Page 29 - 1958-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
mul
Anuí X Nr. 1159
Creşte sectorul socialist
oooooooooooooooo<xxxxxxxxx>oooooorxxxxxxx>ooo<x> oooooo<xxx>ooooooooowc><
DIN AGRICULTURĂ
im rn 8 8Z B I L E
Aproape 8.060 hectare teren cooperativizate
Din zi în zi numărul ţăra­ ra. Dar trebuie arătat că în a-
nilor muncitori care se conving ceste raioane s-a făcut totuşi
de superioritatea muncii în co­ puţin faţă de posibilităţi.
mun este tot mai mare. Nu tre­
ce o zi în care numeroşi ţărani
muncitori din satele regiunii
noastre să nu se prezinte' la
sfaturile populare cu cereri de
înscriere în gospodăriile colec­
tive sau întovărăşiri. Numai în
decurs de 18 zile — 20 august
a. c. pînă la 8 septembrie a. c.
— au intrat în întovărăşiri mii
de familii de ţărani muncitori
cu o suprafaţă de aproape 8.000
hectare teren. •
. In. raionul Brad s-şu coopera-
tivi^at in această .scurtă peri- î
oadă 3.155 hectare, în raionul.
Ilia 1.172 hectare, în raionul
Alba peste 1.000 hectare, în ra ­
ionul Orăştie de: asemenea, .în .
raionul .Haţeg 718 hectare. Su­
prafeţe însemnate.de teren s-au
cooperativizat în' aceste zile ş i '
în raioanele Sebeş şi Hunedoa­ te 4 întovărăşiri cu o suprafaţă
1 DC1)11 I
în Galda de Jos
In acea zi, în comuna Galda
de Jos din raionul Alba, oa­
menii se pregăteau de sărbătoa­
re. Peste tot întîineai feţe senine,
zîmbete. Strădania ţăranilor din
sat şi a comitetului executiv al
sfatului popular comunal pentru
a mări localul şcolii de 7 ani
din comună, a dat roadele aş­
teptate ; în Galda de Jos — s-au
inaugurat încă trei săli noi de
clasă, construite la vechiul corp
al clădirii şcolii. Aceasta s-a
făcut pentru a îmbunătăţi pro­
cesul de învăţămînt.
Acum, şi celelalte săli ale şco­
lii sînt spoite şi curăţite în în­
tregime, noul an şcolar poate
să înceapă la timp şi în bune
condiţii. ‘ cu ceilalţi tovarăşi din organi­
Directorul şcolii, tov. Eronîm
Vîntu, membru ai comitetului de
cetăţeni pentru executarea noii
lucrări, împreună cu preşedintele
acestui comitet, tov. Ioan Steau
lui Ştefan şi deputatul Pamfil
Udrea, precum şi întregul corp
didactic al acestei şcoli sînt de
felicitat pentru munca ce au de­
pus-o atît în mobilizarea oame­
nilor la realizarea lucrării cît
şi pentru aportul personal efec­
tiv adus. Laude se pot aduce
şi meşterilor şi zidarilor care
s-au străduit să termine la timp
lucrarea şi să realizeze totoda­
tă şi economii la materiale.
Rămîne ca în scurta vreme
ce a mai rămas pînă la începe­
rea noului an şcolar comitetul
executiv al sfatului popular şi
conducerea şcolii să-şi îndrepte
atenţia în direcţia procurării mo­
bilierului şi băncilor necesare ce­
lor trei săli noi de clasă, şi re­
parării celor existente ale celor­
lalte clase. z. CORJAN
vi> corespondentă
Miercuri 10 septembrie 1958
Numai inir-o
singură săpiămînă
In săptămîna trecută organi­
zaţiile de partid şi sfaturile
populare din multe comune ale
regiunii au intensificat munca
de popularizare a . realizărilor
obţinute de gospodăriile colec­
tive şi de întovărăşiri. In urma
acestui fapt un' mare număr de
ţărani: muncitori s-au, constituit
în noi întovărăşiri, agricole şi
zootehnice. Iată cîteva din -înto­
vărăşirile inaugurate duminica
trecută.
Numai dumi­
nica trecută în
acest raion au
fost inaugura­
Lucrări de bu
nă calitate şi in )
cantităţi sporite!
Aceasta este lo -)
zinca după care)
lucrează strungarul Ioan
C Postolache, fruntaş in pro- j
(• ducţie la secţia mecanică)
C a fabricii „Sebeşul" din )
c Sebeş. j fiinţarea unei întovărăşiri de
r IN FOTO: Tou. Ioan]
r Postolache lucrind la strung. )
A IIE
SP R O SP
Saufcuntauvul corului dinFol»
Mare fierbere e în zilele a-
cestea la Poiana. Cu tovarăşii
de la sfatul popular comunal,
cu responsabilii formaţiilor ar­
tistice — cor, brigadă artistică
dc agitaţie, teatru şi dansuri, or
zaţiile de masă, e cam greu să
stai de vorbă. Pe unii îi vezi mo-
bilizînd ,oamenii şi conducîndu i
în lucrările ce mai sînt de exe­
cutat pe la noul cămin, pe alţii
prin diferite săli repetînd de zor
dir.< bogatul repertoriu cu care
poienarii se vor prezenta la ser­
bările semicentenarului corului
lor, iar alţii au sarcini concrete
de a face totul pentru ca invi­
taţii la festivitate să se bucure
de o primire caldă în comuna
în care, de la mic la mare, se
aşteaptă cu nerăbdare şi mîndrie
zilele de 27-28 septembrie.
Corul, acel ansamblu minunat
de corişti din Poiana, care a cu­
les pe toate scenele pe unde a
trecut aprecieri unanime, se în­
truneşte seară de seară, încă tot
la şcoala veche a comunei, şi
repetă ore în şir cele 15 bucăţi
cu care s-a impus în diferite
ocazii.
Brigada artistică de agitaţie
. :. . .. . .. -;!
şotiaism
4 pagini 20 bani
— De ce gospodăria co- j
lectivă din Pricaz nu mă- *
reşte suprafaţa şi număr.ul t
de membri? pag, 2-a, [
«f — Sfatul medicului: Ce Pe Ungă fabrica de i OO:
sînt epidemiile şi cum pu­ rulmenţi BirIad s-a
tem lupta împotriva. lor. clădit un bloc al i i cinstea zile® ie i n o ie m b r ie
tineretului. Aici va
pag. 2-a. funcţiona un cămin, QtoLsuccesew
cantmă-restaurarii, sală de lectură,
de peste 1.300 hectare teren. — Mai multă atenţie con- i bibliotecă etc.
In satul Porcurea a luat fiinţă
0 întovărăşire zootehnică cu 49 ducerii procesului de pro- | IN CLIŞEU ? Se fac. lucrările
familii, o suprafaţă de 343 hec­ de finisaj la blocul tineretului.
tare teren şi 68 oi — fond de ducţie pag. 3-a. Î
bază. In Pătrunjeni 74 familii
de ţărani muncitori au unit la — In legătură cu călită- J
un loc 247 hectare teren şi 147
01 pentru a le creşte în comun. tea plinii pag. 3-a. t
La Hărţăgani s-a inaugurat de
asemenea o întovărăşire cu 84 Să fie reluată activita- ¦
familii, 251 hectare şi 62 oi pro­
tea „radioteleu izoarelor“ î
prietate obştească, iar cea care
s-a inaugurat în aceeaşi zi la pag. 3-a. 2
Tomnatee numără 49 familii cu
504 hectare şi 56 oi — fond de Pentru consolidarea Minerii din Drdin no
bază.
întovărăşirilor agricole în fruntea întrecerii
Rezultate în­
semnate în ce \
priveşte coope­ In acest an minerii ’din Uri- tone de cărbune.
rativizarea a-
Recent a avut loc la Simeria pe toată suprafaţa planificată. •câni s-au menţinut în fruntea Rezultate frumoase se obţin
griculturii s-au obţinut spătă- întrecerii socialiste, în toate cele
mîna trecută şi în raionui Al­ o consfătuire la care au partici­ Unii însămînţau la timp şi să- opt luni trecute. Luna aceasta, şi de către minerii sectorului II.
ba. Ca un rod al muncii poli­ prin depăşirea planului ia zi cu Recent, minerit din Uricani
tice desfăşurate de organiza­ pat conducerile gospodăriilor co­ mînţă de calitate, alţii întîrziau 1.150 tone de cărbune, ei se a-
ţiile de bază, este faptul că în flă din nou în fruntea întrecerii. într-o consfătuire de producţie,
satul Nădăştie, comuna Almaş, lective şi ale întovărăşirilor din însămînţările şi printre aceştia Avantajaţi de faptul că au aba­ şi-au analizat posibilităţile pe
s-a inaugurat o întovărăşire zoo­ taje bine pregătite, aprovizionaţi care le au de acum înainte pen­
tehnică cu 66 familii, 301 hec­ raionul Hunedoara. Consfătuirea erau şi din aceia care nu pregă­ din belşug cu lemn şi goale, mi­ tru a răspunde chemării la înj
tare teren şi 90 oi la fondul de nerii din primul sector al minei trecere a minerilor din Petrila.
bază. a dezbătut pe larg problemele teau bine sămînţa. Cei mai con­ au extras pînă acum mai bine Printre altele, minerii din UrP
de 700 tone de cărbune în afa­ câni în răspunsul lor s-au an­
In satul Ighiel a luat fiinţă legate de întărirea organizatori- ştiincioşi îngrăşaţi terenul şi în­ ra sarcinilor de plan. Cele mai gajat să îndeplinească planul
o întovărăşire agrozootehnică bune rezultate le-au obţinut mi­ anual pînă la 20 noiembrie, să
cu 61 familii şi 92 oi la fondul co-economică a întovărăşirilor, grijeau bine culturile pe cîtă nerii din brigăzile conduse de economisească încă 500.000 lei,
de bază. Suprafaţa cu care s-a Dumitru Vascul, Viorel Neam-ţu, să îmbunătăţească continuu ca­
inaugurat întovărăşirea este de subliniind îndeosebi însemnăta­ vreme unii nu făceau acest lu­ Vasile Apostol şi Alexandru Ei- litatea cărbunilor şi mai ales să
126 hectare teren. sler care şi-au depăşit sarcinile fie acordat ajutor tehnic şi orga­
tea efectuării în comun a lucră­ cru. Ca urmare culturile din pe­ în primele opt zile lucrătoare alo nizatoric tuturor brigăzilor în
acestei Iun} cu 54 pînă la 291 aşa fel ca acestea să-şi poată
rilor şi a dezvoltării fondului de rimetrul întovărăşirii nici nn îndeplini în mod ritmic sarcinile
de plan.
bază. v creşteau şi nici nu se coceau
Din referatele prezentate cît uniform. Ba mai mult, cele în-
şi din discuţii a reieşit limpede sămînţate tîrziu şi îngrijite slab
că acele întovărăşiri care, ur- dădeau producţii mici, ceea ce
mînd indicaţiile consfătuirii de ducea la nemulţumiri în rîndul
la Constanţa, au întovărăşiţilor.
organizat mun­ De cînd se lu­
ca pe brigăzi, După consfătuirea crează în comun
efectuînd în co­ de la Constanţa nu se mai în- Produse lactate multe şi de calitate
mun lucrările, tîmplă aşa ceva.
întovărăşiri­ se mîndresc a- Se însămînţea- Colectivul I.C.I.L. Simeria a Planul pe luna august a fost
cum cu rezultate însemnate. De­ ză peste tot în perioada optimă, încheiat luna august cu realizări încheiat cu depăşiri şi la alţi in­
le agricole şi legaţii întovărăşiţi lor din Rapol- se îngrijesc bine culturile, se în­ însemnate în producţie. La co­ dici : la producţia din lapte de
zootehnice în tnl Mare şi Petreni au arătat graşă terenul. Ca urmare şi lectarea de lapte, planul a fost vacă, planul ă fost depăşit, cu
acest raion ob­ la consfătuire că în întovărăşi­ producţiile sînt mai mari. realizat. în proporţie de 107 la 5 la sută, iar la investiţii, planul
ţin an de an rezultate însem­ rile lor se munceşte în comun sută. La obţinerea acestui rezul­
nate. Aceste rezultate fac ca iar produsele se împart nu nu­ Ascultînd cele expuse de re­ tat, au contribuit în mare măsu­ a fost depăşit cu 50 la sută.
tot mai mulţi ţărani muncitori mai în raport de suprafaţă, ci prezentanţii întovărăşiţilor care ră raioanele llia, care a depăşit
să se convingă de avantajele şi de munca depusă în întovără­ lucrează în comun, membrii ce­ planul cu 56 la sută, Orăştie cu O contribuţie însemnată ia de­
m uncii. în comun şi să ceară şire. Acest lucru a dus la creşte­ lorlalte întovărăşiri participanţi 21 la sută şi Hunedoara cu 15
înfiinţarea de noi întovărăşiri. rea în mod deosebit a interesu­ la consfătuire s-au angajat ca păşirea planului au avut-o şi
In ziua de 7 septembrie 55 lui întovărăşiţilor de a face la în viitor să urmeze exemplul a- la sută.
familii din satul Dănuleşti cu cestora. muncitorii Ilie Toma şi Nicula
o suprafaţă de 213 hectare şi
52 oi, la fondul de bază, au i- Oprea, candidaţi de partid. , .
naugurat o întovărăşire agro­
zootehnică. In aceeaşi zi 66 fa­ timp şi în bune condiţiuni agro­ S-a discutat mult şi despre Menţine drapelul roşu
tehnice fiecare lucrare şi de a importanţa dezvoltării fondului
milii din Boholt cu o suprafaţă
de 19 hectare teren arabil au îngrăşa terenul din întovărăşire. de bază din întovărăşiri. Into- de producţie
inaugurat o întovărăşire agri­ Munca în comun a înlăturat vărăşiţii din Batiz au arătat că
colă.
şi un alt neajuns care ducea în şi-au creat un fond de bază
fiecare an la nemulţumiri şi la compus din 157 ol, două grape, Zilele trecute, întregul colectiv fia drapelul roşu de producţie,
pagube în producţie. Care este două prăşitori şi alte maşini, iar de la Filatura Lupeni a asis­ a fost declarată ca fruntaşă, şi
acest neajuns ? Cînd munca nu din producţia anului acesta au tat la un eveniment deosebit s păstrează în continuare acest
Un număr se făcea în comun însămînţările ----------------------------- secţia IlI-a textilă de prelucrare drapel cu ocazia întrecerii des­
de 53 familii
Raionul nu se puteau termina deodată (Continuare în pag. 2-a) a firului, în posesia căreia se a- făşurată în cinstea zilei de 23
ţărani munci­ August.
tori din satul In numele tuturor celor caro
Boiţa, comuna Berthelot şi-au PROPUNERILE CETĂŢENILOR muncesc în secţie, tovarăşa Erna
Farcaş, s-a angajat ca în cins­
împlinit duminica trecută o do­ tea zilei de 7 Noiembrie să de­
rinţă ce o aveau de mult — în­ pună eforturi sporite pentru a
în atenţia sfaturilor populare obţine rezultate şi mai bune.
i I Gu această ocazie au fost pre­
creştere in comun a oilor. In
întovărăşire au înscris pentru
început 34 hectare teren şi 183 Au trecut mai bine de 6 luni. I. V. Stalin, 23 August şi în ra, prin grija sfaturilor popu­ miaţi cei mai buni muncitori
de la alegerile de deputaţi cartierul nou, iar la Călan s-a lare, din cele 176 propuneri printre care Zoltan Gabor, Erna
oi la fondul de bază. pentru sfaturile populare. In amenajat strada 30 Decembrie, realizabile, pînă acum s-au re­ ('arcaş, lrina Sidek, Dionisie
acest timp comitetele executive plantîndu-se pe marginea el zolvat un număr de 100 pro­ Oap cea şi alţii.
iE şi deputaţii s-au îngrijit per- tei. şi plopi, s-a asfaltat stra- puneri.
' MATEI SILV1AN
corespondent
manent de traducerea în viaţă a da Avram lancu şi este în con-
propunerilor făcute de alegă- struclie strada de lingă calea
tori. In raionul Hunedoara, !era(ă
repetă un program special în­
tocmit şi închinat semicentena­
rului, echipa de teatru va pre­ stalurile populare acordă ' ' ¦ ««fw *
zenta piesa „Bărbatul fără o-
pinci”, iar dansatorii, jocuri spe­ o mare atenţie propune- 1
cifice regiunii. La sărbătorirea
semicentenarului corului din Po­ riior făcute de cetăţeni, lor de a se înfiinţa o unitate
iana au fost invitate următoa­
rele formaţii artistice: corurile Aceasta se desprinde din reali- „Librăria Noastră", a fost sa-
Trustului 4 construcţii Hunedoa­
ra, a caselor raionale de cultură zârile care s-au înregistrat in tisfăcută, iar in prezent, tot la
din Alba, Orăştie, Haţeg şi
Sebeş, ale căminelor culturale ultimul timp. Astfel, din pro- propunerea locuitorilor se lu-
din Dobra, Săsciori, Apoldu de
punerile ce intrau in compe- crează la construirea, unui aba-
Jos, Zlatna, Sălişte, Galda de
Jos, corul din Vulcan, fanfarele tenţa sfatului popular raional, tor.
din Apoldu de Sus şi Sebeş, flu­
ieraşi! din Jina şi Şugag, bri­
gada artistică din Simeria Ve­
che, echipele de dansuri d in : s-a făcut un pod peste riul Cer- Din propunerile care intrau RIUL SEBEŞ.
Ţebea, Dobîrca, Stremţ, Peţelca, na în satul Cristur. De- in competenţa sfaturilor popa- /
Sulighete, Sîngătin, Ghelar, Je-
putatul raional Romulus Ti- [are comunale, de asemenea s ACEST PEISAJ
ledinţi, Oiejdea şi U.R.U.M, Pe­
maru, s-a interesat îndea- au fost rezolvate multe. De e- ESTE ADMIRAT
troşani, cît şi teatrul de păpuşi proape de construcţia a- xemplu, la Tîmpa s-a terminat NU NUMAI DE
cestui pod, mobilizind ce- electrificarea soiului, în Sirne-
din Alba Iulia. Formaţiile invi­
tate la Poiana se pregătesc Ia
rîndul lor, pentru a fi Ia înăl­
tăţenii la rriuncă voluntară, şi ria s-a extins reţeaua de radio- CEI MARI CI ŞI
ţimea importantului eveniment
ajutindu-i in procurarea mate- ficare pe şoseaua naţională şi DE CEI MICI.
din viaţa culturală a regiunii
rialului. s-a reparat drumul Simeria- Foto : I. TEREK
noastre.
De asemenea, s-a făcut re- Seuleşti.
GH. LUPAN
pararea generală a drumului In comuna Ra.poltu Mare,
PeştiŞul Mare—Nandru, iar prin muncă voluntară s-a făcut
drumul Hunedoara—Teliuc şi canalizarea pirîului ce trece
Teline— Toplifa a fost pietruit prin perimetrul întovărăşirii,
cu peste 1.000 m. c. balast. pe o lungime de 800 m., iar
Privind propunerile de infru- la Ghelar sfatul popular im-
miiseţarea comunelor, în Sime- preună cu Trustul minier au
ria au fost plantaţi. 800 de amenajat terenul sportiv,
pomi ornamentali •pe străzile In total, în raionul Hunedoa-