Page 33 - 1958-09

Să asigurăm o recoltă bogată
PENTRU ANUL VIITOR!
Muncă însufleţită la sate
Pe zi ce frece, la sfaturile
populare comunale se înregis­
trează noi şi noi succese în des­
făşurarea lucrărilor campaniei
de toamnă. Pe măsură ce tere­
nurile ocupate cu culturi de
toamnă se eliberează,^ se cre­
ează condiţii pentru începerea
arăturilor. Aceasta face ca ţă­
ranii muncitori să concentreze
toate forţele in scopul asigu­
rării desfăşurării campaniei în
ritm rapid şi în condiiuni bune.
De asemenea, o grijă perma­
nentă este asigurarea cantităţi­
lor de seminţe selecţionate ne­
cesare insămînţărilor.
Au transportat
220 tone gunoi
In comuna Băcîa lucrările din
campania de toamnă sînt în pli­
nă desfăşurare. Ţăranii munci­
tori se străduiesc să execute lu­
crările în termenul optim. Pen­
tru aceasta, pînă Ia data de 8
septembrie a.c. au fost deja e-
xecutate arăturile pe o suprafa­
ţă de 28 hectare. Aceste arături
au fost făcute pe terenuri Ii-
bene, iar restul suprafeţelor, ca­
re deocamdată sînt ocupate cu
porumb şi cartofi, vor îi arate
— O—
CantităţiSe de furaje
însilozate trebuie
m ărite!
Dacă analizăm cantitatea de
furaje însilozate în raionul Ilia
la data de 5 septembrie a. c.,
se constată că posibilităţile exis­
tente în raion nu au fost pe de­
plin folosite. Aci, la data de 1
septembrie erau însilozate fura­
je in proporţie doar de 1,40 la
sută faţă de plan. După 5 zile,
timp în care puteau să fie în­
silozate cantităţi însemnate, pro­
centul a fost ridicat doar la 1,60.
Acest procent a fost dobîndit,
în cea mai mare parte, de gos­
podăriile agricole colective.
In ceea ce priveşte sectorul
individual, singura comună din
raion, care a însilozat 5 tone,
este comuna Buruiene. Comune
ca I.ăpuşnic (preşedinte al sfatu­
lui popular Petru Fărău), Do-
bra (Dragomir Popa) şi Ilia
(Ioan Roşu) nu şi-au dat in­
teresul de loc pentru a face însi-
lozări.
O delăsare în această acţiu­
ne s-a manifestat şi la G.A.C.
„Drumuil lui Lenin“ din Ilia,
lucru ce trebuie să dea de gin-
dit consiliului de conducere pen­
tru a lua măsurile necesare.
Trebuie să evidenţiem munca
depusă de GOSTAT Lăpuşnic,
care a depăşit planul la însi-
lozări cu aproape jumătate.
In faţa acestei situaţii, orga­
nele competente în rezolvarea
cit mai grabnică a acestor lu­
crări sînt datoare să ia măsu­
rile cuvenite.
E. U.
In timpul va­
canţei, elevele
Reghina Tonei şi
Elena Leister,
n-au pierdut vre­
mea. Veneau deseori cu lu-
crul de mină pe ma,lul rîu-
lui Sebeş, aşa cum se vede
si în fotografia noastră.
Foto: I. TEREK
Doborînd pute­ Asesorii populari şi rolul lor
rea exploatatori­
lor şi cucerind li­
bertatea politică
şi puterea eco­ în com pletele de judecată
nomică, masele
populare din ţa­
ra noastră, sub
conducerea partidului, au tre­ Sfatul nostru
cut la transformarea din temelii atrage în acti­
a întregului aparat de stat in­ vitatea instanţe­ Preşedintele Tribunalului regional bligatorie iar serviciu cît şi în societate. Nu­
clusiv a justiţiei dîndu-i acesteia lor judecătoreşti Hunedoara - Deva
o organizare nouă, pe baze so­ mii de oameni
cialiste. Justiţia noastră popu­ ai muncii. Aceş­
lară se realizează prin activita­ tia se numesc asesori populari. de preşedintele instanţei pe lin­ gale celor care încalcă legalita­
tea instanţelor judecătoreşti ca­ Faptul că reprezentanţii oame­ gă care au fost aleşi, prin ro­ tea populară şi în special celor
re au drept sarcină să apere nilor muncii iau parte la jude­ taţie, pentru o perioadă de 2-6 cţare jefuiesc avutul obştesc. Faţă
prin toate mijloacele orînduirea carea proceselor imprimă justi­ luni în fiecare an.
socialistă şi de stat, sistemul eco­ ţiei noastre un caracter cu ade­ In timpul exercitării atribu- misibilă orice îngăduinţă.
nomic socialist şi proprietatea vărat democratic.
socialistă etc. Justiţia veghează In prezent ne aflăm în preaj­ toate drepturile judecătoreşti. zentanţi devotaţi ai oamenilor
la îndeplinirea strictă a legilor ma noilor alegeri de asesori Votul lor este necesar nu numai mjuncii — le sînt dragi realiză­
statului nostru asigurînd prin populari care au menirea să a- cînd se pronunţă o hotărîre ju­ rile construcţiei noastre socia­
aceasta respectarea legalităţii jute instanţele judecătoreşti în decătorească ci şi în soluţiona­ liste şi tocmai de aceea ei luptă
populare. înaltul democratism
socialist al justiţiei noastre popu­
lare rezultă nu numai din obiec­
tivele pe care le are de apărat,
dar şi din modul cum se reali­ men de 4 ani, la propunerea or­ şi izvorîte dintr-o conştiinţă ju­ cietăţii care lovesc în aceste rea­
zează aceste obiective.
imediat ce se vor crea condi­
ţii. Pentru aceasta, în comună
s-au luat măsuri ca uneltele să
fie pregătite.
Pentru obţinerea unei recolte
bogate, a fost transportată can­
titatea de 220 tone gunoi, ac­
ţiune în care satul Băcia s-a
situat fruntaş, avînd singur 100
tone transportate.
In ceea ce priveşte asigura­
rea cu seminţe, pînă la data de
8 septembrie s-au selecţionat 20
de tone. Iar peste cîteva zile,
cînd va funcţiona încă un trior,
selecţionarea seminţelor se va
accelera.
Colectiviştii
şi-au selecţionai seminţele
Membrii 'gospodăriei agricole
colective „Dr. Petru Groza” din
comuna Băcia au pornit la pre­
gătirea însămînţărilor de toam­
nă hotărîţi să obţină o recoltă
bogată în anul viitor. Pentru a-
Cum se lac milioanele
La serviciul de planificare al
Combinatului siderurgic din
Hunedoara, lucrează cîţiva
funcţionari şi tehnicieni. Unii
întocmesc planuri, - alţii le îm­
part pe secţii şi luni, iar cei­
lalţi se interesea­
ză cum au fost
realizate. Ei, la
fel ca toţi lu­
crătorii combinatului, trăiesc
bucuriile şi necazurile muncii.
Aci, am înlîlnit un om care a
îndrăgit cifrele şi mai ales ci­
frele cu care lucrează în ultima
vreme. In fiecare zi face soco­
teli, iar cînd mă vede îmi spu­
ne :
— Ştii, am mai făcut cîteva
milioane!
Iau loc şi-l ascult. Are un
dar aparte de-a vorbi despre
cifre. Le categoriseşte şi le tăl­ ca alea la care lucrează Andrei
măceşte in toate chipurile. Ieri,
mi-a explicat clin nou :
— Am mai făcut cîteva mili­
oane. Şi începu să socotească:
NICOLAE VIDALI
__ .
pronunţarea unor hotărîri juste.
Potrivit dispoziţiunilor legii de
organizare judecătorească ase­
sorii populari se aleg pe un ter­
ganizaţiilor oamenilor muncii. ridică de clasă.
ceasta', a|utaţi de S. M. T., au
transportat 100 tone de gunoi.
De asemenea, uneltele necesare
desfăşurării lucrărilor în condi-
ţiuni bune au fost pregătite.
S.M.T.-ul ă trimis maşinile ne­
cesare.
La data 'de 8 septembrie a.c.
era selecţionată o cantitate de
3.600 kg. de seminţe, ceea ce
înseamnă că au asigurat semin­
ţele pentru întreaga suprafaţă
pe care o vior însămînţa.
Toafe seminţele
înfovlărăşiţilor
au fosf sfiţînse la un loc
Şi membrii j întovărăşirii agri­
cole „Viaţă nouă” din Tîmpa au
luat măsuri pentru obţinerea li­
nei recolte bogate în anul vi­
itor. Ei şi-au pregătit uneltele
necesare pentrw campania de
toamnă’ şi au iînceput transpor­
tul gunoiului.
Pînă la data:de 8 septembrie
a.c. au adunat Ua un Ioc toate
seminţele necesare şi au selec­
ţionat o cantitate de 16.000 kg.
vasăzică in prirpul semestru
2.137.337 lei la aglomeralor,
5.123.818 la cocsprie, 4.675.418
ta O.S.M. nr. 1, vreo 700.000 la
laminoare. Ar fi rpai multe dar
unele din secţii ne trag înapoi.
Am făcut so­
coteala pînă la
23 August. Exact
12.8(20.000. Ştii
ce înseamnă asta ?
?— ... \
— Vreo 230 de parlamente
Weber. Şi nu uita că mai avem
cîteva milioane în ultimele zile,'
dar despre asta o .să vorbim
ceva mai tîrziu.
-k
Mă uit la omul care rosteşte
cu pasiune atîtea cifru. Despre
ce vorbeşte 2 După cmn se ve­
de, socoteşte niştem ilioane, iar
cifrele lui reprezintă economiile
realizate.
S. GO'RJANU
(Continuaie în pag. ',8-a)
Sarcina de asesor model de cinste şi corectitudine
popular este o- atît în îndeplinirea sarcinilor de
pentru exercitarea mai întrunind aceste condiţii a-
mandatului ase­ tsesorii populari vor putea să a-
sorii sînt chemaţi plice fără şovăire pedepsele le­
ţiunilor, asesorii se bucură de Asesorilor populari — repre­
rea unor probleme care se ivesc
în cursul dezbaterilor. Uotărîrile
pronunţate de asesorii populari
sînt date de pe o poziţie de clasă
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA !
5n î n t î m p i n a r e a Oamenii muncii
din Deva aprobă
ZILEI DE 7 NOIEMBRIE cu căldură mesajul
iui N. S. Hruşciov
iV A A A / W W \ W V W V W s^ \ M a M ^ V W V V V W W V V V W ' / V V V W V V A ^ v V W W V V V V W V V V vV
Q u |\j j? I
întrecerea minerilor din Valea Jiului în cin­ In după-amiaza zilei de ieri,
stea zilei de 7 Noiembrie se intensifică pe zi după terminarea orelor de mun­
ce trece. N u.se poate şti precis încă de pe acum că, numeroşi muncitori şi func­
care anume exploatare va avea cele mai bune ţionari din întreprinderile oraşu­
rezultate, cine va cîştiga întrecerea. Se pot lui Deva s-au întrunit în adu­
constata insă rezultatele cele mai bune obţinu­ nări, în cadrul cărora a fost ci­
te în primele 8 zile ale acestei luni de către tit şi discutat recentul mesaj
mineri; adresat de N. S. Hruşciov, pre­
şedintele Consiliului de* Miniş­
In afară de mina Uricani care se află în tri al U.R.S.S., lui D. Eisenho­
frunte şi care în perioada amintită a depăşit wer, preşedintele S.U.A. In una­
planul de producţie cu 1.150 tone de cărbune, nimitate, participanţii la aceste
in frunte se mai află şi minele Lonea şi Petrila. adunări au aprobat poziţia fer­
mă a Uniunii Sovietice faţă de
Colectivul minei Lonea a reuşit ca în această noile provocări ale imperialişti­
perioadă să dea in afara sarcinilor de plan lor americani îndreptate împotri­
1.402 tone de cărbune, iar colectivul minei Pe- va R. P. Chineze. Ei şi-au ex­
Irila 1.137 tone cărbune peste plan. Aceste suc­ primat deplina lor solidaritate
cese se datoresc însufleţirii cu care muncesc cu lupta dreaptă a poporului
brigăzile de mineri, cit şi ajutorului permanent chinez de 600 milioane pentru
dat brigăzilor de căire conducerile sectoarelor apărarea suveranităţii sale na­
şi minelor. ţionale, simpatia profundă faţă
de lupta sa pentru eliberarea te­
ritoriilor cotropite de agresorii
americani şi uneltele lor cian-
kaişiste.
La unul din blocurile în con­
strucţie ale grupului 1 şantiere
al T.R.C.L.H. au fost prezenţi
la adunare aproape 40 de mun­
citori. După ce au ascultat cu
interes expunerea mesajului, ei
Brigada condusă de Iov. Martin Ervin de la şi-au exprimat solidaritatea cu
secţia tîmplărie a U.I.L. Sebeş, a depăşit nor­ marele popor chinez, aprobînd
ma în luna august cu 7,29 la sută. politica de apărare a păcii a
U.R.S.S., R. P. Chineze şi celor­
IN CLIŞEU : Tov. Ervin Marlin, lucrind la lalte state socialiste. Dincă
Gheorghe, Robescu loan, Grişan
o maşină de rindelcd. Vasile, Morarii Gonstantin şi
Neda Simion, în cuvinte sim­
ple, şi-au exprimat indignarea
lor profundă faţă de noile ac­
ţiuni provocatoare ale S.U.A.
în Extremul Orient. „Nouă nu
ne trebuie război, ci muncă paş­
C O M U N I Ş T I I IN F R U N T E nică, construcţii mai multe, mai
Activitatea ce se desfăşoară manenţă de buna desfăşurare a ne cilindrice care, a redus mult
în cadrul cabinetului tehnic de procesului de producţie. Un e- efortul fizic al lăcătuşilor, ridi­
Ia atelierele C.F.R. Simeria, de­ xemplu bun ni-1 oferă tov. Ioan carea lor la locul de montare
monstrează încă odată numărul Vlad (Onu) inovator vechi, om făcîndu-se acum mecanic.
mare de muncitori, tehnicieni şi priceput şi harnic, căruia nu-i
ingineri care se străduiesc per­ scapă nici o deficienţă fără s-o O inovaţie deja realizată, de
manent să îmbunătăţească cali­ înlăture. Aşa ar fi de pildă, ino­ acelaşi autor este „Vagonet pen­
tatea lucrului şi şă „uşureze vaţia aplicată în ultimul timp tru transportarea osiilor la de-
munca fizică a muncitorilor. La „Stand pentru îndreptat longe- îectoscopul ultrasonic” Şi aici
atelierul de reparat vagoane din roanele de vagon“, operaţie la operaţia de transportare se fă­
Simeria-triaj, o seric întreagă de care înainte trebuia depusă mul­ cea anevoios. Prin aplicarea a-
comunişti sînt preocupaţi în per- tă muncă. Pentru aceasta, co­ cestei inovaţii munca de control
a osiilor se va îmbunătăţi sim­
munistul Vlad Onu a fost re­ ţitor. bune, o viaţă mai fericită pen­
compensat cu 500 Iei. Asemenea oameni de nădejde tru noi şi copiii noştri. Dacă
însă cercurile agresive americane
De asemenea pe comunistul mai sînt la Atelierele C.F.R. Si­ vor impune lumii un război, noi
inginer Grigore Nistor, care mai meria. De exemplu, comunistul vom apăra cuceririle noastre, ale
ieri a fost ucenic la aceste ate­ Vasile Petraru, are în activita­
liere, îl preocupă în mod deose­ tea sa de inovator peste 35 de oamenilor muncii din întregul la­
bit inovaţiile, care aplicate, dau inovaţii aplicate şi altele în stu­ găr socialist. De aceea aprobăm
rezultate bune în procesul de diu. din toată inima cele expuse în
producţie, cum ar fi de pildă mesaj de N. S. Hruşciov” —¦ a
„Dispozitivul de montat tampoa- V. MIHAILESCU spus unul dintre vorbitori.
corespondent
F IL E din V IA T A U Z IN E I
Ce să fac? Cum să descriu în ­ că hărnicia lui s-a concretizat în văzut ungătorul automat pentru va-
doită ‘pagini viaţa veche şi nouă a depăşirea planului cu 94* la sută. gonete, matriţa pentru presarea eram-
Uzinei de reparat utilaj minier din La iov. Hebedean Iosif, preşedin­ poanelor a lui Jic Jianu, dispozitivul
Petroşani ? Dacă ar fi să redau toa­ tele comitetului sindical, am văzut o de torziiuie, al inginerului Ciutnac
te cete povestite de .prini-maistrul de iruilfime de cărţi . poştale ilustrate, Nicolae şi multe alte inouaţii, rod
ta secţia de construcţii şi „cel mai trimise de muncitorii uzinei care al atitudinii noi faţă de muncă.
vechi om din uzina noastră", după şi-au petrecut concediul de odihnă
Mi-a mai povestit prim-maistrui,
cum ni-l recomandase secretarul de în cele mai frumoase staţiuni din despre sutele de muncitori calificaţi
partid, aş putea scrie ceva de pro­ ţară. La serviciul de muncă şi sa­ în uzină, despre brigada lui Rus Ga-
porţia unui adevărat roman. larii am văzut statele de plată ale vrilă, turnătorul, despre băieţii lui
...Cind ne-am mutat aici, de la muncitorilor. Cîştiguri frumoase pe Boşca Ioan de la forjă, despre tine­
măsura muncii depuse. rii ’calificaţi de strungarii fruntaşi.
Petrila prin ’909, — îşi aduce amin­
te Romoşan-baci — toată averea ate­ ...In timpul războiului, pentru ori­ Bătrînul nu s-a putut ahţinc să nu
lierelor erau doar — bătrîiml le nu­ ce abatere, aveam loc gratis pe zile vorbească despre realizările uzinei
mără pe degete — cinci strunguri, întregi, la carcerile cu care stăpi- de azi. M-a purtat prin secţii cu
Funcţia de ase­ o raboieză, trei maşini de găurit, o sprinteneala pe care i-o dă munca
sor popular este morteză, un cubilou şi ceva scule mă. liberă şi fericită. A,ia am făcut cu­
runte. Macarale n-aveam. Piesele noştinţă cu cele 3 colivii cu trei
o sarcină de ma­ etaje, construite special de echipa lui
mai grele le ridicau 10— 15 oameni Keincz Eugen, pentru mina- Aninoa-
re răspundere. laolaltă, iar de multe ori, trebuia să sa, cu zeci de ventilatoare de dife­
mai ajutăm şi maşinile, aşa erau de rite tipuri, sute de vagoneţi noi. In
Asesorii trebuie prăpădite şi de vechi... nirea împânzise uzina. Da, naiba ştie fine, mi s-a putut opri să nu mă
să corespundă cum, îmi spunea bătrînul, cam des poarte şi Intr-o încăpere cu totul no­
Bătrîml îşi deapănă înainte amin­ cîte o piesă importantă venea înapoi uă .din uzină. Aici am văzut o veri-
încrederii acor­ tirile. Mă gîndesc la . uzina de azi. după ce abia fusese trimisă din uzi­ tabiiă instalaţie Roentgen.
Halele mari şi spaţioase, traversate nă. Defecte. Cîte un punui de nisip
date, să fie un de puternice macarale, mulţimea de sau o sudură doar de suprafaţă, îm­ — Nu-i pentru cabinetul nostru
maşini-unelte pe care vezi alături de plinea dorinţa noastră de a înfrâna medical, spune zîmbind Romoşan-
marca „Zavod radialnich stankov producţia de război. Ştiau ortacii ce baci, ci pentru piesele fabricate în
fac. Ăsta era răspunsul nostru la uzină. Aici este laboratorul de de-
Odessa", marca uzinelor „Iosij Ran- mizeria pe care eram siliţi să o in­ fectoscopie, primul de acest gen în
gheţ“, mândria constructorilor din durăm."... Valea Jiului.
Arad, giganticele ciocane „Ural" şi
peste tot, oamenii, care cu mumie A cum .uzina numără sumedenie de Oamenii din uzină sînt modeşti.
lor, cu hărnicia lor, şi-au cucerit ti­ inovatori. La cabinetul tehnic mi s-a „Despre noi este mai bine să vor­
dje asemenea elemente este inad­ tlul de fruntaşi pe întreaga Vale a arătat un registru mare şi volumi­ bească' minerii care folosesc utilajele
Jiului.
nos cu inovaţiile înregistrate şi apli­ fabricate de noi" ¦— îmi spunea di­
...Peste morteza la care lucrează
tinărul Mehedinţ Victor, !latură im cate. Maistrul- Cosma Ioan- a văzut rectorul uzinei,. tov. Farkaş Emeric,
drapel, mic. Mic, dar pentru care
cită muncă, pierdere de timp şi ma­ Despre modestia şi mai ales despre
s-au întrecut cu îndîrjire o mulţime
de strungari şi alţi muncitorj de la teriale se făcea la foarfecă Pells. succesele acestui colectiv, vorbeşte
secţia mecanică. Inginerul Sîrbu
Multe zile la rînd a stat,-a tot cal­ însă de la sine drapelul de uzină
Sofronie, îmi spunea că lui Mehedinţ
i-a fost înnjinat steguleţi(l de, „cel, culat şi a imaginat cum ar trebui ¦ fruntaşă cu care a -fost distins in în­
mai bun muncitor pe secţie", pentru
cu hotărîre pentru aplicarea în­ să arate un dispozitiv de fixare ă trecerea socialistă in cinstea zilei de
tocmai a legilor şi sînt neîngă-
duiltori faţă de lepădăturile so­ pieselor la foarfecă asta. In cele din 23 August, vorbesc faptele de muncă
urmă a găsit soluţia. Astăzi inova­ ale celor mai buni, muncitori, comu­
ţia lui aduce pe an economii de a- niştii uzinei.
proap'e 100.000' lei. In uzină'am inai D. CRETU
lizări. IV--— V /V .- 'W v ..'"