Page 38 - 1958-09
P. 38
Pag, 2 D W M U h SOWALIS rtÜLÜ, Nr. 1161
! nki
instructori!ó Concursul şi Festivalul Internationa! „Georgs Enescti“ amatori
In seara zilei de 4 septem din Stremţ
brie s-a deschis ih sala Ate
neului Republicii Populare La mijlocul săptămînii trecu
te, cîteva afişe anunţau localni
cilor din Cetea vizita artiştilor
Formaţiile de dansuri ale că lui pe scenă, urmărind în per să alegem acel costum care prin Române din Bucureşti, prirhul amatori din Stremţ.
minelor culturale, colţurilor ro manenţă claritatea în desfăşura felul, forma şi coloritul lui să Concurs şi Festic al Interna In ziua următoare, tot satul
rea dansului pentru ca specta redea exact Caracterul, forma şi ţional „George Enescu“-, ex
şii, caselor raionale de cul torul să poată urmări şi înţe aspectul specific regiunii respec cepţional eveniment muzical, ştia despre hotărîreâ celor din
tură, cluburilor' muncitoreşti, lege cu uşurinţă cele prezentate. tive, Ô atenţie deosebită trebuie ce constituie una din multi Stremţ. De fapt ei mai auziseră
se află în ţaţa celui de-al acordată şi felului cum se îm plele forme ale dragostei şi că fii urrilă cu cîteva zile cei
V-lea concurs al formaţiilor Dansul trebuie să cuprindă: bracă costumele ca şi îmbogă respectului ce sînt păstrate de din Stremţ au prezentat progra
artistice de amatori care a) o introducere îrt acţiune, b) ţirea lor cu anumite sălbi, trăi poporul romîn şi regimul de me artistice în satele Cib şi Al-
va începe în curirtd. Pentru desfăşurarea acţiunii care se pre stuţe, flori, etc,, pentru a nu în maşul Mare. De aceea, aştep
a veni în ajutorul instructorilor zintă printr-o serie de trepte ce tau cu nerăbdare să vină şi
acestor formaţii artistice, Casă duc lâ momentul culminant al cărca de prisos costumul. IN FOTO : Yehudi Menuhin şi George Enescu. mocrat-popular, memoriei ce la eh
regională de creaţie populară a dansului şi c) finalul dansului. lui ce rămîne un genial ar Şi, iată că a sosit şi data in
organizat recent la Deva un Prin toate cele arătate mai tist şi vrednic cetăţean al pa
curs de 10 zile unde aceştia au Aceste trepte necesare în dez sus, s-a urmărit tratarea pe triei noastre — George Enes dicată pe cele cîteva afişe. Peste
primit îndrumări preţioase, com voltarea dansului trebuie legate scurt a celor mai importante cu. sătul liniştit, unduiau alene cî
petente-, privind montarea dan între ele în mod armonios pen probleme care se pun în faţa e- teva perdele de nori plumburii.
surilor, noţiuni de muzică, în tru ca dansul să nu apară frag chipelor noaştre de amatori. In Participarea unor persona Oamenii care aşteptau ca cei din
drumări instructiv-educafive etc. mentai structorii, ţinînd cont de cele lităţi de frunte— in juriu, in Stremţ să sosească Ia cămin îşi
Nu toţi instructorii formaţiilor terpreţi, invitaţi — din peste
artistice coregrafice au avut însă Prin introducere se face pri tratate, vor reuşi ca producţiile douăzeci de ţări şi a unui nu pierduseră speranţele.
posibilităţi să participe lă aceste mul contact Cu publicul specta măr de aproape 100 de con — Nu mai vin, spuneau unii
cursuri. De aceea vom da pe tor punîndu-1 în legătură tu ac lor artistice să capete o tot mai curenţi din tot atitea locuri>
scurt principalele elemente ale ţiunea respectivă, după care ur denotă interesul pe care ini şi, iată, se lasă cu pioaie.
lecţiilor. mează desfăşurarea, în care par mare valoare, mărind astfel con ţierea acestor manifestări l-a Dar artiştii amatori din Stremţ
te este prezentat miezul dansului. stîrnit pretutindeni, preţuirea
Dansul popular este o crea Acest lucru trebuie făcut însă ţinutul artistic a producţiilor operei lui George Enescu, s-au ţinut de cuvînt. La cămin,
ţie artistică a poporului, prin ca gradat şi logic, mergînd treptat formaţiilor de amatori. prestigiul mondial de care ei au fost întîmpinaţi cu bucu
re se reflectă viaţa cu multi spre punctul culminant al dan rie. In cîteva minute, sala mare
sului, după care vom face finalul TÎNĂRIJL a căminului s-a umplut pînă Ia
sau încheierea dansului. refuz. Tineri şi bătrîni, bărbaţi
şi femei au venit să-şi petreacă
plele ei aspecte, aspiraţii, senti O altă parte principală în Era cu un ân în urmă... o după-amiază la cămin şi să
asculte cîntece, monoloage, piese.
montarea unui dans este stabi de întreţinere, la locomotive, vago- într-un timp record. Trei zile. Am creatorul se bucură. Şi lată, cortina se ridică iar
lirea unei cît mai juste Compo
mente, caracter, fizionomie Şi ziţii coregrafice. Prin compozi Din cinci iii cinci minute, telefonul neţi şi maşina de extracţie... rezolvat şi problema instalaţiei de te- Desfăşurat pe parcursul a corul stremţenilor deschide pro
temperamentul acestuia. Bl este ţia dânsului se înţeleg două ele — E bine venită această propu ricoane de la haldă. In general putem 18 zile, însumând, în afara gramul cu cîntecul „Hai să fa
un fenomen plin de viaţă care mente Cunoscute sub numele de suna strident. Inginerul Popescu, Şe spune că în prezent situaţia sectoru lucrărilor concursului, un nu cem o gospodărie”. Au urmat
trăieşte şi se dezvoltă mereu în desenul şi textul dansului. Dese ful sectorului VI de la mina Aninoa- nere — răspunse secretarul. Părerea lui transporturi s-a îmbunătăţit. Ea măr de 28 concerte şi recita apoi cîntecele „Sub al păcii
pas cu viaţa ce-i dă naştere. nul dansului (sau mersul pe sa, răspundea scu rt: mea e, ca în fruntea acestor echipe nu mai constituie o piedică aşa cum stindard”, „Haţegana”, „Spu
scenă) este propriu-zis un de să fie puşi oameni destoinici şi cu eră, cu vreo cîteva luni în urmă, în
Regiunea noastră posedă un sen imaginat, construit prin fe — Bine, o să luăm măsuri I ,. Da, spirit de răspundere, capabili să or îndeplinirea şi depăşirea planului de luri, cu interpreţi şi dirijori ne-mi, mîndră turturea”, ş. a. In
variat şi bogat folclor coregra lul Cum sînt plasaţi dansatorii vi s-au trimis g o ale!... Bine, meca ganizeze munca echipelor. Avem doar producţie...
fic ce s-a îmbogăţit mereu Şi pe scenă (cercuri, linii orizon nicii au plecat să repare locomotiva. atîţia comunişti care sînt în stare să de mare valoare, romîni şi continuare soliştii venali Marla
s-a transmis din generaţie în tale, diagonale, semicercuri, co Trebuie să sosească deja... facă faţa acestor munci... După ce mai stătu cîteva momente,
generaţie. O caracteristică de loane de Cîte doi, grupe de cîte tovarăşul inginer continuă: străini, culminînd cr nrezen- Păcurar şi Aurel Mitrea au fă
3-4 etc.) — Textul dansului este Tînărul şef de sector se plimba prin Discuţia celor doi a dat rezultate. tarea in premieră ... operei cut să răsune melodiile duioase
seamă a jocurilor noastre popu totalitatea de paşi sau figuri-, de birou aprinzînd ţigară după ţigară. In fruntea echipelor de reparat loco — Un sprijin preţios îrt organiza „Oedip", Concursul şi Festi ale frumoaselor noastre cîntece
lare o constituie faptul că în gesturi, poze, expresia feţii, ca Se putea observa că nu-i în apele motive a fost pus însuşi secretarul de rea muncii sectorului l-am avut din populare.
marea lor majoritate sînt jocuri re se execută de jucători în tim sale. Se opri în faţa mesei de lucru. partid ion Vilcea, iar la reparatul va- partea organizaţiei de partid, de U.T.M.
în grup de dansatori în formă pul desfăşurării dansului. Pentru După cîteva momente, îşi spuse pen goneţilor a luat fiinţa o brigadă de şi sindicat. Comuniştii din sectorul valul Internaţional „George Cu vii aplauze au fost răs
de cerc, semicerc, linie sau pe Ca un dans să fie armonios tru sine cu glas ta re : tineret condusă de comunistul Rusu nostru au înţeles pe deplin roiul şi
rechi. In dansurile populare se Grigore. membru în comitetul de par sarcinile lor. Aşa cum este tov. Vilcea Enescu“ îmbracă formele unui plătiţi şi tinerii formaţiei tea
întîlnesc strîns împletite elegan construit, trebuie să aibă o justă — Nu mai merge aşa. In transpor tid pe mină. La o altă elnlpă de în Ion, secretarul organizaţiei de bază
desfăşurare a acţiunii sale şi o turi e haos. trebuie să pun capăt a- treţinere a fost numit Bodor Emeric pe Sector Şi tov. Rusu Grigore, mem eveniment a cărui amploare trale care au prezentat piesa
ţa, vioiciunea mişcărilor, gingă compoziţie coregrafică bogată, cestei stări de lucruri. Am să mă a- membru de partid. bru în comitetul de partid pe mină, şi semnificaţie, depăşind ho „Cererea în căsătorie”. După ce
şia jocului, Vitalitatea puterni născută din îmbinarea organică dresez organizaţiei de partid şi să-i care au dovedit disciplină Şi conştiin tarele patriei noastre, dau în s-a încheiat programul prezen
celor haţegane etc. Prima sarci dintr-un desen bogat şi un text cer ajutorul... Trebuie să înţeleagă Oamenii s-au pus pe treabă. Tim ciozitate în muncă. treaga măsură a preţuirii pe tat de artiştii amatori din
nă a instructorilor este aceea de bogat. Acesta este principiul de toţi că în felul acesta lucrurile nu pul a trecut dar şi lucrurile s-au Stremţ, cei din Cetea i-au rugat
a şti să aleagă din mulţimea bază după care'putem crea un mai pot continua.. schimbat. Intr-adevăr, lucrurile în sectorul VI
dansurilor populare pe cele mai dans. merg mai bine. Sectoarele productive care poporul romîn o arată să treacă mai des dealul şi să
caracteristice şi mai expresive. La sfîrşitul primului schimb, în bi Discutînd situaţia sectorului de sînt asigurate cu goale din plin. Par
Repertoriul unei echipe trebuie Cum poate fi prezentat un roul sectorului VI, inginerul discuta transport cu tov. inginer Popescu, a- cul de locomotive este întreţinut în patrimoniului său artistic. mai prezinte asemenea programe.
să cuprindă mai înainte de toa dans ? cu ion Vilcea, secretarul orga cesta ne-a spus:
te dansuri specifice locului, a- nizaţiei de partid pe sector. Mult timp ADRIAN OŢOI
poi altele din raion sau regiu 1. Prin formarea unei suite, au discutat cei doi conducători asupra — Locomotivele Diesel le-am scos
ne. Numai cînd acestea sînt bine s corespondent
cunoscute, se pot învăţa şi dan
O d e le g a fie de ©amern d@ ştiin fă !romîrai
a p leca t în Ita lia
AAarţi noaptea a părăsit Capi- cademicienii Atanase Joja, Mi-
tala plecînd in Italia delegaţia hail Ralea, C. Ionescu-Gulian şi
Academiei „Republicii Populare prof. univ. C. Nicuţă.
suri din alte regiuni. In satele adică îmbinarea mai multor dan anumitor aspecte d in . sector. Secreta din subteran, lucrăm cu ele la supra- condifiuni bune, utilajele de asemenea Romîne care va participa la Iu-
suri din aceeaşi zonă folclorică, La plecarea din Gara de Nord,
care au acelaşi caracter şi sînt
şi comunele cu minorităţi naţio legate între ele armonios. rul de partid a fost de acord cu anu faţă. In locul lor am introdus loco sînt întreţinute în condiţii bune. Sec crările celui de-al 12-lea Con delegaţia a fost condusă de re
nale este bine ca repertoriul să mite propuneri aie inginerului, venind motive electrice. In medie se repară torul VI de la Artinoasa contribuie în gres internaţional de filozofie, prezentaţi ai Academiei R.P.R.,
fie compus atît din dansuri 2. Dansul poate fi îmbogăţit pe şi el cu diferite complectăfi. zilnic 10—12 vagonete. Celelalte între mod substanţial la îndeplinirea sarci ce va avea lo c . la Veneţia şi Ministerului Invăţămintului şi
populare romîneşti, Cît şi din ţineri merg destul de bine. S-a îm nilor de producţie. Padova între 12 şi 18 septem Culturii şi Institutului romîn
dansuri ale naţionalităţilor con baza variantelor sale, deci cu —- Va trebui să organizăm munca pentru relaţiile culturale cu
brie.
locuitoare. mişcări noi şi paşi noi, însă fără pe întregul sector — spuse ingine bunătăţit şi situaţia goalelor. Noua F. N.ICU
Delegaţia este alcătuită din a- străinătatea.
Pentru ca repertoriul să aibă denaturare, păstrîrtdu-se în ace rul. In primul rind să formăm echipe maşină de extracţie a fost instalată
un înalt nivel artistic, instruc laşi timp stilul folcloric. 3, Dan
sul mai poate fi îmbogăţit prin
torii trebuie să fie bine docu creaţii în stil popular, ţinînd Vecinele“ „P U B LIC ITA TE ^-
mentaţi, să cunoască dansurile seama de caracterul şi stilul
la perfecţie, să instruiască me jocurilor respective. /v W '
todic, să-şi cîştige încrederea
dansatorilor dezvoltîndu-le dra Problema alegerii muzicii la c e r c u l d e Ch C. L. Produse Industriale Deva
gostea pentru dans. Necunoaş pentru dans are importanţă
terea Suficientă a dansului popu tot atît de mare ca şi stabilirea Se lăsase binişor soarele după coa lunar, şi deseori săptămînal, ele se to n o sp o rt ANUNŢĂ
lar va duce la rezultate nesa- compoziţiei dansului. Dacă mu ma dealului.
zica nu corespunde ideilor cHn întîlnesc în cadrul cercului de citit. a o<xx>o O publicul consumator că începind cu luna septembrie 1958,
iisfăcătoare. Instructorul trebuie dans, daca este aleasă întîmplă- Un grup de 23 de fentei s-au aşe ooooo în vederea deschiderii noului an şcolar, se pun. spre vînzare
să se ferească să înveţe un dans tor, fără gust, dansul va fi lip zat pe bănci, făcînd cerc în curtea <•> uniforme şcolare cu vînzarea in rate, la magazinele noastre de
în mod mecanic, să cunoască sit de conţinut. casei cu nr. 87 de pe strada Aurel Sînt dornice să audă cîte ceva nou. confecţii din Deva, Brad, Gura-Barza, Simeria, Orăştie, Cugir,
numai paşii, fără să înţeleagă Vlaicu din Deva. Sebeş, Alba Iulia, Zlatna.
conţinutul şi stilul jocului res O atenţie deosebită va îi a- ...Iată-le dezbătînd relatările din § NrvUu AMINA!:
pectiv. Stilul este născut din cordată de asemenea strigături Sînt feritei de diferite vîrste, apar-
mişcările, şi combinaţiile acestor lor şi chiuiturilor care au rolul presa noastră centrală. Elena Kolotz, o Chiar acum intră în primao
Rozalia Pavel, Suzana Oprea, Ec-ate- gagenţie Loto - Pronosport şig
rina Schmarantzer şi Florica Cismaş, edepune cît mai multe buletineo
mişcări, de ţinuta şi de felul cum să complecteze în mod armonios ţinînd circumscripţiei nr. 22, şi, curri ascultă cu interes noutăţile din pre g pentru concursul nr. 37, la De asemenea, publicul consu malnaş, oaleria, şantung, cu o
se strigă sau se chiuie in tim dansul în întregul lui. s-ar spune, toate... vecine. să, apoi explicaţiile date. o care sini acordate, pe lingăi mator de mărfuri specifice se reducere de 20—25 la sută.
pul jocului. zonului de vară, le poate cum
In alegerea costumelor nu tre ...Este vorba de o acţiune a lor, ca Mai departe urmează lectură din opremiile obişnuite în bani şi< păra cu preţuri reduse in pe GALANTERIE
Repertoriul odată ales, ins buie să ne orientăm numai după re, de-âcum, a devenit o tradiţie. Bi- cărţi. Cineva intervine. E Viorica onumeroase premii gratuite în< rioada 1—30 septembrie 1958, Pălării de paie, poşete vinilin
tructorul va trece la montarea aspectul frumuseţii lor, ci trebuie Schmarantzer: la următoarele grupe de măr reduse intre 30—40 la sută.
?obiecte printre care: auto-o furi :
C Ă RŢI A P A R U T E — Se apropie noul an şcolar. Mai !?mobil, motociclete, aparate dec CONFECŢII
sînt cîteva zile. Să citim ceva legat ŢESĂTURI DE BUMBAC Rochii, bluze, ţesături de va
A lice în ţara Un cerc de croitorie de acest eveniment. ^radio, aragazuri, ceasornicec Stambă, căciulata, creion, ră, şi mătase pentru femei şi
copii, reduse cu 20 la sută.
m inunilor la H a ţ e g Coincidenţă! Tov. Niculina Răşi Letc. ş
narii, membră în comitetul orăşenesc ÎNCĂLŢĂMINTE
de LEWIS CARROLL al femeilor, care lua şi ea parte la X X X >000<X X X X K >0000<X X >000 Sandale cu feţe pînzâ cu tal
acest cerc, tocmai pentru aşa ceva se pă bovine, cauciuc şi micropo-
Cartea lui Lewis Carroll, scri- pregătea. Le-a arătat o c a rte : „De la ANUNŢ ros, pentru femei şi copii, cu o
r: englez din a doua jumătate mame. adunate“ de Vera Frimu Po- reducere de la 20—40 la sută.
secolului XIX „Alice în ţara povici. Este primul volum editat de Grupul Şcolar Sanitar din — Declaraţie tip de stare ma
inimilor” poartă pe micii citi Consiliul Naţional al femeilor din Oradea în anul şcolar 1958— terială. TRICOTAJE DE BUMBAC
ri într-o ţară de basm, unde R.P.R., de la înfiinţarea sa. Le citeşte 1959 pregăteşte numai cadre me Bluze, scampolo, tricotate din
ate se întîmplă altfel şi toate schiţa „Prima zi de şcoală“. Toate ma dii de tip tehnic, pentru specia Examenul de admitere se va bumbac pentru femei şi copii,
nt altfel tocmite decît în rea- nifestă un interes deosebit. Majorita lităţile; surori medicale, surori ţine între 27-30 septembrie şi fără mâneci, cu mînecă scurtă
ate. Minunile sînt aici obişnu- tea din rîndul celor prezente au cîte. de ocrotire, surori pediatre şi constă din ; vizita medicală, pro şi cu mîneci 3/4, bluze şi că
i cum e obişnuitul în lumea un copil sau nepoţel care la 15 sep moaşe. măşi bărbăteşti, bluze pionier cu
ala iar întîmplările ciudate şi tembrie va păşi' pragul şcolii. be scrise şi orale la următoarele o reducere de 20 la sută.
leori de neînţeles la prima ve Condiţiile de admitere obiecte; anatomia şi fiziologia Mărfurile se .găsesc in vîn
re stîrnesc hazul şi mirarea După citirea acesteia, încep comen (anul I) omului (scris şi oral) chimia zare la. magazinele noastre din
piilor. tariile. Fiecare sezisează latura instruc (scris şi oral), fizica (ora!). Deva, Brad, Gura-Barza, Si
Peripeţiile prin care trece A- tivă cu caracter pedagogic care se Se primesc absolvenţi ai şco meria, Orăştie, Cugir, Sebeş.
e, mica eroină a cărţii, sînt desprinde din lectura ascultată. Fie lilor medii cu examen de matu Probele la examene sînt cele Alba Iulia, Zlatna.
mărite cu interes şi curiozita- ritate :
conform programelor şcolare oooo
pentru clasele V1IJ-X.
> <©> <8>
iar ceilalţi eroii iepuraşul, Pe lingă Casa raională de cultură a raionului Haţeg s-a care îşi dă seama că a primit un sfat — vîrsta între 17-25 ani, ANUNŢ 1
oasca, omida, vin să întregea- preţios.
ă tablou! „Ţării minunilor”. deschis încă de la 10 august a. c. un cerc de croitorie. Celor — examen de admitere. Inspectoratul Uniunii Compozitorilor din R.P.R. pentru re-
Dar peripeţiile acestea piine Safta Achim şi Victoria Zoltan as
( 24 de salariate şi gospodine înscrise li s-au predat pînă acum cultă explicaţia mai largă din taina înscrierile pentru examenul de Igiunea Hunedoara, cu sediul în Deva, str, 23 August nr. 17,|
ciudăţenii şi de neprevăzut admitere se fac la secretariatul
logic conţin totuşi un miez, 7 lecţii despre luarea de măsuri, urmind lecţiile privitoare la slovelor. Cornelia Grislea şi Aurelia şcolii din str. Vîşinschi nr. 13 de
face simţită intenţia autoru- Albu vor să mai asculte ceva. Ia 1-25 septembrie pe baza unei
i, dorinţa iui de a rămîne în schiţarea tiparelor pentru căm ăşiindispensabile, jachete, rochii, cereri însoţită de următoarele |telefon 170, reaminteşte tuturor celor ce au organizat m ani-|
ntemporaneitate şi, poate în- Povestirea „Pentru sufletul morţilor“ acte:
rcarea lui de a zugrăvi tipuri fuste, combinezoane etc. (din volumul „Un veac într-o seară“ ftestări cu muzică care se încadrează la plata drepturilor deL
obiceiuri ale epocii lui. Tăi- — Certificatul de naştere (co
icirea de faţă, tălmăcire izbu- Predarea lecţiilor se face de două ori pe săptămână — de Mirela Rodina) a fost minunată. pie Iegaiizată). .autor şi care nu au achitat sumele datorate, că sînt invitaţi\
ă, care a păstrat farmecul şi Evocarea unei revolte ţărăneşti îm
eciîicu! originalului va consti- marţea şi joia, — timp de cîte două ore de către tov. Sofia — Diploma de maturitate (în •pe această cale să intre in legalitate.
i o lectură plăcută şi utilă potriva boierilor, pe vremuri, a atias original).
ntru copii. Suciu, responsabila secţiei croit orie dame a cooperativei meşte atenţia ascultătoarelor.
Ilustraţiile sînt reproduse clu- — Certificatul de sănătate (e-
ediţia engleză, semnate de şugăreşti „Retezatul“ din Haţeg. Cursul constă în 21 de lecţii ' sV xamenui de sînge şi radioscopie Sumele se pot achita prin mandat poştal pe adresa :
abel Lucie Atwell. pulmonară).
teoretice după care urmează partea practică la maşină. In- Lectura în grup a continuat, ea sfîr- [UNIUNEA COMPOZITORILOR - Cont B.R.P.R. - DEVAi
şindu-se tocmai cînd afară a început
r cepînd cu luna octombrie, cursul se va redeschide pentru o j să se lase perdeaua înserării. Drepluri de autor se cuvin compozitorilor de la toate ma-j
1 3. PETRIC
/ nouă serie de amatoare care urmează să se înscrie zilele aces- ^niîesfările cu muzică organizate fri cadrul Caselor de Cultură,|
} tea. îcăminelor culturale, întreprinderi sau instituţii, precum şi de laţ
/ IN C LIŞE U : Aspect de la predarea lecţiei a şaptea la
c cercul de croitorie din Haţeg. •- lorice fel de petreceri cu muzică organizate de particulari. $
' —x / v v ‘ __________ i
<r- •<$*«O. -irv- -- v
?
