Page 35 - 1958-09

N r . 1160 ORH m u t, SGGrÂLiSMÜLUi PagT 3

V-. —I A,—i?---A--.-D----E---PJtAA---R- r!r^IrsDH Iim . G.A.C. Bretea Mureşana TELEGRAME EXTERNE

mW -i poate obţine Declaraţiile
rezultate şl mai mari Sul logliaffi
' ;i ¦': a
la Festivalul naţional
s a rc in i c o n c r e ,i
încă in anul 1950 în satul se. Din vînzarea legumelor s-au al ziarului Unita
. !»IV : •.' "iii ¦• ./ ; M- !n cele mai Bretea Mureşană un grup de încasat 7.388 lei, din valorifi­
38 familii de ţărani muncitori carea laptelui, brinzei şi a linei ROMA (Agerpres). In seara
VULCAN (de la subredacţia lului în cai;e ea este îndeplinită mără tînărul inginer Nicolae îndepărtai© safe

noastră voluntară). Membrii şi constituie o formă eficace de cui- Cosma, lăcătuşul Nicolae Stan, Răspuhzînd dorinţei aprinse au înfiinţat gospodăria agrico­ 18.469 lei şi din vînzarea miei­ zilei de 7 septembrie s-a în­
a ?Ptaieniior, organele de par­
candidaţii de partid din organi­ tivare a simţului răspunderii, de electricianul Ioan Căbulea, pre- tid şi de stai din regiune se lă colectivă „11 Iunie“. De pe lor şi purceilor 38.355 lei. Gos­ cheiat la Milano, printr-un mare
străduiesc continuu să creeze
zaţia de bază nr. 5 de la mina educare a mepibrijor şi tţiai cu cum şi muncitoar«eAle» Maor-i5a'’ cit mai favorabile condiţii cul­ atunci colectiviştii au pornit cu podăria avind şi un camion, a miting, Festivalul naţional al
turalizării maselor pină in că'
Vulcan participă în ultima vre­ seamă a candidaţilor de partid. Străuţ, Gheorghiţa lliuşca şi le mai îndepărtate colţuri ale hotărîre la lucru. Cele 142 hec­ efectuat diferite transporturi, ziarului „Unita”, care s-a des­
regiunii.
me Ia îmbunătăţirea simţitoare Trebuie arătat că de cîrid bi­ Margareta Bencovici. tare de pămint pe care le mun­ reali-zînd un venit de 28.361 de făşurat în cadrul lunii presei co­
De curind, o caravană a în­
a muncii politice de masă şi a roul a adoptat acest fel' de muti­ Pentru ca munca organizaţiei treprinderii cinematografice ceau erau lucrate cu maşinile lei. muniste. La miting a luat cu-
regionale (operator I. Anghel Dacă in anul 1953 fondul de vîntul Palmiro Togliatti, '-acre-
vieţii interne de partid. Acest că, organizaţia de bază nr. 5 de bază să se desfăşoare la un şi conductor auto Petru Ig­ S.M.T.-ului. La început colectiviş­ tarul general al Partidului Co­
nat), a vizitat satele pădure- tii aveau puţine unelte: două că­ bază era de 52.000 lei, în luna munist Italian.
lucru se datoreşte în cea mai şi-a îmbunătăţit în mod simţitor nivel cît mai înalt, biroul a dis­ neşti Runcul Mare şi Lelese. ruţe, o trăsură, trei care, trei august a anului curent el a a-
Cu acest prilej a fost rulat grape, patru pluguri, trei semă- juns la 324.000 lei. Togliatti a subliniat că în ac­
mare măsură faptului că biroul activitatea; De multă Vreme, în cutat cu fiecare membru şi. can­ filmul i „Al 41-lea“ şi un ci­ nătoare-păioase, două trioare şi tualele condiţii sarcina primor­
clu de filme documentare. alte' unelte. Şi totuşi se poate dială a partidului comunist este
organizaţiei de bază asigură o adunări iiu se mai discută în didat de partid în vederea înca­ mai mult! intensificarea luptei pentru li­
Locuitorii satelor noastre
conducere competentă a întregii general despre problentele ce drării tutuior comuniştilor în for­ de munte şi-au exprimat• cu
acest prilej plăcuta surpriză
vieţi de partid. frămîntă colectivul sectorului o. mele de învăţămînt corespunză­ oferită de intrarea caravanei
prin satele lor.
Este un fapt pozitiv că birpui De cînd fiecărui membru şi can- toare nivelului lor de cunosfin-
CRISTEA TĂMAŞESCU
orientează în aşa fel munca în- didat de partid le-au fost trasate ţe. De asemenea, au fost luate Construcţii şi animale bertăţile constituţionale.
Penfru d irijo rii Din cele scrise pină acum re­ Problema libertăţii politice, a
cît toţi membrii şi candidaţii de sarcini precise, adunările gene­ măsuri pentru întărirea activită­
de cor
partid să aibă sarcini concrete. rale au un caracter mai concret, ţii gazetei de perete, precum şi După primul an de la înfiin­ iese că gospodăria agricolă co­ declarat el, este problema cen­
Acum citeva zile, la Deva
Nu este lipsit de semnificaţie, de mai viU. ; pentru creşterea numărului de a- s-au încheiat cursurile pentru ţare, colectiviştii au început să lectivă „11 Iunie“ a obţinut u- trală în Italia, şi nu numai în
pildă, amănuntul că biroul ţine bonamente la presa de partid. dirijorii de cor ai formaţiilor
o strictă evidenţă a sarcinilor pe In asemenea condiţii este ex­ de amatori din regiune. se gospodărească aşa cum au nele succese. Ea s-a dezvoltat, Italia. In legătură cu aceasta
care le are fiecare membru dc Este neîndoielnic că dacă or­ Cursurile au fost organizate
partid. Ba mai mult, el cere în plicabil de ce organizaţia de ganizaţia de baza nr. 5 de la de Casa regională a creaţiei crezut că va fi mai bine. Tre­ dar nu în măsura în care putea el a analizat situaţia creată în
populare. buiau să arate ţăranilor munci­ să se dezvolte. Pentru aceasta Franţa, arătînd că ea se carac­
bază a obţinut şi obţine succe­ tori din sat că munca în comun vom încerca să vedem mai în­ terizează prin tendinţa de a dis­
Profesorii Ioan Muriteonu
se. Un indiciu al acestui fapt îi şi Nicolae Ţîrlea au predat
noţiuni de teorie muzicală, au
mod sistematic ca în fiecare adu­ constituie Şi acela că în . timp mina Vulcan va continua să vorbit despre sarcinile diri­ este mai uşoară şi dă roade deaproape unele aspecte. truge libertăţile democratice şi
jorului ca mobilizator, peda­ mai bogate. Trebuiau să facă şi In anul 1954 gospodăria co­ regimul parlamentar.
nare generală 2-3 membri de de numai o lună şi ceva orga­ muncească în aşa fel încît fie­ gog şi artist despre tehni­ construcţii pentru adăpostirea in
partid să prezinte scurte infor­ nizaţia de partid a primit în care membru şi candidat de par­ ca corală, montarea bucăţilor condiţii bune a animalelor ce lectivă a cumpărat 100 de oi. Togliatti a vorbit apoi despre
mări asupra felului cum îşi în­ rîndurile sale 10 candidaţi de tid să aibă sarcini concrete, va corale, etc. Au fost alese bu­ le aveau şi pe care şi le propu­ Peste doi ani, numărul lor a a- situaţia internaţională. El a a-
deplinesc sarcinile de partid. S-a partid. Este demn de remarcat obţine noi succese. căţi din diferite genuri de seseră să le mai cumpere. Ast­ juns la 180, iar în anul 1958 rătat că sistemul capitalist se
dovedit că sarciria concretă, cît că trei dintre aceştia sînt fe­ muzică corală : cintece de ma­ fel, au amenajat un grajd cu numărul lor în loc să crească, clatină tot mai mult, în timp ce
şi controlul periodic asupra fe- mei. Printre noii candidaţi se nu- AUREL H02U să (de I. D. Chirescu, Gh. o capacitate de 40 vite, in 1953 a scăzut la 154. Oare, dacă in în ţările socialiste şi în ţările
Danga, Radu Drăgan), cinte­ au făcut reparaţia capitală a u- anul 1956 a fost posibil să fie care înaintează spre socialism se
C A N D ID A Ţ I! DE PARTID ce populare (de Gh. Dumi- nei remize şi au construit un co­ ţinute 180 de oi, după doi ani observă un uriaş progres, iar ţă­
trescu şi T. Brediceanu), cla­ teţ pentru păsări, mai tîrziu au nu ar fi fost normal ca numă­ rile coloniale duc o luptă al că­
oameni de nădejde sice de Fr. Schubert etc. Cîn- construit 12 boxe pentru scroa­ rul lor să fie mai mare? Nu rei deznodămînt victorios este
tecele alese au fost solfeglate, fe. mai vorbim că sumele ce s-au asigurat. In legătură cu acest
HAŢEG (de la subredacţia îndrumaţi îndeaproape de către său de avantajele ce le are ca transpuse şi dirijate de fie­ adăugat numai în anul acesta progres, a spus Togliatti, căpe­
organizaţia de bază, candidaţii întovărăşit. Şi într-acţevăr, Man­ care cursant in parte. In anii în care nu au investit teniile blocului imperialist îşi
noastră voluntară). — Organi­ s-au dovedit in scurt timp oa­ ciu Ioan Ciurda din Ocoliş, ta­ bani în construcţii şi-au cum­ la venitul bănesc al gospodă­ pierd capul şi, căutînd să-şi
zaţia de bază din întovărăşirea meni de nădejde în traducerea tăl proaspătului .4candidat de Cursurile au dat posibili­ părat animale mai multe. Aşa riei din valorificarea produselor menţină dominaţia, sînt gata să
agricolă „Ocolişana“ din Oco­ în faipt a sarcinilor de partid. partid, se numără azi printre cei tate dirijorilor de cor care au au ajuns ca în anul 1-958 să ai­ realizate de la oi se cifrează la recurgă la orice crimă. O dovadă
lişul Mare, e una din organiza­ 64 de ocolisem care şi-au unit participat la ele să se orien- bă 13 vite, 11 cai, 11 tineret zeci de mii. De asemenea şi nu­ în acest sens o constituie încer­
ţiile fruntaşe pe raion in primi­ Rînd pe rînd' au cerut să fie pămînturile şi lucrează în co­ teZş/niai'jlşor in alegerea re- bovin, 20 scroafe, 56 tineret mărul gîştelor, care in 1956 era carea americanilor de a provo­
rea şi educarea candidaţilor de primiţi candidaţi de partid ute- mun peste 56 hectare de teren. pertoriilor, în alegerea şi re­ porcin şi altele. de 70, a crescut cu puţin în ca un război civil în Indonezia.
partid. miştii Ioan Bi-on şi Gheorghe partizarea vocilor, in instrui­ timp de doi ani, acum fiind 83. O altă dovadă o constituie criză
Tabac, tînărul Manase Bron şi In munca pe care o desfă­ rea formaţiilor etc. M- K. Ramurile anexe —
In adunările organizaţiei ţăranul muncitor Ionel Tat. şoară, candidaţii de partid din A
U.T.M., comunişti ca Laurenţiu Toţi aceştia dovediseră reale Ocolişul Mare depun multă
Sioicoi, Gheorghe Manciu şi al­ calităţi în munca desfăşurată in străduinţă. Bazin du-ne pe rezultatele de
ţii au vorbit cu regularitate ti­ sat pentru creşterea rîndufilor pină acum, pe munca de viitor tragică din Orientul mijlociu,
nerilor despre cinstea de a pur­ întovărăşirii, Care se constituise Că deputat în sfatul popular izvoare de venituri şi pe posibilităţile de dezvol­ precum şi provocarea împotriva
ta titlul de membru al partidu­ in decembrie cu 36 de familii şi comunal, candidatul de partid
lui. In rîndurile agitatorilor de aproximativ 31 hectare teren a- Lazăr Bălan e mereu în frun­ Dacă se cercetează venitu­ tare a acestei colective, putem Chinei populare. Popoarele con­
pe lingă organizaţia de bază, rabil. In faţa ţăranilor indivi­ tea acţiunilor. La încheierea de
precum şi în activul fără ele duali aceşti candidaţi de partid contracte pentru vînzarea către rile realizate de colectivişti in afirma că G.A.C. „11 Iunie“ din damnă aceste provocări. Ele vor
partid au fost recrutaţi bădiţi fuseseră un exemplu grăitor şi stat a produselor agricolei la
din aceşti utemişti ai satului, prin faptul că, alături de fami­ construirea podeţului din lemn acest an, se observă că pînă a- Bretea Mureşană va deveni o pace, dar în acelaşi timp vor ca
care prin fapte, au contribuit la liile lor, s-au încadrat în rîndu­ peste valea Ocolişului şi în toa­ lupta lor pentru independenţă,
realizarea acţiunilor întreprinse rile noii unităţi socialiste. Toa­ te celelalte acţiuni acesta e ne-- cum de la toate ramurile ane­ gospodărie înfloritoare.
de organizaţia de bază din 0 - te aceste fapte au fost amănun­ lipsit, constituind astfel u it e-
coliş. Prin munca vie a celor 12 ţii analizate şi dezbătute în-a- xemplu în-faţa alegătorilor'şi a xe, s-au realizat sume frumoa­ E. USCAR libertate şi socialism să se ter­
comunişti, cfţi numără organi­ dunările de partid in cadrul că­ întregului sat.
zaţia, prin acţiunile iniţiate de rora comuniştii din Ocoliş ho- mine printr-o victorie. De- aceea
ei, prestigiul titlului de membru in munca de secretar al orga­
nizaţiei U.T.M. din cadrul înto­ CĂRŢIA PA R I IE revendicăm libertăţile noastre,
le vom apăra şi vom chema pă­
turile largi ale poporului italian

MINERALOGIE să le apere.

VICTOR N. LAŢIU: Cristalografia fizică (Fizica cristalelor). C onferinfa de presă
a prim ului ministru
.........348 pag.,,—,22,50,,.lei, jjsE d . tehnică,

....................... ........... STATISTICA" '1 "

* ? * Manual statistic al R.P.R. — 1958. al Islandei

320 pag. — 19 lei. Direcţia Generală de Statistică. REYKJAVIK (Agerpres). La
8 septembrie primul ministru al

al partidului a crescut şi mai tărîseră primirea in rîndul can­ vărăşirii şi ca bibliotecar al că­ Islandei, Herman Jonasson, a

mult în faţa locuitorilor satu­ didaţilor a celor care dovedi­ minului cultural, candidatul de COMISIILE PERMANENTE organizat o conferinţă de presă
lui. Aşa se face că un însem­ seră prin-fapte că sint demni partid Ioan Mlădiu e tot atît de la care a făcut o declaraţie in
nat număr de ţărani muncitori de această cinste şi încredere. activ, iar Eugen Crişan — ca în sprijinul sfaturilor populare problema extinderii de către Is­
au cerut să intre in rîndul can­ preşedinte al întovărăşirii — şi landa a zonei sale de pescuit ia
didaţilor. Organizaţia întovără­ Utemistul Ioan Manciu e şi Gheorghe Tabac în munca de 12 mile. El a subliniat că pes­
' .¦ i . !t’t’
cuitul este singura sursă de e-
şirii, dezbătindu-le cererile, a el unu! dintre tinerii harnici ai sondor la şantierul din Strei Una din principalele forme organi­ Printre comsiile permanente care des­ cutiv să formeze un colectiv din apa­ xistenţă a populaţiei Islandei şi
primit in ultimul an în nodu­ satului. In mai multe rînduri a şi .alături de ei şi ceilalţi zatorice prin care deputaţii pot spri­ făşoară o activitate bună poate fi a- ratul secţiei financiare a sfatului şi că de aceea exploatarea exce­
rile sale un număr de 9 can­ jini acţiunile pe care Ie întreprind mintîtă cea de comerţ şi cooperaţie de la Banca de Stat pentru a verifica
didaţi dintre cei mai buni tineri primit unele sarcini din partea candidaţi de partid primiţi irî sfaturile populare sînt comisiile per­ de pe lingă Sfatul popular raional această unitate. Colectivul care a ve­ sivă a bancurilor de peşte lingă
şi gospodari ai satului. organizaţiei de bază de partid, organizaţia de bază a întovără­ manente. Organizate pe ramură de ac­ Orăştie. Pe baza planului de muncă rificat cooperativa „Solidaritatea” a coasta Islandei de către vase
sarcini care pentru el erau literă şirii, constituie o mîndrie jus­ această comisie se întruneşte şi stu­ prezentat în ziua de 16 august un ra­ străine constituie o serioasă pri­
Utemiştii Lazăr Fălan, Ţoan dc lege. Tocmai de aceea, stu­ tificată a comuniştilor ¦din Oco­
lişul-Măre. mejdie penfru existenţa poporu­

Mlădiu şi Pomulus Visa se nu­ diind statutul şi cunoscind sar­ Sînt multe de spus .despre cei tivitate, comisiile permanente studiază diază anumite probleme în legătură cu port informativ în faţa comisiei per­ lui islandez,
mără printre cei clintii care au cinile ce-i revin unui membru 9 : 'dk'ttdid'aţi tie partid, despre probleme; legate de sarcinile sfaturilor comerţul, făcînd apoi propuneri comi­ manente. Din acest raport a reieşit că Subliniind că „principiul zonei
cerut primirea in partid. Ei fac de partid, s-a g indii să ceară grijă cu’ care organizaţia de aci populare, făcînd propuneri în acest tetului executiv pentru a remedia lip­ Ia cooperativa respectivă sînt unele
parte din rîndurile tinerilor de şi el organizaţiei de bază să-l se'ocupă do educarea lor. Prin scop comitetelor executive. surile constatate sau a lua măsuri de lucruri nesatisfăcătoare în ce priveşte de 12 mile nu contravine nici
frunte ai satului, din rindul a- primească în rîndurile candida­ însu'şi exeiViplul lor, aceştia au îmbunătăţirea activităţii comerţului. De realizarea pianului economico-financiar. unor norme ale dreptului inter­
d6vdd.it ta; îhţeleg şi luptă pen­ Datorită preocupării sfaturilor popu­ S-a insistat mai mult asupra dărilor naţional”. Jonasson a declarat:
„Hotărîrea noastră a fost în-:

celora care răspund întotdeau­ ţilor. Dorea cu atît mai mult să tru aplicarea în'viaţă a politi­ lare multe din aceste comisii desfă­ PROBLEME de seamă contabile pentru vărsarea be­ tîmpinată de pe poziţii de forţă;
na chemărilor organizaţiei de i se acorde şi lui această cinste neficiilor şi atragerea cotei legate la (Se au în vedere acţiunile a-
partid şi care se achită cu cins­ şi încredere cu cît ea fusese a- cii 'paî'tîduluf nostru. Nbuă can­ şoară o activitate rodnică. Eie şi-au ALE M U N C II bugetul local. Constatările făcute au gresive ale navelor engleze lin­
te de sarcinile ce li se încredin­ tribuită şi altor utemişti, prie- gă coasta Islandei). Noi am pro­
ţează. Pentru dragostea lor fa­ teni şi tovarăşi de-ai lui lata de didaţi de partid numără orga­ întocmit ample planuri de muncă în sfaturilor populare fost prezentate comitetului executiv. testat cu hotărîre împotriva
ţă de muncă, pentru activita­ care el nu voia să rămînă mai Pornind de la aceste constatări comi­ cestei folosiri a forţei. Noi înşine
tea stăruitoare pe care au de­ prejos. A făcut cerere şi de n iz a ţ i db bază din OcoliŞ, toţi care ri-au propus să studieze o se­ pildă, într-ilna din şedinţe comisia a tetul executiv al Sfatului popular oră­ nu am recurs la forţa armelor
pus-o, ei au fost aleşi şi în co­ multe ori se hotărise să o ducă rie de probleme importante. Pentru o analizat felul cum a respectat legalita­ şenesc Deva a holărît ca să pună în în apărarea zonei noastre de
mitetul de iniţiativă pentru con­ tov. Laurenţiu Stoicoi, secreta­ nouă sînt membri ai întovără cuprindere piai largă a problemelor tea sanepidul în legătură cu acorda­ discuţia sa starea de lucruri existentă pescuit. Sîntem convinşi că vom
stituirea întovărăşirii. Alături rul organizaţiei de partid, dar puse în studiu, unele comisii perma­ rea scăzămintelor la unele mărfuri. la cooperativă. In cadrul şedinţei de reuşi să dovedim imposibilitatea
de comuniştii Laurenţiu ATun- tot de atîtea ori renunţase. sirii Ugridoletflîri adbst sat. Toţi nente şi-au format active largi de ce­ Membrii comisiei permanente au con­ comitet executiv vor fi preconizate mă­ pescuitului sub paza navelor mi­
teanu, Sigismund Crişan şi Si- tăţeni. statat că în această problemă, sane­ suri care vor duce la îmbunătăţirea litare. Măsurile luate împotriva
mion Rotaru şi alături de ţă­ Cum să cer să fiu primit in Sfrlt preocr;p'aii-Ţi ihanifestă fri- pidul a lucrat cu prea puţin simţ de situaţiei.
rîndurile candidaţilor — se gin- Acolo unde a existat o preocupare răspundere, acordind în mod ilegal noastră sînt nerealiste şi nu
tetfPS itr'fcreştere'a'şi dezvoltarea a sfaturilor populare pentru activiza­ unele scăzăminte. Tot atunci comisia Demnă de evidenţiat este şi activi­ vor avea succes. A nu ne da po­
rea comisiilor permanente s-a obser­ tatea comisiei permanente de gospodă­ sibilitatea de a apăra bancurile
eeotîomibo-oTganiza tor!că a uni­ v’alti o••î•mb. unătăţ’ire . a ¦m. uIncii sfaturilor rie comunală din comuna Geoagiu, ra­
în conducerea treburilor obşteşti.
tăţilor socialiste. Aceasta este o

urmare firească ¦a grijii şi aten­

ţiei cu ’care-organizaţia de par­

tid, comuniştii acesteia, îi cresc

ş i-i' educă; vi» b •' .

.¦IU a !o PETRE FARCAStU

ranii muncitori Lazăr Stoicoi, dea mereu tinărul Manciu — ~.yr- permanentă de comerţ şi cooperaţie ionul Orăştie. La propunerea cetăţeni­ noastre de peşte echivalează în
Romuius Munieanu, Nicolae atîta vreme cît familia mea nu de pe lingă Sfatul popular raional lor această comisie a studiat posibi­ ultima instanţă cu refuzul de a
Borcan şi Ioan Crişan, fami­ face parte din rîndul celor în­ Orăştie a analizat şi problema posibi­ litatea şi a propus comitetului execu­
lităţilor existente pentru îmbunătăţirea tiv deschiderea unui drum în circum­ ne permite să trăim în ţara
noastră”.

liile candidaţilor de partid au scrise în întovărăşirea agrico­ > deservirii populaţiei şi a lărgirii spa­ scripţiile electorale nr. 18 şi 19, pre­ In încheierea declaraţiei sale
fost printre primele care, depu- lă ? Ce-o să le spun comunişti­ u. >n ţiului unităţilor de deservire a popu­ cum şi construirea a 4 podeţe în cir­ primul ministru a subliniat că
nindu-şi cererile, aveau să ho­ lor in adunare ? laţiei. in urma unui studiu pe teren, cumscripţiile 16 şi 17. Islanda „nu va da niciodată îna­
tărască constituirea întovărăşi­ comisia permanentă a propus comitetu­ poi de la hotărîrea ei cu privire
rii din Ocoliş. In comitetul de Acestea erau gindurile ce-1 ¦)!) lui executiv al sfatului popular raional Comisia permanentă s-a preocupai la stabilirea zonei de pescuit la
iniţiativă fusese ales şi Eugen să mute atelierul de cizmărie al coope­ însă şi de executarea acestor propuneri, 12 mile”.
Crişan, un om cam de 30 de frămintau pe utemistul Ioan Pantofi Inimoşi, rativei meşteşugăreşti într-un local mai mobilizînd cetăţenii la muncă volunta­
ani, serios şi cu prestigiu în corespunzător, iar în locul acestui ate­ ră. La deschiderea drumului au fost întrevederile lui
sat care la 14 decembrie 1957 Manciu îrt vreme ce zile la rînd de‘ bună calitate şi- lier să fie deschis uit bufet expres. efectuate peste 259 zile-munca Volun­ Hammarskjoeld la Amrnan
— ziua inaugurării a fost a- purta in buzunar cererea pe' in ' cantităţi sporite, tară, dislocîndu-se şi nivelîndu-se circa
les ca preşedinte al întovărăşi­ care nu îndrăznise s-o arate iată ce se strădu­ Propunerile comisiei permanente de 400 m.c. pămînt. AMMAN (Agerpres). Secreta­
rii agricole. Ceva mai târziu» la nici măcar lui Gheorghe Man­ ieşte şi reuşeşte săi. comerţ şi cooperaţie au fost acceptate rul general al O.N.U., Ham­
cererea sa, organizaţia de bază ciu, membru de partid, pe ca- realizeze ¦tovarăşul de comitetul executiv şi au fost date Cu bune rezultate nimiceşte şi comi­ marskjoeld, care a sosit la A-
l-a primit in rîndurile organiza­ Mihai Sebsşten de sia permanentă de gospodărie comuna­ mman, a avut întrevederi cu re­
ţiei de partid. ca sarcină spre rezolvare comitetului lă din oraşul Alba iulia. Prin activi­ gele Hussein şi cu primul minis­
re-1 cunoştea mai bine şi care la cooperativa „So: executiv at Sfatului popular orăşenesc tatea ei comisia a contribuit ia înfru­ tru Rilai.
Alături de comuniştii satului, este şi in biroul • organizaţiei Orăştie. museţarea oraşului prin crearea de
candidaţii de partid puteau fi U.T.M. Toate aceste frămîntări tidarit-aiea“ din zone verzi, prelungiri de apaducle şi Agenţia United Press Interna­
intilniţi deseori pe uliţe, la că­ au ieşit la iveală doar în seara O activitate rodnică desfăşoară şi electrificări etc. Exemple de comisii per­ tional relatează că „Hammarsk­
cind adunarea comuniştilor din Decar: manente cu activitaie rodnică sînt şi joeld a adus cu cl propunerile
Ocolişul Mare votase în unani­ comisia permanentă buget-îinanţe de pe în raioanele Haţeg şi Hunedoara. de întărire a păcii făcute de
mitate primirea în rîndul Can­ IN •.. CUŞEU lingă Sfatul popular al oraşului Deva. preşedintele R. A. U„ Nasser”.
didaţilor a ; utemistuiui Ioan Tov: i Sdbeşten ih Totuşi în unele localităţi aceste co­ Observatorul din Amrnan subli­
In pianul său de muncă pe trimestrul
timpul/ •¦!ucrutili. •

107 ru,'> ’d’.o'.
BVi
doiu

minul cultural, la cooperativă Ma’nciu. Cu fruntea sus, el a II această comisie şi-a propus să ana­ misii permanente nn-şi trăiesc viaţa. niază însă că actualul regim
Datoria sfaturilor populare este să le
sau in alte părţi, vorbind oa­ vorbit alunei în faţa adunării lizeze situaţia economico-financiară a mobilizeze în muncă, să le atragă în iordanian insistă în continuare
menilor despre avantajele lu­ generale despre felul cum l-a cooperativei meşteşugăreşti „Solidarita­ rezolvarea sarcinilor privind conduce­ asupra menţinerii trupelor engle­
crării în comun a pămintului. convins pină la urmă pe tatăl tea". Comisia a propus comitetului exe- rea treburilor obşteşti. ze în ţară, în contradicţie cu
rezoluţia O.N.U.