Page 31 - 1958-09
P. 31
NTr. 1159 DRUMUL SOCIALISMULUI Pagi 3
isrhsbk
IN LUNA AUGUST V e ş t i
de Sa spitalul
CEA MAIîn perioada .25.VIII-30.VIII.1958 MARE PRODUCŢIE
LITERATURA POLITICA din Haţeg
In ultimele zile mi-am notat în multe Constantin Mogonea, au venit oţelarii de costul şarjei. Şi în această privinţă
V. J. LENIN : Despre mişcarea pagini de carnet faptele oţelarilor hu-
muncitorească şi comunistă nedoreni. La oţelăria: nr. 1 se lucrea- de la cuptorul 4. Defecţiunea a , fost există ajutor. Gheorghe Crişan de la Muncă voluntară
internaţională .ză mult mai organizat ca altădată. Se
Colecţia „Biblioteca marxist- întrec în muncă oţelarii, echipele, pe înlăturată repede. Şarja a fost şi de cuptorul 2 de pildă, într-o vreme, nu
leninistă” — 344 pag. — cuptoare şi pe schimburi. Evidenţa se
5,25 lei — Ed. politică. ţine la zi. Comitetul sindical de secţie data aceasta elaborată Ia timp. în prea acorda atenţie pierderilor ivite Ia In curtea Spitalului unificat din Ha
manifestă în această privinţă multă
BJJJ M. şi V. TREBICi : pieocupare. Există grafice. Unul dintre trecerea a continuat. încărcarea fontei. Intr-o zi, tovarăşii ţeg se construieşte o clădire destinată
(subredacţia) Uzinele „I. Ci normatori le complectează zilnic. în
Frimu” — Sinaia. semnările oglindesc că aproape în fie Am întîlnit pe platforma oţelăriei pe săi de muncă i-au făcut un calcul. S-a a fi garaj pentru autosalvarea şi
352 pag. — 12,50 lei — Ed. care zi s-au obţinut noi succese. In maistrul Vaier Lăbuneţ. Despre el mi-au adunat fonta risipită şi i-a arătat în autocamionul spitalului, precum şi pen
politică. luna august oţelarii hunedoreni au rea povestit mulţi oţelari. Mi-au spus în iei valoarea. De atunci, Gheorghe Cri
lizat cea mai mare producţie din isto deosebi despre sfaturile ce acesta le şan lucrează cu mai multă atenţie. tru un atelier mecanic şi un ateliea
PERIODICE ria oţelăriei de la Hunedoara. S-au dă oţelarilor pentru îmbunătăţirea mun de tîmplărie. La această clădire au
*** „Kommunist” nr. 9, iunie realizat în această lună aproape 250 cii lor. Sînt de asemenea în secţie Şi aşa, strîns leu cu leu, economiile
şarje rapide, dîndu-se peste prevede realizate de către oţelari în ultimele muncit cu deosebită rîvnă tovarăşii:
1958'. rile planului aproape 4.800 tone de Din experienţa unor luni se ridică la cîteva milioane. Re Pavel Vass care execută lucrările de
(traducerea în lirtiba romînă oţel. S-a dat oţel mult şi ieftin. zultatele obţinute în cursul lunii au zidărie, Petru Mozeş, Arpad Pop şi
a revistei teoretice şi politice gust dovedesc roadele muncii şi lupta alţii.
a Comitetului Centrai al P ar Să obţii asemenea înfăptuiri n-a fos1
tidului Comunist al Uniunii colective fruntaşe oţelarilor hunedoreni. In secţie, sînt In două duminici consecutiv, în
Sovietice). 192 pag. — 4 lei.
acum nenumăraţi fruntaşi. Schimbul ti frunte cu directorul spitalului Dr. Adam
oţelari ca Petre Forţu, Alexandru neretului este fruntaş în elaborarea Petroiescu, salariaţii spitalului au exe
Drîngă şi mulţi alţii, care dau ajutor
chiar uşor. In operative (scurte şedinţe în ridicarea calificării multor topitori. unul mare număr de şarje rapide. E- cutat numeroase şi rodnice ere de mun
Oare un asemenea ajutor nu este în chipele prim topitorilor Alexandru No- că voluntară. S-au rem arcat: dr. luliu
săşi esenţa întrecerii socialiste ? jogan, Topor Loghin, Constantin Mo
gonea, Traian Bîriea sînt fruntaşi In Gherman, Petru Preda, Liliana Iovă-
In întrecerea desfăşurată între oţe creşterea producţiei de oţel, în redu nescu. Sofia Szekey şi alţii.
lari a crescut interesul fiecărui topi»
Mai multă atenţie conducerii de lucru), oţelarii se sfătuiesc în fie tor, maistru sau inginer, pentru a cu cerea preţului de cost. Excursie
care dimineaţă, pe schimburi. Înainte noaşte rezultatele muncii depuse. îna Bogată este de asemenea şi lista
de a începe lucrul se analizează lip inte, îmi spunea tov. Gheorghe Popa
fruntaşilor din rîndui macaragiilor, lă
procesului de producţie surile şi se propun măsuri de îndrep de la serviciul de control tehnic de cătuşilor, zidarilor etc. Salariaţii aceluiaşi spital, conduşi de'
tare. La gazetele de perete, la postul calitate, puţini oţelari treceau prin bi preşedintele comitetului de instituţie
U.T.M. de control, în cadrul unor pa Un asemenea bilanţ ca cel făcut de Victor Alic au făcut o excursie la Gasa
rou! dînsului. Acum, vin tot mai mulţi. către oţelari în luna august, este o ade Verde, în apropiere de cabana Gura-
nouri „Ştiaţi că", sînt de asemenea vărată bucurie a unor mari realizări. Zlata. Cei 32 de participanţi au avut
Se interesează de economiile obţinute, Asemenea bucurii sînt aşteptate. cu acest prilej plăcute momente de des-
La Combinatul siderurgic Hu de laminare cu întirziere, fapt de producţie să se desfăşoare anunţate aproape în fiecare zi, fapte
nedoara, drapelul şi cupa de care a dus la amestecarea şar oarecum la voia întîniplârii. în bune şi rele. Fruntaşii sînt evidenţiaţi, GHEORGHE CAUNESCU | tindere şi odihnă. :
secţie siderurgică fruntaşă în jelor sau la laminarea unui lin săşi nerespectar-ea programului iar codaşii criticaţi aspru, in desfăşu
producţie se găsesc la secţia gou la alte dimensiuni decit ce de lucru din partea unor condu rarea întregului proces de producţie IN LEGĂTURĂ
laminoare. Preocupat in perma le necesare. cători de schimburi cum ar fi există ajutor, îndrumare. CU CALITATEA PÎ1NII
nenţă de ducerea la bun sfirşit inginerii loan Pătrcişcu, Ioan
a sarcinilor de producţie, colec In zilele de 17 şi 28, din lip Voina, sau maistrul Gheorghe — Să stăpîneşti şarja — spunea tov. Sint un consumator consec am plecat la serviciu să stabi pă cum am fost lămurit şi eu
tivul secţiei, antrenat in între sa de supraveghere a tov. Ni- Andrăşescu, vorbeşte de o insu Traian Bîriea — acesta este lucrul vent al pîinii care se produce lim cu nevastă-mea cine anu de către cei „competenţi in
cerea socialistă, a raportat lună colae Dobre s-au ars două lin ficientă preocupare faţă de pro esenţial. Pentru asta trebuie grijă, chib în întreprinderea dumneavoa me să cumpere piine. Aşa că materie“, adică de către nevas
de lună realizarea şi depăşirea gouri la şarjele 3.136 şi respec blemele de producţie. zuială şi mai ales calificare. Cum să ( stră. Ziceam că sînt consec am cumpărat şi eu şi ea. Dar, tă-mea şi maică-sa, pîinea cea
planului. tiv 3.917. Aceeaşi cauză, lipsa stăpîneşti deprinderile bune, să-ţi în vent pentru că n-am nici griu, închipuiţi-vă, eu, mai neprice- necoaptă şi slinoasă a ajuns
de supraveghere, a făcut ca la Conducerii secţiei, organiza lături lipsurile, dacă nu cerînd ajutor nici făină şi nici cuptor, deci,
Nu mai departe, decit la data data de 30 august 6 lingouri de ţiei de partid şi de sindicat, le tovărăşesc ? Şi faptele arată că oţela pe mina unui „şuştăr“, a unui
de 23 August, luminătorii au oţel silicios să fie împăturite. revine sarcina de a lua toate rii ştiu să-şi acorde întotdeauna acest eu dau bani şi dumneavoastră,
manifestat raportind trimiterea Vinovat se face de data aceas măsurile ce se impun pentru ca ajutor. prin „Alimentara“ îmi daţi „cîrpaci“ care n-a „dospit-o“
către industria noastră construc ta tov. I. Dragotă. Toate aces pe viitor astfel de fapte să nu pîinea. şi n-a copt-o precum se cu
toare de maşini a peste 10.000 tea, precum şi sucirea blocu Era într-o după-amiază. La cuptorul vine. îm i vine să cred că e în
tone laminate peste plan. In lu rilor la caje, au dus la creşte se mai repete. E. în interesul nr. 3 se produsese o reacţie puternică. Duminica mai cumpăr une tocmai aşa, precum, faptele con
na august, realizările de aseme rea procentului de rebut. Pe uşile de încărcare ale cuptorului ori pline albă, dar peste săp- firmă. Ce părere aveţi ? E bi
nea au fost bune, planul de pro secţiei, secţie fruntaşă pe com năvălise zgura. Se inundase platforma
ducţie fiind îndeplinit în pro Multe deficienţe s-au făcut de lucru. In ajutorul oţelarilor de la
binat, secţie la care astfel de cuptorul 3, conduşi de prim topitorul
porţie de 105,33 la sută, schimb simţite din neglijenţă. Aşa spre
fruntaş situîndu-se schimbul ti exemplu in schimbul Andră- abateri nu sint admise. Scrisoare deschisă
neretului, cu planul depăşit cu şescu, din cauza lipsei de con conducerii
7,32 procente. In ce priveşte trol, la data de 12 august s-a  T E N J IE TUTUROR
calitatea, secţia a reuşit să se gripat fusul cilindrului supe întreprinderii „1 Mai“
menţină sub procentul admis de rior la caja de blocuri, fapt ce
rebutj datorită in special schim a stînjenit serios munca schim obiectivelor contractul tămînâ consum plinea obişnui put, am cumpărat o piine cle ne să crezi pe bază de fapte ?
bului. condus de tov. Alexandru bului. In ziua următoare, tot tă, adică aşa-zisa piine nea ioasă, necoaptă, pe cită vreme Dacă e bine, atunci, zău, fa
Savu. din neglijenţa şi lipsa de su c o Ie c 11 f gră. Cîteodată îmi z ic : Ce ea a cumpărat una bună, coap ceţi şi dumneavoastră aşa şi
praveghere din partea şefului pîine minunată, ieftină, bine tă. nu credeţi pe nimeni pe bază
Aceste realizări sint intr-ade de schimb, s-a rupt o placă in La majoritatea întreprinderi late. Se poale spune că la fa coaptă şi, sincer să fiu nu e de vorbe. Numai pe bază de
văr frumoase. Ele insă puteau spatele cajei finisoare, fiind lo nici neagră. Am mîncat în via Atunci mi-am dat seama cit fapte. Şi vă mai rog ceva. Fa
fi şi mai mari dacă în decursul vită de o bară. La data de 10 lor din regiunea noastră se con brica „Vidra” s-a respectat în ţă, ani de zile, o piine care da de nedrept a fost vecinul meu, ceţi tot ce vă stă in putinţă şi
lunii nu s-ar fi manifestat o se august, din cauza intirzierii cu că aş asemui-o cu aceasta brutarul, care mi-a şoptit la nu mai îngăduiţi ca pîinea să
rie de abateri, de. la r.egulilß dis care s-a făcut controlul, cana sultă în prezent cu multă aten bună măsură angajamentele lua mi-ar lăsa impresia că asemui ureche cum că „făina ar fi de iasă din brutărie necoaptă,
ciplinare, dacă n-ar fi fost aâ- lul de .ţunder s-a înfundat, lu un harap cu o zînă. vină“. Dar, oricît am- - asemuit nici măcar una la o sută. Ce
tea cazuri de neglijenţă, dacă ţie obiectivele din gontr act ui, co te şi consemnate în contract. cele două piini,' cumpărate' de ştiţi, 's-ar putea ca ea să fie
cru care de asemenea a păs Deci, în general, piine bună,
s-ar fi respectat întocniai pro lectiv, sc sublînia'ză. cele reali-; . Pri'ntrp'ceţe mai importante rea clin făină¦bună.-Numai, rău e,
cesul tehnologic. piedici bunei desfăşurări a pro
cesului de laminare. ?a-to...şi se iau măsuri grabnice lizări se număra : definitivarea că e în general şi nu întotdea la aceeaşi prăvălie, din. acelaşi trimisă la prăvălia din cartie
Exemplificări sint suficiente.
Manevrarea incorectă a agre pentru rezolvarea acelora care procesului tehnologic la piei ovi una. In anumite zile, pîinea e transport, ne-am dat seama că rul in care locuiţi, să se schim
Aşa bunăoară, schijnbul Andră- au' rămas în- afara preocupări ne. unde s-au stabilit operaţiile cleioasă, pirpâlită, deci ne sînt surori, adică sînt plămă be vînzătorul şi să v-o plaseze
gatelor a cauzat şi ea multe lor. Comitetele de întreprindere necesare fiecărui produs, insta
şescu a laminat bare la dimen îşi fac încă de pe acum bilanţul larea de paravane pentru schim coaptă. O cum.peri, dar cind o dite din acelaşi aluat, din a- chiar unuia dintre dumneavoa
greutăţi secţiei. Aşa spre e- muncii în această direcţie. barea îmbrăcămintei, organiza măninci li se lipeşte, pur şi ceeaşi făină, numai că or fi a- stră. Şi atunci vă asigur că o
siuni mai mici decit ?ele prevă rea unei brigăzi artistice de a- asemenea situaţie n-o să vă
xemplu, în ziua de 10, din pri Contractul colectiv de la fa gitaţie, care s-a deplasat la simplu, de cerul gurii. pucat pe mina a doi meşteri convină. Zău a şa !
zute in comenzi, fapt ce repre brica „Vidra” din Orăştîe nu Geoagiu-băi, reorganizarea utila S-a intîmplat că în una din diferiţi, unul cu suflet, iar al
cina manevrărilor brusce, s-a conţine prea multe obiective. jului la piei nuîre, moderniza
zintă o încălcare flagrantă a Aceasta, din cauză că numărul rea secţiei de vînat etc. zile am uitat, dimneata cind tul cu mai puţin. Aşa că, du ILIE NEDELCU
rupt axul melc de la dispoziti muncitorilor este restrîns, iar fa
dispoziţiilor conducerii secţiei. brica nu este prea mare. Comi Fabrica, după cum spuneam,
vul de acţionare a cilindrului tetul de întreprindere a ţinut nu este prea mare. Ea prezintă Să fie reluată activitatea
Acelaşi, schimb, in zilele de 7 şi cont de propunerile muncitorilor însă importanţă pentru econo
superior a cajei de lucru. In şi pe la începutul anului a în mia naţională, deoarece aici, din
8, a laminat oţel aliat şi a tăiat materia primă (piei ovine şi vî-
ziua de 14, în cadrul schimbului cheiat contractul colectiv. irradiotelevizoare!or&&
barele în lungimi mai mari de nate) se scot blănuri de o rară
Andrăşescu s-a rupt axul osci Unele obiective au fost destul frumuseţe. Este drept că de cî-t- Au trecut cîţiva ani de cind, nepăsători faţă de criticile adu batere a lipsurilor. E bine ca to
cit cele necesare, ele neputînd de importante şi au contribuit va timp, paralel cu realizarea in scopul îmbunătăţirii muncii se şi au lăsat în deplină pără-. varăşii din comitetele de partid
lant. mult la creşterea producţiei şf producţiei se lucrează ia reor politice de masă, în scopul fo sire „radiotelevizorul“ pe care respective şi instructorii Comite
fi din această cauză introduse la asigurarea unor condiţii mai ganizarea fabricii, ceea ce în losirii de noi mijloace ...atractive
Cauza acestei stări de lu bune de lucru oamenilor. Altele greunează într-o oarecare mă şi eficace, în Valea Jiului, la cî stă jşj acum scris : „aude, vede
în gropile de răcire lentă. au fost de;ţmai mică însemnă- sură munca normală a colecti teva exploatări miniere s-au in şi spune tot“.' Ar fi bine ca a-
cruri se găseşte in primul ritid trodus „radiotelevizoarele“. S-au ceşti tovarăşi să audă întreba
Tot în luna trecută, tov. Gh. pus în funcţiune pe acea vreme rea care o pun oamenii muncii
în controlul insuficient a şefi „radiotelevizoare“ la minele A- în legătură cu lipsa de activi
Sirbu, a eliberat biletele de e- ninoasa, Petrila, Lonea şi Lu- tate a „radiotelevizorului“ şi să
lor de schimb şi maiştrilor care peni. La puţin timp după ce
videnţa şarjelor şi dimensiunile acestea şi-au început activita
de multe ori au lăsat procesul tea, s-a şi văzut că ele consti
tuie un puternic mijloc de agi
vii iui. taţie, că prin ele se pot popu tului raional Petroşani, care
lariza cu mult succes rezulta trec zilnic pe lingă „radiotele
prtajaadescinderii nouliii a plac Comitetul de întreprindere al tele bune în muncă şi mai ales vizoarele“ părăsite să ia măsu
mfînîtfitl departiddin Pipi B m fabricii „Vidra” (preşedinte tov. se pot combate în mod eficace rile cuvenite în vederea reacti-
Roşu Benedic) a urmărit obiec anumite aspecte negative, din vizării lor, pentru ca acestea
tivele lună de lună. După cum activitatea întreprinderilor. să-şi îndeplinească rolul pentru
spuneam, majoritatea au fost
E adevărat că întocmirea u- spună cind au de glod să-l pu care au fost create: să spună
realizate pînă în momentul de nui program pentru „radiotele- nă în funcţiune.
faţă. Nu s-a pus însă accentul vizor“ cere o anumită bătaie de din nou oamenilor muncii des
pe toate problemele. Este vorba cap. Trebuie-alese subiectele ce „Radiotelevizoarele“ de la mi
de organizarea şi ţinerea evi le mai interesante, întocmite na Aninoasa şi Petrila au avut pre faptele bune şi rele pe care
denţei întrecerii socialiste, de textele corespunzătoare, făcute pînă acum cîteva luni o activi
stimularea celor mai merituoşi „le aud şi le văd In întreprin
muncitori. Sînt trecute în con caricaturile etc.
Pînă. acum în toate organiza ai anului I. Aceasta asigură con cunoască mai bine pîrghiile prin tract de asemenea puţine mă Din această cauză tovarăşii deri“. I. POPA
ţiile de bază de partid din ora tinuitate în studiu. care să lupte mai eficace pentru suri tehnico-organizatorice meni
şul Deva au fost luate măsurile reducerea cheltuielilor de circu te să! ducă la creşterea produc de la comitetele de partid de la tate destul de bună. Nu ştim
necesare deschiderii noului an Cei 3 propagandişti: ing. Năs- laţie, pentru buna păstrare a ţiei. minele Lupeni şi Lonea, s-au
şcolar în învăţămîntul de partid. tase Farmazon, Ioan Popa şi mărfurilor etc. gîndit că e mai simplu (dato •însă cărui fapt se datoreşte în Costum naţional
Au fost create comisii formate Ioan Frăţilă, participă cu regu Pînă Ia sfîrşitui acestui an rită comodităţii) să renunţe la cetarea funcţionării acestora.
din membri ai birourilor orga laritate ia instruirea săptămâ Intrucît în această formă au mai sînt aproape 4 luni de zile. activitatea „radiotelevizoare-
nizaţiilor de bază şi propagan nală organizată de comitetul fost încadraţi 62 de cursanţi, In contractul colectiv al fabri lor“. Şi astfel, de multă vre Despre lipsa de activitate a „ra
orăşenesc de partid. s-a stabilit ca aceştia să fie îm cii „Vidra” mai sînt însă obiec me „radiotelevizoarele“ de la a'
dişti, care au discutat cu tova părţiţi în două grupe. Lecţiile tive nerealizate. De aceea ar fi ceste mine şi-au încetat activi diotelevizorului“ de la mina Pe
răşii care şi-au manifestat do La T. A. P. L. să fie predate de către propa bine ca întregul colectiv de con tatea. Pentru neglijarea acestui
rinţa să înveţe, încadrîndu-i po gandist ambelor grupe odată, iar ducere al fabricii să mediteze important mijloc de agitaţie po trila s-a publicat un articol şi
trivit dorinţei şi nivelului de Inir-una din adunările sale, discuţiile să se facă pe fiecare mai profund asupra problemelor litică, comitetele de partid res
cunoştinţe. organizaţia de bază de Ia grupă în parte. care-i frămîntă pe muncitori, a- pective au fost criticate în re la gazeta de perete a minei. In
T.A.P.L. a stabilit ca pe lingă lît în ce priveşte creşterea pro petate rînduri. La Lupeni, din
La P. T. T. R. membrii şi candidaţii de partid La cooperativa ducţiei cît şi îmbunătăţirea con cind in cind se mai prezintă articol este criticat responsabi
(din care nu va trebui să rămî- „Solidaritatea“ diţiilor de muncă şi viaţă ale eite un program, pînă cind în
Ţinind seama de faptul că în nă nici unul în afara învăţămîn- acestora. tr-o bună zi s-a hotărît înceta lul cu munca culturală din ca
acest an un număr mult mai tului de partid) să fie încadraţi Aci îşi vor desfăşura activita rea definitivă a activităţii „ra
mare de membri şi candidaţi de tea în acest an două forme: Concluzia trasă în urma celor diotelevizorului“. Tovarăşii din drul comitetului sindical. Păre
partid şi-au manifestat dorinţa şi unii lucrători fără de partid „Istoria P.M.R.” anul I şi II. observate ar fi aceea că în spe comitetul de partid de la' mina
să-şi însuşească învăţătura mar- din unităţile T.A.P.L. din oraş, De recrutarea cursanţilor s-au cial comitetul de întreprindere Lonea au rămas de la început rea noastră e insă alta. Vino
xist-leninistă, biroul organizaţiei în mod special dintre aceia care, ocupat tovarăşii Ioan Met şi Şte de la fabrica amintită, să se
de bază a luat măsuri pentru ca prin specificul muncii lor, sînt fan Fabian (propagandişti) şi ocupe şi mai mult de realizarea vat de încetarea activităţii „ra
cercurile să-şi desfăşoare în în permanenţă în contact cu losif Gherghey — membru în bi- obiectivelor din contractul colec-
cumpărătorii. i o u I organizaţiei de bază. La liv, pentru ca la sfîrşitui anu diotelevizorului“ se face în pri
bune condiţii activitatea. Vor cele două forme s-au înscris 17 lui nici unul din obiective să nu
funcţiona formele: „Istoria In alegerea formei de învăţă- tovarăşi din rîndui lucrătorilor fie nerezolvate. Acest lucru este mul rind comitetul de partid
1\ M. R. anul II”, „Istoria mînt, organizaţia de bază a ţi cooperativei.
P.C.U.S.” anul II şi „Probleme nut seamă de faptul că majori în interesul întregului colectiv (secretar tov. Alexandru Goadă)
de bază ale marxism-leninismu- tatea lucrătorilor manipulează Acum, cei doi propagandişti se
valori, de aceea a stabilit ca în pregătesc intens în vederea des de la fabrica „Vidra“ din Orăş- in a cărui sarcină cade îndru
lui”. Este de asemenea impor acest an să îuncţionezie ca for chiderii noului an şcolar în în tie.
tant faptul că toţi cei înscrişi în mă de învăţămînt un cerc de văţăhuntul de partid. marea muncii politice de masă.
formele de Istoria P.M.R. şi Economie concretă. Lecţiile pre V. A.
P.C.U.S. anul II, sînt absolvenţi date vor ajuta pe cursanţi să J. PETRIC Acelaşi lucru trebuie spus şi
despre tovarăşul Geza Tan-
czer — secretarul Comi
tetului de partid de la mi
na Aninoasa, care trece cu ve
derea încetarea în mod nejusti- •o••*•’t •-a*
ticat a activităţii „radiotelevizo In prezent, in oraşul Deva
rului“ care pînă nu de mulţ. a este deschisă zilnic o expo
prezentat minunate programe ziţie de artă populară a re
mult îndrăgite de oamenii mun giunii noastre.
cii.
IN CLIŞEU: Unul din
Se pune întrebarea dacă din
cauza comodităţii unor oameni, costumele specifice raionului
a lipsei de interes pentru mun Alba — „Port din Munţii
ca politică, se poale renunţa la Apuseni“ — expus la această
„radiotelevizoare“ care s-au do expoziţie.
vedit a fi bune mijloace de corn v- »• - r-
I
