Page 30 - 1958-09
P. 30
Pag. 2 DRÜMÜE S O tS TIE îS m nm Nr. 1159
ce gospodăria colectivă din Pricoz Carnet culturalţ1
1
nu măreşte suprafaţa 1
^Preocupările 3
1
şi numărul de membri ? 1 M l! AUTIST1
4
3
: Despre gospodăria colectivă într-o măsură oarecare pentru a- însemnată. O astfel de situaţie 3 Deşi era luni, zi in care aciivita- 3
„21 Decembrie” din Pricaz, ra tragerea de noi familii în gos- nu mai poate fi admisă. In .sa- -j ie«ai liau culiubuuil nmuiinuive!r udin L.uupjjeni e -Jj
ionul Orăştie, s-a scris mult în podăria colectivă. In urmă cu tul PPnriVcanzr mmaai pe.xviis.«tă no ssnunprraa- j în repaus, totuşi, in sala de pictură ]
presă. Ea este o gospodărie frun faţă de circa 600 ha. teren şi ^ a acestuia l-am găsit pe instructorul 3
taşă, care s-a dezvoltat din doi ani erau grafice comparati un număr de aproape 200 fa j Iosif Tetimon, membru al cenaclului )
punct de vedere organizatoric ve expuse în sat, colective de milii în afara sectorului socialist. 1 Uniunii artiştilor plastici, in plină 3
şi economic şi care asigură agitatori, vizitau zilnic pe ţăra Acestea trebuie convinse, că pe •j activitate. Văzindu-l atit de pasio- -j
membrilor săi mari venituri în nii individuali, arătîndu-le ce baza liberului cons'imţămînt, să 1 nat de m unca sa, i-am cerut să po- 1
natură şi băneşti. Lucrînd pă- rezultate obţin colectiviştii, E- pornească şi ele pe calea agri -j vestească ceva din preocupările sale. 3
mîntul cu maşinile S.M.T., apli- fectul acestei munci politice a culturii socialiste.
fost că s-au înscris cîteva fami
cînd regulile agrotehnice şi în- lii în G.A.C. Rău este însă, că Există în Pricaz ţărani munci ¦j Iată ce mi-a mărturisit': ' •]
grăşînd tarlalele an de an cu munca de lămurire s-a desfăşu tori care-şi manifestă dorinţa de semnate economii, deoarece dau posibilitatea — Actualmente lucrez la 4 ta- 3
gunoi de grajd şi îngrăşăminte rat numai într-un timp scurt, a se constitui într-o întovără
chimice, colectiviştii din Pricaz avînd caracter de campanie tre şire agricolă. Această dorinţă a Staţiunile de montă artificială au un mare rol se reducă simţitor numărul reproducătorilor. -j blouri in ulei — compoziţii /igurale 3^
realizează producţii la hectar cătoare. Or, se ştie că în pro lor nu a fost luată însă în sea în ce priveşte îmbunătăţirea rasei animalelor, IN FOTO : aspecte de la staţiunea de montă~
care întrec simţitor şi sistema mă. Organele de partid şi de combaterea sterilităţii şi a diferitelor boli. Ele 3 — de mari dimensiuni, destinate j
blema transformării socialiste a sînt totodată un mijloc de realizare a unor în
artificială din comuna Dobra raionul llia. 3 pavoazării noii săii de şedinţe a 3
tic pe cele ale individualilor. Nu agriculturii se obţin, rezultate ştat raionale şi comunale trebuie ' /N/VN/N/’v • 3 minei Lupeni. Deoarece termenele -j
a fost an în care G.A.C. să nu numai atunci cînd se duce o să stimuleze iniţiativa acestor ¦j pentru aceste lucrări sini neobişnuit ~]
realizeze cu 600-1.000 kg. grîu muncă perseverentă de zi cu zi. ţărani muncitori, fiindcă nu este
Acest lucru nu s-a făcut în Pri cu nimic greşit, dacă pe lîngă 3 de scurte, ele pot fi considerate nu- ^
caz. Munca pentru lărgirea gos gospodăria colectivă, în Pricaz
şi cu 1.200-1.500 kg. porumb la podăriei colective din acest sat va lua fiinţă şi se va dezvolta Col ectivistul Sosii O aL O f •j mai schiţe. Una dintre tematici ~ j
hectar mai mult decît ţăranii poate fi apreciată că s-a desfă şi o întovărăşire agricolă. Lu
individuali. Aceste producţii au şurat dezlînat, la suprafaţă. In crînd în întovărăşirea agricolă, c k îo c o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o -c o o o o o o o o o o o o o o o o c x x x x o o o o o ¦j >.Greviştii" — mă preocupă in mod 3
permis colectiviştilor să împar momentul de faţă nu găseşti în ţăranii muncitori au posibilita
tă cantităţi mari de cereale la acest sat nici un panou care să tea să se convingă mai bine de locuieşte in casa%J 3 deosebit şi voi relua această lucrare 3
zi-muncă. Este cunoscut faptul ilustreze prin fotografa şi gra avantajele muncii în comun, de
că harnicii colectivişti din Pri fice comparative realizările gos n o u a 3 nu pe pinză ci proiect pentru o pic- -j
caz, duc acasă în anii cu re podăriei colective şi veniturile l» -j tură murală (frescă) pe care doresc ")
coltă bună cîte un vagon şi ju colectiviştilor în comparaţie cu j s-c expun la expoziţia cenaclului 3
mătate şi chiar două vagoane ale individualilor. La gazeta de 3 de anul viilor. Tematica celorlalte -j
de produse fiecare. perete a organizaţiei de bază
din sat nu se scriu articole prin foloasele mecanizării şi chimi Zilele trecute l-am cunoscut — Eu — spunea Gabor —- aş fi putut dobîndi în timpul 3 irei lucrSri este axată Pe miinca ]
Membrii acestei gospodării au care să se popularizeze superio zării agriculturii. In aceasta au pe colectivistul Iosif Gabor, din sînt în colectivă din 1950, de cînd nu eram în colectivă. De 3 minerilor in condiţiile create de Pu- ^
acordat o atenţie deosebită dez ritatea gospodăriei colective, iar posibilitatea de a vedea practic gospodăria agricolă colectivă cînd s-a înfiinţat. M-am inscris
voltării fondului de bază din ce însemnătate are formarea şi „11 Iunie“ din Bretea Mureşa- cu un jugăr şi jumătate de pă- altfel, ar fi bine să vedem ce -j terea populară. Ele reflectă creşte- ]
primul an de muncă în comun. de colectivele de agitatori, for dezvoltarea proprietăţii obşteşti nă. Un om de o vîrstă ce tre mînt.
Astfel, valoarea acestuia s-a ri mate din cei mai harnici colec pentru îmbunătăţirea nivelului cea peste 40 de ani, cam scump am primit de la colectivă în ut- j rea nivelului de trai în familia mi- 3
dicat de la circa 100.000 lei, cît tivişti, care să desfăşoare o vie de viaţă al membrilor unităţi la vorbă şi modest. L-am întîl- — Şi, ce te-a făcut să te în
eia la început, la peste 1.000.000 şi permanentă muncă de lămu- lor agricole socialiste. Toate a- nit în curtea gospodăriei, după scrii ? timii trei ani Să mergem la 3 nerulilL -j
lr-i în .prezent. Odată cu dezvol rire în rîndui ţăranilor munci- cestea sînt elemente care vor ce şi-a lăsat căruţa şi caii cu
tarea fondului de bază au cres convinge pe ţăranii muncitori că care lucrează. Am pornit încet — Vă sp u n ! Pentru că eram socotitoare! 3
cut şi posibilităţile de realizare lori individuali, nu poate fi nici pînă în cele din urmă să treacă printre vozurile pline cu vîrf de convins că muncind în comun După ce socotitoarea a eexx-_ 3j Paralel cu aceste lucrări de pic- 3
a unor mari venituri băneşti ale vorbă. Nu s-a îngrijit nimeni să de la întovărăşire îă gospodăria prune pentru ţuică şi dintr-o se poate sili pămîntul să dea
gospodăriei, venituri care ridi organizeze vizite ale individuali colectivă. vorbă în alta am ajuns să vor roade mai mari. Pentru aceas tras cifrele ce reprezintă cît a -j *ură pregătesc 4 linogravuri — com- j
că simţitor valoarea zilei-mun- lor în gospodăria colectivă şi bim despre viaţa lui. ta pot mulţumi partidului, care
la colectivişti acasă, sau convor T. MARIAN mi-a deschis ochii. primit noul meu cunoscut, ] poziţii — inspirate din munca tine- 3
că. In anul acesta s-au împăr biri în care colectiviştii să dea
ţit colectiviştilor avansuri de explicaţii individualilor despre — Şi cum te simţi în colec mi-am notat doar cîteva din ele. j rilor mineri. Acesiea vor fi expuse \
cite 10 lei la zi-muncă în fie viaţa lor nouă. Legăturile din tivă ?
care lună. Bătrînii primesc lu tre gospodăria colectivă şi ţăra Colectivistul Iosif Gabor în anul 3 la E iţia anuală de m J
nar cîte 100 lei fiecare. — Da ! Atunci, cînd am in
trat In colectivă, locuiam îm 1995566 aa r iddiiccaatt:: .057 km grîu. 3 .. . '' J
După calculele făcute, eva- preună cu soţia şi doi copii în
tr-o casă de nuiele, căptuşită 846 kg . porumb, 29 litri' ţuică 3 Ex* * ® a Uneri!or opoziţii ce 3
cu lut şi acoperită cu paie. A-
veam o singură odaie. Acum şi altele ; în anul 1957 a l-idi- -] se vor deschide în toamna acestui -]
cat 1.331 kg. grîu, 888 kg. car- i un la Bucureşti (in luna octombrie,3
Pentru consolidarea întovărăşirilor agricole toii, 13 kg. brinză, 2.645 lei şi I[ respectiv noiembrie). Pentru Expozi- ]
alte produse, iar in anul 1958, j ţia interregională care va avea loc 3
(Urmare din pag. l-a). mună, precum şi pentru efectua deşi cultura a fost compromisă )
rea de plantaţii de pomi fructi din cauza inundaţiilor, a primit, 3 in primăvara anului viitor la Timi- )
mai repartizat 1.242 kg. grîu feri. întovărăşiţii din Sîntămă- la avansul de 40 la sută, 496 3 şoara. mă pregătesc cil un ciclu de -3
pentru lărgirea lui. Membrii a- ria de Piatră au şi luat hotărî- kg_ grîu, 124 kg. orz, 744 kg. -j tinogravuri care să reflecte mişcarea
cestei întovărăşiri merg pe-linia rea să înfiinţeze o turmă de oi
fin, 1.240 lei şi va mai primi o muncitorească din Valea Jiului — 3
nii muncitori individuali sînt dezvoltării cît mai mult a pro locuiesc într-o casă din cără
luîndu-se în bani produsele re slabe, şi aceasta, din vina orga prietăţii obşteşti, cumpărînd di şi o plantaţie de pomi roditori midă şi cele două camere şi cartofi, porumb şi ţuică. Toate 3 munca in ilegalitate, robia sub regi- \
partizate la zi-muncă, s-a consta nizaţiei de bază din G.A.C. şi ferite maşini agricole cu care să proprietate comună. Intovărăşi- cămara imi sînt destule. Cu
tat că o familie de colectivişti a consiliului de conducere.' De poată lucra mai bine pămîntul ţii din Hăşdat au hotărît de ,a- vremea, poate o mai măresc. acestea în urma muncii depuse mill Mrghezo-mo&resc, crunta ei- 3
harnici, compusă din trei per Gurînd colectiviştii au împărţit asigurînd astfel o sporire simţi semenea să desţelenească 12 hec Apoi, lucrind cu maşini de la
soane, realizează în fiecare an avansul de 40 la sută. La acest toare şi sistematică a producţiei tare de îînaţ şi să le cultive cu stat, munca a fost cu mult uşu de doi colectivişti, soţia şi el. „3
venituri între 40-50.000 lei. Acea avans au primit cantităţi mari la hectar. Dezvoltîndu-şi şi alte legume şi zarzavaturi, iar pro rată, faţă de cum munceam
sta înseamnă că fiecare mem de cereale şi sume însemnate ramuri anexe cum este cea zo ducţia realizată să o repartizeze înainte. Ce să mai spun că şi Privind cifrele'şi pe om mi-am ] pJof me’ lupia er0ica a ^ d o r ito r , )
bru al familiei respective rea de bani. S-au împărţit la zi- otehnică, întovărăşiţii din Batiz pentru dezvoltarea proprietăţii ceea ce iau de pe urma muncii
muncă .cîte. .3 kg. grîu, 2 kg. orz, obşteşti a întovărăşirii. dat seama că cele spuse de co- ¦) elt erarea> naţionalizarea şi viaţa 3
lizează un venit anual de circa 4 kg. trifoi,, 100 grame brînză nu făc altceva decît îşi.creează mele întrece cu mult ceea ce
17.000 lei, sau un venit lunar şi cîte 10 lei. Dacă ţăranii mun largi posibilităţi pa, pe lingă ce Mai sînt şi multe alte întovă lectivistul Gabor sini lucruri ca- 3 fericîiă de azi intr-o ţară liberă şi j
de aproximativ 1.400 lei. citori ar fi fost invitaţi să ia reale, să realizeze şi produse de răşiri care s-au angajat' (unele I - —'
parte la împărţirea avansului, origine animală şi importante au luat şi hotărîri) pentru a re pot îndemna şi pe alţii să 3 constructoare a socialismului. )
Realizările G.A.C. din Pricaz ar fi avut prilejul să vadă cu sume de bani. efectua toate lucrările în comun
în ce priveşte întărirea ei orga- ochii lor veniturile mari primite şi pentru a dezvolta fondul de păşească cu încredere in gospo- 3
nizatorico-economică sînt cu a- de colectivişti. Şi acest lucru ar Faptul că întovărăşirea din bază.
fi contat mult pentru convinge Batiz a reuşit să se dezvolte dăria colectivă. ^ FLORICA MAN
devărat însemnate şi ca urmare rea lor, de superioritatea gos simţitor dovedind cu putere su De aici se vede că asemenea
însemnate sînt şi veniturile co podăriei colective, fiindcă una perioritatea muncii în comun a consfătuiri dau rezultate îmbucu E. USCAR 7
lectiviştilor. Dar se naşte o în este să cunoşti din auzite şi alta făcut ca aproape toţi ţăranii rătoare atunci cînd sînt bine or
trebare: de ce nu s-a dezvoltat este să vezi cu proprii tăi ochi. muncitori din sat să intre în ca ganizate. Fruntaş i u acţiunea de economisire
gospodăria colectivă din Pricaz Colectiviştii nu au invitat însă drul ei. iAn raionul Oraştie
în aceeaşi măsură şi în ce pri nici măcar un ţăran individual Organele de partid şi de stat
veşte creşterea numărului de să participe la împărţirea avan Urmînd exemplul întovărăşiri din raionul Hunedoara au orga Consiliul de Miniştri al Re oricăror persoane care aduc o semnaţiuni a fost distins cu in
membri şi a suprafeţei colectivi- sului. lor fruntaşe în ce priveşte dez nizat şi în primăvară o aseme publicii Populare Romtne apre contribuţie importantă la dezvol signa, „Fruntaş in acţiunea de
. zate ? Răspunsul ar putea fi dat voltarea fondului de bază, multe nea consfătuire la Simerfa. Ea ciind rolul social educativ şi tarea acţiunii de economisire la economisire" tov. BARBU
prin cîteva cuvinte: ou există Toate acestea sînt cauze care întovărăşiri din raionul Hune a dat rezultate bune. Rău este financiar-economic al Casei de casele de economii. Cei distinşi GHEORGHE, lucrător din ca
o preocupare temeinică faţă de au făcut ca gospodăria colecti doara s-au angajat ca pe viitor însă că organizaţiile de partid Economii şi Consemnaliuni, a. primesc o insignă şi sînt înscri drul Miliţiei raionale Orăştie.
această problemă din partea or vă din Pricaz să nu-şi poată să-şi dezvolte şi ele proprietatea si sfaturile populare nu au aju instituit anul acesta prin hotărî- şi in cartea de onoare a Casei
ganizaţiilor de bază din G.A.C. mări suprafaţa şi numărul de obştească, repartizînd o parte tat unele întovărăşiri să reali rea Nr. 315 Distincţia „Fruntaş de Economii şi Consemnaţiuni. lată cîteva din realizările
şi din sat şi nici din partea con membri decît într-o măsură ne- tot mai mare din producţie pen in acţiunea de economisire“ ca sale:
siliului de conducere şi a sfa tru cumpărarea de maşini agri zeze măsurile stabilite la consfă re se acordă atit lucrătorilor In raionul Orăştie, cu ocazia
tului popular comunal. Nu s-ar cole şi animale proprietate co- C.E.C., celor de la P.T.T.R., zilei de 1 septembrie, dată la In cadrul Miliţiei Orăştie e-
putea spune că nu s-a muncit tuire şi să traducă în viaţă an mandatarilor cit şi membrilor care sc. im plinitpc 10 ani de la xistă un număr de 45 depună
gajamentele luate. Comisiilor de sprijin C.E.C., sau reorganizarea pe baze socialis tori permanenţi prin consimJă-
te a Casei de Economii si Con- mînt, cu o mare sumă de lei,
sumă care a fost depăşită in
fiecare lună.
CE SÎNT EPIDEMIILE lapte, zarzavaturi, fructe, etc., (exem cal plătit. Vaccinul, cît şi vaccinările Toţi conlacţii, adică toţi indivizii ce De la începutul anului ghi
plu dizenteria, febra tifoida, etc.), fie preventive sînt gratuite. au fost în legătură cu bolnavii trebuie, şeul C.E.C. din cadrul Miliţiei
si cum putem lupta împotriva lor? prin contact cu lenjeria şi obiectele în unele epidemii, izolaţi Ia domiciliu, a efectuat prin borderou de le
bolnavului infectate cu spută, scuipat, O măsură deosebit de importantă şi supravegheaţi de personalul sanitar. gătură un număr de 313 opera
Multe şi variate sînt bolile care pin- Cînd boala contagioasă apare şi cu Aşa de exemplu, în ţara noastră, nu materii fecale, urină de la acesta, este depistarea (descoperirea) precoce, ţiuni iar depunerile totale se ri
desc viaţa omului 1 prinde deodată sau în scurt timp un mai întîlnim cazuri de vărsat negru, (exemplu paralizie infantilă, scarlatina, cît mai repede posibil, a bolnavului, Organele sanitare, în anumite epi dică la o sumă apreciabilă, re-
număr mai mare de indivizi, pe un te de holeră, de cium ă; malaria a fost dizenterie, febră tifoidă, etc.), fie prin Cu cît un bolnav contagios este mai demii, ca de exemplu în febra tifoidă, zultind cu sold mediu pe libret
Dintre acestea, un loc deosebit de ritoriu mai restrins atunci vorbim de şi ea aproape stîrpită, ca şi tifosul intermediul unor insecte care sug sîn- repede descoperit din momentul îmbol dizenterie, etc., au datoria să desco de lei 173 ceea ce denotă carac
important revine aşa-numitelor boli epidemie. exantematic; foarte puţine sînt şi ca gele de la bolnav şi apoi infectează năvirii, cu atit populaţia poate măi re pere să izoleze şi să trateze toţi pur terul sănătos al depunerilor e-
contagioase sau boli molipsitoare. zurile de difterie, dizenterie, febră ti omul sănătos (exemplu tifosul exante pede fi ferită de molipsire. tătorii sănăloşi de microbi, care după fectuate.
Epidemia poate fi de familie, de car foidă care mai apar. Şi, pe măsură ce matic, prin muşcătura de păduchi de cum am văzut şi ei pot răspîndi boa-,
Bolile contagioase şi ele destul de tier, de oraş, de raion, de regiune, pe nivelul economic, cultural general şi lenjerie, malaria prin muşcătură de un In această privinţă, alături de ca la. Datorită înscrierii tot mai
numeroase, se numesc astfel pentru că mai multe regiuni, sau pe ţară. Dacă cultural-sanitar creşte, pe aceeaşi mă anumit ţînţar). Trebuie ştiut că sînt drele medico-sanitare, un rol nepreţuit mare a lucrătorilor din cadrul
au caracteristic faptul că se răspîndesc cuprinde mai multe ţări, sau întreg sură vom reuşi să înlăturăm definitiv şi boli care se iau de la animalele îl au activiştii de cruce roşie, comisii Dezinfecţia Ia domiciliu, cu anumite Miliţiei, precum şi sprijinului
de la un individ la altul cu uşurinţă, globul pămîntesc, cam în acelaşi timp, din viaţa noastră oricare dintre bolile bolnave, ca de exemplu: dalacul (căr le de femei, împuterniciţii sanitari, şi substanţe ce distrug microbii, constituie primit din partea conducerii ir
spre deosebire de acele boli care nu atunci epidemia se numeşte pandemie, contagioase. bunele), turbarea, bruceloza, sau din fiecare om al muncii însăşi, care au de asemenea o măsură importantă de nităţii, rezultatele sînt din ce in
trec le la omul bolnav la cel sănă cum a fost cazul gripei din anul trecut, pămîntul infectat (exemplu tetanosul datoria cetăţenească şi patriotică să stîrpire a epidemiilor (exemplu scarla ce mai bune.
tos. Contagiozitatea mare a bolilor mo-' sau fălcariţa) dacă ajung pe rană. anunţe imediat organele sanitare orice tina, paralizia infantilă, dizenteria, fe
înainte vreme, din cauza necunoaş- lipsitoare se datoreşte puterii mari de bclnav contagios, sau orice suspect de bra tifoidă, etc.). A. TIM P E A N U
Dintre bolile molipsitoare sînt destul înmulţire şi de răspîndire a microbilor Cum putem lupta boli contagioase.
de cunoscute: difteria, scarlatina, po S fa tu l respectivi. Este cunoscut că muştele au un mare bnosport
jarul, vărsatul negru, (variola), văr îm p o triva Este bine ca aceşti bolnavi să fie rol în transportul microbilor şi deci
satul de vînt (varicela), tuşea convul IE ID) I I C IU IL (U \\ Aceşti microbi se găsesc şi se în văzuţi la domiciliu prima dată şi nu a bolilor contagioase, şi de aceea mă La concursul Pronosport
sivă (măgărească), parotidita epide mulţesc în organismul (corpul) omului epidem iilor ? Ia policlinică, sau la circumscripţie, surile de distrugerea muştelor pe orice nr. 37 din 14 septembrie a.c.,
mică, febra tifoidă, dizenteria, ciuma, terii adevăratei cauze a bolilor conta bolnav de boală contagioasă, sau în unde pot molipsi pe cei din jur. cale esle totdeauna bine venită atît se acordă gratuit pâriicipan-
holera, tifosul exantematic, m alarii şi gioase, acestea secerau mii, zeci de organismul acelor numiţi purtători de In primul rînd trebuie ştiut, că as In timpul, cît şi în afara epidemiilor. ţilor premii speciale în obi
altele. Aceste boli au existat pe pămîni mii şi chiar sute de mii de vieţi ome germeni. Purtătorii de germeni sînt tăzi, regimul nostru de democraţie popu Din momentul descoperirii lor, me ecte în afara premiilor în bani
din cele mai îndepărtate vremuri şi a- ncşli. Aşa de exemplu în cazul hole foşti bolnavi în covalescenţă, sau in lară se preocupă în mod deosebit pen dicul este cel care hotărăşte, conform Distrugerea ţînţarilor, ca o măsură şi anume:
pariţia lor în număr mare era consi rei, ciumei, vărsatului negru, difteriei, divizi care nu au arătat să se fi îm tru stîrpirea tuturor bolilor contagioase instrucţiunilor în vigoare, unde trebuie organizată sanitară de stat a dus la — automobil
derată pe atunci, ca c pedeapsă a zei febrei tifoide. Mare este însă şi astăzi bolnăvit, indivizi aparent sănătoşi, dar epidemice la noi în ţară. In acest să rămînă sau să meargă bolnavul dispariţia apreape totală a malariei — motociclete
lor sau de la Dumnezeu care pentru numărul celor care mor de boli conta care au în corpul lor microbi. Dacă scop reţeaua medico-sanitară îşi arc şi să fie tratat. Sînt unele beli con (frigurile de baltă). — aparate de radio
diferite motive se înfuria pe oameni ţi gioase, în ţările coloniale şi dependen de omul bolnav contagios ne putem orientată munca sa de fiecare zi toc tagioase ca pojarul, varicela, paroti — aragazuri
astfel înţelegea să-i pedepsească. te şi chiar în ţările capitaliste, unde feri, căci ştim că este bolnav, de mai pentru prevenirea şi combaterea dita epidemică, tuşea convulsivă, care Călcarea rufelor cu fierul cald duce — ceasornice etc.
măsurile de ocrotire a maselor largi purtătorii de germeni nu ne putem feri, bolilor, inclusiv a celor contagioase. se izolează şi se tratează la domiciliu. la distrugerea păduchilor de lenjerie
Ştiinţa medicală a ajuns însă să do populare nu constituie o problemă şi o decît dacă anumite analize medicale Au fost create spitale şi secţii de boli şi deci la evitarea epidemiei de tifos Depuneţi din timp cît mai
vedească ia toate aceste boli caro grijă de stat. ne ajută să-i descoperim. contagioase, dotate cu medicamente Sînt însă unele boli contagioase care exantematic. muite buletine pronosport,
sînt cauzele lor adevărate. Adevărata trebuie obligatoriu izolate şi tratate şansele dvs. de cîştig fiind
cauză a bolilor contagioase sînt anu Dimpotrivă în ţările lagărului socia Microbii frec cu uşurinţă de la bol moderne, cu instrumentar, şi cu cadre la spital, ca scarlatina, paralizia in Spălatul pe mîini înainte de fiecare sporite.
miţi microbi, specifici fiecărei boli în list, unde promovarea sănătăţii publi medico-sanitare calificate, pe întreg cu fantilă, febra tifoidă, dizenteria etc. masă, după folosirea closetului şi fier
parte. Prin înmulţirea şi răspînd rea ce, grija pentru sănătatea oamenilor nav sau de la purlălor, fie pe calea Măsura aceasta este absolut necesară berea apei şi alimentelor în caz de
acestor microbi, bolile contagioase se muncii, este o problemă de stat, epide prinsul ţării. Se îmbunătăţeşte conţi allcmn se instalează o epidemie ma epidemie, de paralizie infantilă, febră
înmulţesc şi eic. miile cele mai multe, au fost stăvilite. aerului pe care-1 respirăm şj care sivă, care poate costa viaţa multor oa tifoidă, dizenterie, întotdeauna ajută
nuu reţeaua de aprovizionare igienică meni şi acest lucru numai din neglijen efectiv la stingerea epidemiei.
Cînd c boală contagioasă apare îci- este infectat prin tuse, strănut, vorbit eu apă polabilă. Prin lege de stat, tra ţa unora sau altora, care şe abat de
colo — la intervale mai îndepărtate la disciplina legii. Toate aceste măsuri, alături de ab
de timp — se zice că ea este spora (exemplu gripa, pojarul, tuse convul tamentul bolnavilor de boli contagioa negaţia muncitorilor sanitari şi spriji
dică. Vaccinările în masă, a persoanelor nul însăşi activ al maselor largi popu
sivă, scarlatina etc.), fie pe calea ali- se este gratuit. Pentru îngrijirea co sănătoase, în caz de uncie epidemii, ca lare au dus şi duc în continuu la evi
piilor mici, bolnavi de boli contagioa de exemplu în febra tifoidă, poliomie tarea epidemiilor mari, la stingerea
ipenlelor infectate şi ingerate c a : apa, lită şi difterie, ajută nespus de mult la lor cînd mai apar, duc la întărirea să
se, mamele lor primesc concediu medi- stăvilirea şi stîrpirea epidemiilor res nătăţii publice.
pective,
Dr. PONOVA TEODOR
Medic de copii — Deva
