Page 34 - 1958-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1160

Din act i vi t at ea EDUCAREA PATRIOTICA

unor gazete de perete a tineretului şi oamenilor muncii
din Valea Jiului
Partidul nostru s»a preocupat Activitatea artistică de amator? intelectuali ca cei di|n satele
şl se preocupă cu grijă de dez­ joacă un rol de asemenea impor­ Peşteana, Balomir şi Bretea

In întreprinderile şi instituţi­ lor doi, formează un puternic voltarea conştiinţei socialiste a tant în educarea patriotică şi a- Strei, care nici pînă în prezent

ile clin raionul Petroşani func­ mijloc de combatere a unor ase­ cetăţenilor, astfel ca energia lor tragerea ţărănimii pe făgaşul a nu au întocmit monografiile sa­

ţionează uri mare număr de ga­ menea fapte nedemne. creatoare să servească cauzei în­ uitaţilor socialiste agricole. Sec­ telor lor.

zete de perete. A4uite din aces­ tăririi patriei şi progresului. ţia învăţămînt şi cultură a raio­ Comitetele comunale de partid

tea au o activitate bună; prin Aici nu se critică Partidul şi guvernul, acordă nului Haţeg în cursul lunilor ia­ din Toteşti, Sălaşul Superior,
materialele ce le publică susţin
atenţie educării oamenilor mun nuarie şi februarie ale acestui an Berthelot, Sarmizegetusa şi Rîu-

mobilizarea maselor de oameni cii în spiritul patriotismului so­ a organizat un concurs artistic Bărbat au mobilizat cu succes
ai muncii la înfăptuirea sarcini­
lor procesului de producţie. La unele gazete de perete se cialist, al mîndriei pentru ma­ pe pian raional între formaţiile intelectualii din aceste comune la
Popularizînd succesele obţinute, întîlnesc rar articole critice. Co­
metodele .înaintate de muncă, lectivele de redacţie ale aces­ rile realizări obţinute de regi­ artistice de amatori la care au viaţa culturală şi !munca de
luînd poziţie critică faţă de as­ tora se feresc parcă să nu su­
pectele negatiye, gazetele de pe­ pere pe cineva prin publicarea mul democrat-popular. luat parte 138 formaţii artistice transformare socialistă a agri­
rete au un rol important în îm­ materialelor critică. Printre ga­
bunătăţirea muncii,' constituie zetele de perete care nu dau a- Sentimentele patriotismului so­ de cor, dansuri, teatru, brigăzi culturii. Munca depusă de
un mijloc eficace al muncii po­ tenţie cuvenită folosirii criticii
litice de masă desfăşurată de or­ se numără cele de la minele cialist nu se formează în mod artistice de agitaţie, solişti vo­ către organele de partid şi de Una din ramurile de producţie ale gospodăriei de stat din j
Vulcan, Lonea şi Aninoasa, Lăpuşnic, raionul llia, este creşterea şi îngrăşarea porcilor, j
ganizaţiile de partid. U.R.U.M.P., organizaţiile comer­ spontan ci pe baza desfăşurării cali şi instrumentişti care au în­ stat în lămurirea celor 2.500 fa­ Printro îngrijire atentă şi prin hrănirea porcilor după reguli j
Citind ultimele ediţii ale ci- ciale din Petroşani etc.
unei intense activităţi politico- globat un număr de peste 2.300 milii din raion care au intrat în
torva gazete de perete din Va­ Prin faptul că la aceste gazete
lea Jiului se desprind anumite de perete nu se publică articole ideologice şi culturale în rîndul artişti .amatori de diferite vîrste. cele 4 G.A.C., 58 întovărăşiri a- ştiinţifice, muncitorii din această ramură reuşesc să-şi depă-j
aspecte pozitive şi negative pe critice se ajunge în situaţia că
care le redăm mai jos. ele par rupte de viaţă, nu pre­ oamenilor muncii. A lace educa* Spre deosebire de alte con­ gricole, 13 întovărăşiri zooteh­ sească cu mult planul de producţie. j
zintă interes suficient pentru a
ţie patriotică înseamnă a forma cursuri, la acesta au participat nice şi 5 cooperative zootehnice , ‘ IN CLIŞEU : Muncitorul Dubaru Loghin — unul din mun- î

oameni cu o conştiinţă înainta­ cămine culturale cu formaţii noi de creşterea animalelor mari, au dţorii care au obţinut cele mai însemnate depăşiri — exam i-ţ

tă, încrezători în victoria cauzei ca de exemplu Lunca Cernii, fost sprijinite şi dp numeroşi in­ | nind un purcel. *

clasei muncitoare, cu dragoste Stei, Reia, Fizeşti, Nalaţ-Vad, telectuali încadraţi în acţiunile

faţă de muncă, oameni care să- Ohaba-Ponor etc. De remarcat ce se întreprind în scopul lămu­ îeaîrul de Siafl din Petroşani

şi iubească patria, hotărîţi să este faptul că unele din aceste ririi a cît mai mulţi ţărani mun­ In pragul noii stagiuni

învingă orice piedici în lupta formaţii s-au clasat pe primul citori să păşească pe calea uni­

pentru întărirea şi înflorirea loc Ia faza raională (Lunca Cer­ tăţilor socialiste.

fi citite de oamenii muncii. Co­ patriei, pentru victoria socialis­ nii, Stei, Reia). La ora actuală In anii puterii populare raio­
mului.
Combaterea lipsurilor, lectivele de redacţie ale acestor căminele culturale se pregătesc nul Haţeg a căpătat o altă în­ In faţa colectivului Teatrului Pentru ca acestea să fie înde­
Comitetul raional de partid de stat din Petroşani, în peri­ plinite cu succes, teatrul şi-a
în centrul atenţiei gazete de perete trebuie să dea din Haţeg, apreciază şi stimu­ făţişare. Au lu ai fiinţă noi şcoli oada actuală stau sarcini mari propus următoarele: să realizeze
lează prin toate mijloacele ini­ — în primul rînd sărbătorirea un plan larg de măsuri menit
atenţia cuvenită folosirii criti­ ţiativele creatoare ale intelectu­ OOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOO*1 elementare de 4 şi 7 ani, o şcoa­ a 10 ani de activitate, apoi fes­ să ducă la ridicarea nivelului
alităţii raionului, iniţiative care lă medie, cămin/e de zi, spitale, tivalul teatrelor care va avea loc artistic al spectacolelor prin a-
Gazeta de perete „Minerul“ cii, pentru că numai astfel va contribuie în mare măsură la s0 Sarcină de seamă o dispensare, reţeaua de curent e- în toamna acestui an la Bucu­ legereă unui repertoriu de înaltă
'de la mina Lupeni se caracteri­ creşte eficacitatea gazetelor res­ ridicarea nivelului cultural al I0 a intelectualităţii lectric a pătruns în 22 sate şi
zează prin întreaga sa activitate pective şi ele îşi vor îndeplini oamenilor muncii şi tineretului s din raionul Mafeg este în curs de a se extinde, au reşti. ţinută artistică, asigurarea obli­
ca o gazetă bună. Colectivul de rolul pentru care au fost create. din raion. Planul de măsuri al f0 Pentru a întîmpina cu succes gaţiilor privitoare Ia discutarea
comitetului raional de partid pri­ în consiliul artistic a concepţiei
redacţie al acestei gazete (res­ vind educarea patriotică a oa­ O O O O O O Q O O O O O O O O O O iX X X O O C fost create numeroase cămine aceste evenimente, teatrul şi-a regizorale, a distribuţiilor, schi­
menilor muncii şi tinerelului, a ales în reportoriu! său piesele ţelor de decor şi costume, să
ponsabil tov. Mircea Mătăsă» Cîrid gazeta de perete mobilizat cei peste 400 intelec­ culturale, o cas/i raională de cul­ cele mai potrivite — „Anii ne­ îmbunătăţească compartimentul
tuali ai raionului Haţeg la mun­ gri” „Ruptura”, „Revizorul“ şi regiei prin schimburi de expe­
reanu) se îngrijeşte de schim­ este lăsată in părăsire ca pentru răspîndirea ştiinţei şi pentru desfăşurarea celui de al tură, biblioteci ce numără peste „De luni pînă luni“. rienţă cu alte teatre, să asigu­
culturii în rîndul maselor popu­ re disciplină, să pregătească trei
barea la timp a ediţiilor gaze­ lare. V-lea concurs artistic al forma­ 80.000 volume, Cele 18 castele Distribuţia, de asemenea a
fost făcută în modul cei mai ju­ spectacole romîneşti, să depă­
tei, de popularizarea realizărilor La mina III de la Lonea e- A răspîndi la sate lumina ţiilor de amatori ce va avea loc de pe întinsul raionului Haţeg, dicios, în aşa fel îneît specta­ şească cu 5 la sută indicele de
obţinute de colectivul minei. xistă un fel de gazetă de perete ştiinţei şi culturii este o înaltă colele să fie de bună calitate. plan la premiere, spectacole,
care nu-şi justifică prin nimic îndatorire faţă de poporul mun­ între 15 noiembrie 1958 şi 1 fe­ unde altădată huzurea un pumn spectatori şi încasări, să reali­
Un fapt pozitiv în activitatea existenţa. După ce luni de zile citor, este o sarcină a întregii O altă sarcină importantă şi
acestei gazete este că ea nu tre­ a fost în „reparaţii generale" activităţi a intelectualităţii. Cu bruarie 1959. de exploatatori, sînt transforma­ de onoare care stă în faţa co­ zeze economii ia montarea spec­
ce cu vederea lipsurile, atitudi­ pentru renovare, acum stă ne- cît se va munci mai bine pe lectivului teatrului Văii Jiului tacolelor în proporţie de 15 la
nile înapoiate care se mai în- acest tărîm cu atît mai repede La pregătirea acestor formaţii te astăzi în ciolonii şi tabere de este şi aceea că începîud de Ia sută faţă de valoarea devizului
se vor risipi urmele neştiinţei 1 iulie a.c. colectivul acestuia aprobat şi să organizeze un stu-
şi ale misticismului, ale super­ şi-au dat din plin contribuţia în­ copii unde îpi petrec vacanţa s-a luat la întrecere cu Teatrul
stiţiilor, moşteniri dureroase ale de stat din Arad, avînd urmă­ diou al tînărului actor care să
multor secole de întuneric şi ex­ văţătorii, profesorii şi educatorii fiii oamenilor muncii de pe în­ toarele obiective principale: îm­ cuprindă montarea unor ore de
ploatare. bunătăţirea necontenită a spec­ dicţiune, mişcare, teoria artei
tîlnesc. Gazeta publică mate­ folosită. Este o simplă seîndu- din raion care au împletit ar­ tinsul patriei. Pămîntul, munţii tacolelor, susţinerea repertoriului teatrale, discuţii pe teme artisti­
naţional actual, îndeplinirea sar­
riale critice prin care aceste ma­ ră vopsită, fără titlu, fără să se monios activitatea Ia catedră cu şi apele raionului nostru nu mai cinilor de plan la premiere, spec­ ce etc. De asemenea, colectivul
tacole, spectatori şi încasări, re­ teatrului şi-a mai propus, în sco­
nifestări sînt combătute cu tărie. cunoască nici măcar al cărui or­ sarcinile sociale ce decurg din sînt ale grofului Kendefy Ga- gim de economii şi ridicarea con­ pul susţinerii întrecerii cu tea­
tribuţiei teatrului la realizarea trul din Arad, organizarea unor
Folosirea caricaturilor, publi­ gan de presă este. Pe această însăşi poziţia lor de intelectuali bor din Sînifămărie, ci ale po­ veniturilor bugetare, educarea
politico-ideologică şi profesiona­ întîlnifi cu spectatorii, prezenta­
carea materialelor critice, face gazetă sînt afişate două bucăţi strînşi legaţi de popor. porului nostru muncitor care lă a colectivului, întărirea legă­ rea a două spectacole pe lună
turilor cu oamenii muncii din în cartiere şi uzine, 3 specta­
să crească simţitor eficacitatea de hîrtie. Pe una scrie ceva des­ Cu toate aceste îmbunătăţiri, păşeşte cu încredere spre socia­ întreprinderi, cartiere şi ţărăni­ cole la sate, pe trimestru.
în munca intelectualilor din ra­ lism. mea muncitoare din raion şi re­
gazetei în combaterea lipsurilor. pre întîmpinarea zilei de 23 Au­ giune. MARIA I. DUMITRESCU

De aceea articolele sînt citite gust, iar pe altă bucată de hîr­ ionul Haţeg se mai manifestă şi Cunoaşterea istoriei zbuciuma­ corespondentă

cu viu. interes. Aşa de pildă ul­ tie este trecut colectivul de re­ unele lipsuri. Principala lipsă te de luptă a poporului de-a lun­

tima'ediţie a gazetei de perete dacţie, din care afli că „preşe­ constă în aceea că nu toţi inte­ gul veacurilor, evocarea figuri­

conţine, pe lingă alte materia­ dinte'^!?) al acestui destonic co­ lectualii raionului s-au străduit lor luminoase din istoria sa,

le, două caricaturi prin care se lectiv este tov. Iancu Nicolae să traducă în fapt sarcinile ce lupta grea a partidului din ile­

condamnă atitudinile nepermise, lui Mituţ... Plecînd de la aceste premise Ie revin. Luînd de exemplu in­ galitate, itinsfirea eroilor clasei
în scopul organizării a cît mai telectualii din Haţeg sau Pui, muncitoare şi armatei noastre
tendinţa de ch iu l' a unor sala­ Pe lîngă această aşa-zisă ga- multe acţiuni cultural-educative, trebuie spus că o parte din pro­ care şî-a/j dat viaţa în lupta
a fost organizată pentru înce­ fesori, jurişti, ingineri agronomi împotriva, fascismului, contri­
riaţi ai minei. Intr-una este vor­ . zetă de perete trec de luni de

ba despre lămpăria minei..: ¦L> zile membri ai comitetului -de

parte din personalul lampăriei partid (secretar tov. Duc Bene- put o consfătuire cu intelectua­ şi alţi intelectuali nu îşi aduc, bui din plin Ia cultivarea dra­

în loc să-şi facă datoria, să în­ dec), instructorul comitetului ra­ lii a cărei temă a fost axată pe pe măsura posibilităţilor, con­ gostei faţă de patrie, a mîndriei

carce şi să repare lămpile aşa ional de partid — tov. Brustu- problema educării patriotice şi a tribuţia Ia răspîndirea ştiinţei pentru trecutul glorios de luptă

cum se cere spre a veni în aju­ reanu Gheorghe, însă nu fac transformării socialiste a agri­ şi culturii în masele largi de oa­ al poporului nostru pentru li­

torul minerilor, a fost găsit dor­ nimic spre a trezi la realitate culturii. meni a i’muncii. Cu cîteva luni bertate şi independenţă naţio­

mind în schimbul trei intr-una colectivul de. redacţie care a dat Cunoscînd că propaganda prin în urmă, de pildă, juriştii din nală.

din zilele lunii august a.c. dovadă de pierderea simţului de conferinţe joacă un rol impor­ oraşul Haţeg s-au angajat să Intelectualii şi activiştii cul­

Printre cei care s-au dedat la răspundere faţă de sarcini. De tant în popularizarea succeselor prezinte un proces literar. Nici turali oare lucrează în domeniul

chiul se numără losif Haidu, Ni» ce tolerează comitetul de partid obţinute în construirea socialis­ pînă astăzi aceştia însă nu l-au răspîndirii culturii în masă nu

colae Luca, Dobriţă Rusii, Ga- al minei asemenea neglijenţă, mului, intelectualii din Toteşti, prezentat. S-au prezentat ce-i trebuie să uite nici o clipă că Cum se lac milioanele
vrilă Gherman şi alţii. Aseme­ nepăsare faţă de îndeplinirea Berthelot, Sălaşul Superior, Li- drept procese literare în oraş ei au măreaţa sarcină de a lupta

nea oameni care nu-şi fac dato­ sarcinilor. vadia, s-au încadrat în colecti­ de către juriştii din Petroşani şi pentru a sădi în rîndul oameni­
ria pricinuiesc greutăţi în mun­ vele de conferenţiari, ţinînd con­ Alba Iulia veniţi în deplasare, lor dragostea faţă de patrie, de
ca minerilor. Pe bună dreptate •k ferinţe adaptate la specificul sa­ dar cei din oraşul Haţeg nu au a milita continuu pentru creş­ (Urmare din pag. l-a). alta şarjele rapide şi adună leu
colectivul gazetei de perete s-a telor noastre. Pentru a popu­ făcut încă nimic în această di­ terea nivelului cultural al ma­ cu leu ca să facă milioanele.
îngrijit să ia poziţie, faţă de ei, Din cele arătate rezultă că pe lariza succesele obţinute pe dru­ recţie. selor, căci numai astfel meni­ La planificare totul se trans­
să-i demaşte în faţa întregului mul agriculturii socialiste, Casa rea lor de intelectuali — oa­ formă în cifre, dar milioanele Aceeaşi muncă însufleţită, se
colectiv ai minei. lîngă părţile pozitive în activi­ raională de cultură a organizat Pentru cunoaşterea dezvoltării meni înaintaţi — va fi împlinită le fac oam enii: oţelarii, lami- desfăşoară şi la fabrica de a-
conferinţa: „Cum a devenit frun­ economice şi soclal-culturale a cu prisosinţă. natorii, cocsarii... De la o vre­ glomerare, la laminoare şi la
In alin caricatură sînt demas­ tatea unor gazete de perele din taşă întovărăşirea agricolă din satelor din raion au fost întoc­ me, siderurgiştii au declarat alte secţii. Schimbul de lamina-
caţi tot doi chiulangii, Este vor­ Toteşti”. Această conferinţă a mite pînă în prezent 83 mono­ LIVIU MORARU război risipei şi s-au angajat să tori condus de Gheorghe Anclră-
ba de electricienii Popescu şi Valea Jiului mai există şi lipsuri. fost ţinută în cursul lunii iulie grafii care constituie documente producă metal mai mult şi mai şescu, a dat anul acesta cu pes­
în cîteva cămine culturale din preţioase la întocmirea monogra­ Inspector cu probleme culturale ieftin. Cu vreo trei luni in ur­ te 3.000 tone mai. multe lami­
Unta.ru, care, trimişi în mină E datoria organizaţiilor de par­ raion, urmînd ca ea să se ţină fiei raionului. La acestea lu­ mă, oţelarii de la secţia l-a au nate decit prevedea planul.
să efectueze o lucrare, s-au cul­ apoi şi în restul satelor. crează în prezent un colectiv de în cadrul secţiei de învăţămînt pornit iniţiativa de reducere a
cat. Caricatura sugestivă şi ver­ tid de a înlătura lipsurile sem­ intelectuali. Totuşi, mai sînt unii preţului de cost pe fiecare tonă Dacă zăboveşti la bateriile de
surile care satirizează fapta ce­ şi cultură a Sfatului popular cocs, întîlneşti oameni şi fapte
nalate şi a ridica nivelul gaze­ deosebite. Aici se dă bătălia
raional Haţeg
telor de perete — organele lor

de presă — la nivelul cerinţelor

puse în faţa muncii politice de

masă.

1. POPA

llllllllllllllli de oţel. Economistul secţiei vor­ pentru cîteva secunde, care s-ar
beşte tot despre milioane şi pro­ putea reduce la fiecare încăr­
„Sînt suflet în sufletul # M> A U 4 cente: Nici tui se poate altfel. care şi descărcare, pentru înlo­
neamului meu Or fi ei Gheorghe Andruţ, D. cuirea unor materiale scumpe,
¦ 4 Şerban sau Alexandru Nojogan repararea uşilor după noi me­
Şi-i cînt bucuria şi amarul — * ¦ tode sau reducerea spargerilor
In ranele tale duratul sînt eu 4 printre cei mai harnici, dar şi
Şi-otrava deodată cu. tine o ¦4 4 despre ceilalţi se poate vorbi de piloţi. Nimic nu poate ca­
aproape la fel. Colectivul sec­ racteriza mai. bine interesul coc­
beau o 44 ţiei a realizat economii de vreo surilor faţă de producţie, decit
5.000.000 lei. Toţi au contribuit faptul că ei au făcut anul a-
Qind soarta-ţi întinde paharul", «««««««o««««.*«.«*«*»***«»»«« 4
4'

4

Aşa a fost Coşbuc: intmă-n munca adevărată, onestă, hăr­ Pune-odorul ei. Din mină Că noi i ne-am ţinut de cap cu ceva la depăşirea lunară a cesta peste 900 de propuneri
inima neamului său, parte inte­ Saltă cumpăna bătrînă Şi-ntrarâm după dînsul, angajamentului. Oţelăria nr. 1 pentru îmbunătăţirea muncii. Iar
grantă a poporului pe care l-a nicia şi calităţile morale ale oa‘ Şi i-am făcut, măicuţă, vînt a realizat in luna august cea preocuparea se concretizează in
iubit ca un adevărat fiu al său, Şi se pleacă". mai mare producţie de oţel dind mii de tone de cocs peste plan,
flacără mereu vie care a lumi­ menilor. Pe fata simplă şi să­ L-am sco¦s de to¦t din ţară"... i patriei 4.744.000 kg. oţel peste în milioane de lei.
nat neîncetat, cinlăreţ neîntre­ Fiind alături de zbuciumul şi -;
cut al dragostei faţă de viaţă, racă n-o impresionează bogă­ durerile poporului, poetul nu Pătruns de o dragoste nemăr­ plan. Mai zilele trecute, şeful Planificatorii şi economiştii
al bucuriei şi necazurilor po­ noii oţelării, spunea: „Despre socotesc în cifre şi procente, dar
porului. ţia ; pentru ea dragostea adevă­ ginită faţă de popor, Coşbuc a noi nu se scrie nimic. Cred că milioanele se realizează pe plat­
fost mereu îndemn la luptă îm­ e o greşeală. Şi oţelarii noştri au forma cuptoarelor, la bateriile
Născut la 8 septembrie 1866, rată, calităţile morale, sînt mai potriva exploatării celor ce dat vreo 2.600 tone oţel peste de cocs, la laminoare şi peste
in satul Hordou de lîngă Nă- muncesc. Versurile sale înflăcă­ plan şi peste un milion lei eco­ tot unde pulsează întrecerea.
săud, Coşbuc şi-a petrecut co­ presus decit orice averi, cu ele rate, de o rară energie, amenin­ nomii". Omul de la planificare nu ştie
pilăria în farmecul peisajului ţătoare pe alocuri, clocotesc de cum munceşte Alexandru Nojo­
patriarhal, în mirajul poveştilor, învinge, cu ele se vede birui­ mînia celor asupriţi, sînt stri­ Aceste cuvinte sînt pline de gan, nu ştie aproape nimic des­
al doinelor şi cintecelor popu­ găt de revoltă împotriva nedrep­ adevăr. Echipa prim-topitarului pre Roman Bota, cel mai bun
lare, care i-au insuflat dragos­ toare ; / 92 de ani { tăţilor sociale, împotriva regi­ Aurel Stanciu şi alţi oţeluri de maşinist de la cocserie, sau des­
tea pentru literatura poporului, mului burghezo-moşiersc, împo­ la cuptoarele de mare capacita­ pre alţi zeci şi sute de fruntaşi
dragostea pentru cei mulţi şi o- „Că boii-s buni, bine-i bogată: ( de la n a şte rea lui [ triva monarhiei: Clocesc pe scumpe tronuri te, înscriu pagini noi in între­ in producţie. El socoteşte doar
bidiţi de care nu s-a despărţit cucuvăi cere. Maistrul Ştefan Tripşa a milioanele şi se bucură cînd
decit atunci cînd s-a despărţit Dar dacă pui flăcăi odată ţ G eorge Coşbuc j; „Să au dea Dumnezeu cel sfînt. stat cîteva nopţi lîngă cuptorul sînt multe. Acum are ce socoti.
pentru totdeauna de viaţă. S-alegă dînşii. cum. socot Să vrem noi sînge, nu păm înt! Şi regi ajung păianjenii-n nr. 2 pînă la elaborarea primei Siderurgiştii sînt puşi pe lu­
Cînd n u vom mai. putea răbda, odăi“... şarje. Sînt oameni care merită cruri mari.
Mereu prezent în realitatea o fată: ICînd foamea ne va răscula, pagini întregi, li vezi cum dră­
vremii, legat permanent de po­ Uristoşi să fiţi, nu veţi scăpa Cunoscînd şi trăind intens muiesc fiecare bucăţică de dolo-
porul care i-a fost izvor nese­ Bogata-şi pupă boii-n bot, poate rămîne în afara luptei pe suferinţele şi bucuriile poporu­ mită, cum elaborează una după
cat de inspiraţie artistică, Coş­ Imbâtrinind cu boi cu tot l". care acesta o duce pentru cîşti- Nici in m orm înt!". lui, Coşbuc se consideră „suflet
buc a cîntat de la sentimentul garea independenţei, împotriva în sufletul neamului său“, iar
iubirii, cu întreaga sa gamă de îndrăgind puternic natura în­ cotropitorilor turci. Poeziile în­ Viziunea clară a poetului ă-
nuanţe, de la dragostea pentru că din copilărie, Coşbuc a zu­ chinate acestei măreţe lupte, o- supra viitorului ii face să afir­ versurile sale, veşnic vii, au
natură şi lupta pentru liberta­ glindesc eroismul oamenilor sim­ me cu convingere că monarhia fost arme de luptă dăruite cu
tea naţională şi socială, pînă la grăvit-o cu o măiestrie rară, a pli, al ţăranilor care au luptat se va spulbera cit de curînp.: abnegaţie celor care au suferit
puternica revoltă populară Îm­ văzut permanent legătura pro­ cu bărbăţie şi abnegaţie, alaiuri cruntele nedreptăţi sociale ale
potriva exploatării. de vitejii ostaşi ruşi pentru do- vremii sale.
fundă dintre omul simplu, din borirea jugului otom an:
popor, şi natura în mijlocul că­ Acum, la 92 de ani de la naş­
„Păi ne ţinea pe semne proşti, terea sa, cînd poporul nostru,
reia acesta trăieşte şi luptă pen­ Să-şi. joace hopa-tropa, ¦ descătuşat din robie şi liber în
tru a-şi cîştiga existenţa : Că nu putem, să batem oşti.
patria sa, apreciază şi iubeşte
„Liniştea-i deplin stăpînă opera marelui poet pentru con­ Concursul pronosport nr. 37
Peste cîmpii arşi de soare,
ţinutul său realist, pentru op­ din 14 SEPTEMBRIE a.c.
Lunca-i go a lă : la fintînă timismul şi dragostea de viaţă
E pu stiu ; şi nu se-ngînă vă oferă gratuit numeroase premii în obiecte ca: automobil, mo-!
jtociclete, aparate de radio, aragazuri, ceasornice etc.
Nici-o boare.

In poezia lui Coşbuc, poporul „Cu timpul cad palatele regale, ce-o caracterizează, rind uri le de Depuneţi chiar acum cît mai multe buletine deoarece numărul!

priveşte cu dispreţ bogăţia acu­ Cînd ajunge la fintînă, Dar l-au ajuns şi pe harap Şi zboară stol de lilieci prin faţă să fie un modest dar căl­ ^de premii care pot fi obţinute la acest concurs este nelimitat.

mulată necinstit şi preţuieşte Jos pe-o pajişte săracă Blestemele şi plinsul... săle, duros omagiu.