insurecţia armată împotriva tiraniei monar-j dustria constructoare de ma­
2 ho-fasciste. Victoria istorică obţinută la 9 septembrie marchează* şini. Se prevede ca producţia
globală să crească cel puţin de
t trecerea poporului bulgar pe calea construcţiei socialiste. ¦ două ori.
In cei 14 ani de viaţă liberă poporul muncitor din R. P. Bul-J Un foc tot mai însemnat îl o-
î garia şi-a transformat patria, dintr-o ţară agrară înapoiată din* cupă producţia industriei bulga­
re constructoare de maşini des­
punct de vedere economic, într-un stat industrial-agrar înaintat,* tinate exportului. Numai în pe­
rioada 1953— 1957 exportul de
cu o industrie grea modernă proprie şi cu o agricultură co-J maşini şi utilaje s-a mărit de
operativizată. ¦
««¦¦¦««¦¦«¦¦««¦o««
peste 6 ori. Numeroase motoa­
Succese importante pe drumul re electrice au fost livrate Po­
loniei şi Albaniei. In ţările O-1
construirii socialismului rientului Apropiat au fost exi
portate diferite utilaje electrice,
batoze şi maşini de construcţie,'
Pînă la eliberarea ţării de lui, etc. In decurs de 9 ani pro­ în Republica Populară Chineză
sub fascism Bulgaria nu a avut ducţia de maşini şi utilaje din — maşini-unelte pentru aşchie-
o industrie proprie constructoa- Bulgaria a crescut de 12 ori. rea metalelor şi motoare cu
re de maşini. Temelia industriei Un mare pas înainte în dez­ benzină, în Cehoslovacia — va-,
constructoare de maşini din voltarea sa a făcut industria e- goane cu descărcare automată
Bulgaria a fost pusă - abia în lectrotehnică. Producţia de mo­ de 50 de tone, în Romînia —>
anul 1948, cînd cele 200 de fa­ toare electrice a crescut de la combine cerealiere. Bulgaria ex-
brici rudimentare şi ateliere de portă de asemenea utilaj comj
reparaţii particulare care exis­ 2.200 motoare în 1948, la plex pentru fabricile de cera-
tau atunci, au fost reconstruite 110.000 în anul 1957. Creşte mică şi de prelucrarea lemnului
şi înzestrate cu mijloace teh­ mereu producţia de diferite ti­ din R.P.D. Coreeană şi Alba-*
nice noi. In decursul anilor ur­ puri de transformatoare, hidro­ nia, pentru fabricile de înnobn
mători au apărut noi mari uzi­ generatoare pină la 4.000 kW„ lare a minereurilor din China
ne constructoare de m aşini: la etc.
Solia — uzina de cazane cu a- :0O:
bur „Gheorghi Kirkov“, uzina
de maşini-unelte pentru aşchie-
rea metalelor „Bolşevik“, uzina înflorirea învăţâmîntului
de aparatură de precizie „Va- şi c u l t u r i i
sil Kolarov“, uzina construc­
toare de maşini „Cervena Zvez-
da“ din apropiere de D'ebeles, In anii puterii populare în- Aceste succese oglindesc re^
raionul Tîrnovo, două uzine de văţămîntul a obţinut mari suc­ voluţia culturală care se desfă-:
reparaţii auto etc. cese. Numărul celor ce studia­
ză în diferite şcoli a depăşit şoară în Bulgaria. Aceasta re­
In prezent în Bulgaria se 1.250.000 de persoane. Aceasta iese îndeosebi din numărul spo­
produc peste 350 de tipuri de di­ înseamnă că la şase oameni, în
ferite maşini şi utilaje, printre Bulgaria, unul studiază. Numă­ rit al celor ce studiază în şco­
rul caselor de lectură în cursul lile superioare. In cursul anului
care maşini-unelte pentru aş- anului 1956 a crescut de peste
chierea metalelor, motoare cu ar­ două ori în comparaţie cu anul 1956, la 10.000 de persoane re­
1939. In prezent .există peste veneau 48 de studenţi.
dere internă, vagoane de călă­ 1.100 de cinematografe faţă de
165 cite erau înainte de 9 sep­ Succesele obţinute in dezvol­
tori şi de marfă, frigidere, com­ tarea învăţămîntului si culturii
bine, maşini pentru industria
sînt o expresie a grijii continue
textilă, de construcţii, forestie­ a puterii populare, faţă de aces­
ră şi pentru prelucrarea lemnu­ tembrie 1944. te probleme.
Un deceniu de la proclamarea
RepubliciiPopulare Democrate Coreene
La 9 septembrie eroicul popor co­ unor distrugeri şi pustiiri de neînchi­ Victoriile obţinute in crnsiil p'anu-
reean sărbătoreşte zece ani de la puit. Războiul n-a putut înfrîna insă
proclamarea Republicii Populare De. voinţa de libertate a acestui popor e- lui de reconstrucţie a economiei
mocrale Coreene. roic care, cu sprijinul frăţesc al vo­
R.P.D. Coreene au făcut posibilă tre­
cerea la elaborarea şi realizarea unui
La 9 septembrie 1948 delegaţii a- luntarilor chinezi, a reuşit să pro­ nou plan economic, primul plan cin­
Ieşi în Adunarea Populară Supremă
au hotărît să formeze un guvern şi voace agresorilor înfringeri grele şi cinal al ţării. Aceasta va asigura
să instaureze regimul democrat- să-i determine în cele din urmă să
popular în Coreea. Acest aci de mare accepte încheierea armistiţiului şi în­ transformarea Republicii Populare
însemnătate a fost posibil datorită cetarea ostilităţilor. In tot timpul
războiului poporul coreean a simţit Democrate Coreene dinlr-o ţară agri­
colă înapoiată într-o ţară industria-
lă-agrară înaintată.
conducerii înţelepte a Partidului din plin sprijinul internaţionalist şi Politica externă a Republicii Popu­
Muncii din Coreea care a ştiut să ajutorul material multilateral din par­ lare Democrate Coreene este o poli­
unească în jurul său pe toţi patrio­ tea tuturor ţărilor socialiste, din par­ tică consecventă de pace, de solida­
ţii cinstiţi, întregul popor coreean, tea Uniunii Sovietice, a Republicii ritate cu toate statele şi popoarele
in pofida ocupaţiei americane din Populare Chineze, a Republicii Popu­ iubitoare de pace, o politică de luptă
Coreea de sud. lare Romine şi a celorlalte ţări so­ pentru unificarea paşnică a Coreei.
In anii puterii populare, poporul cialiste frăţeşti. A zecea aniversare a Republicii
coreean a obţinut succese remarca­ In vederea refacerii economiei ţării Populare Democrate Coreene găseşte
bile în construcţia economică şi cul­ după război, a fost adoptată liolă- poporul coreean în plină muncă con­
turală. Pînă la dezlănţuirea agresiu­ rirea cu privire la realizarea unui structivă pentru îndeplinirea sarcini­
nii imperialiştilor americani împo­ plan trienal de dezvoltare a econo­ lor planului cincinal, îl găseşte pă­
triva Coreei, în 1950, volumul pro­ miei naţionale a Republicii Populare zind cu vigilenţă independenţa patriei
ducţiei industriale a reprezentat în Democrate Coreene. Acest plan a fost sale, luptînd neabătut pentru unifica­
1949, 337 la sută faţă de anul 1946. îndeplinit cu succes în doi ani şi 8 rea paşnică a ţării. In aceasiă muncă
Succese mari au fost înregistrate şi luni. In acest timp au fost reconstru­
in creşterea producţiei agricole. încă ite sau construite din nou 320 de în- şi luptă nobilă el se sprijină ca şi
în trecut pe solidaritatea şi ajutorul
înainte de dezlănţuirea acestui răz­ treprinderi mari, producţia industrială frăţesc al ţărilor socialiste.
boi agresiv care a întrerupt munca crcscînd de 28 ori faţă de anul Poporul romln trimite eroicului po­
paşnică a poporului coreean, sectorul 1953. De asemenea agricultural ţării por coreean, popor învingător, cele
socialist reprezenta circa 99 la sută s-a transformat complect păşind ho- mai calde urări cu prilejul aniver­
din întreaga industrie a ţării. sării proclamării Republicii Popu­
tărit pe calea colectivizării. La sfir- lare Democrate Coreene şi îl asigură
A izbucnit războiul, care timp de silul anului 1956 gospodăriile colec- de dragostea, preţuirea şi solidarita­
trei ani de zile a supus teritoriul Re­ iive cuprindeau 85,5 ta sută din to­ tea sa frăţească in lupta comună
publicii Populare Democrate Coreene talul gospodăriilor ţărăneşti. pentru pace şi socialism. .
Dc cîinnd aii fost reconstruite Instalaţiile Uzinei nie- reconstruite se află un furnal şi o edeserie. IN FOTO: Ve­
lalurgice de la Whanghai, R.P.D. Coreeană, care au fost
distruse de bombardamentul american. Printre lucrările dere a furnalului reconstruit. —