Page 39 - 1958-09
P. 39
M . 1161 m u MDL SOCIALISMULUI Parr.' 3
Să fie antrenai! feti muncitorii Tineri cu care ne m în d rim
ÎN MIŞCAREA DÉ I N O V A Ţ I I Sem i»! ÍI.TJ, •mrer.l-i
La Atelierele principale C.F.R. 3.270 lei. O altă inovaţie bună Dacă treci cumva pe la întreprin — Cum merge treaba tovarăşe Pe kg. de fier veclii în contul festiva
Simeria, aproape în fiecare zi a fost şi cea realizată de tov. derea „V. Ronită“ din Haţeg şi în
sosesc locomotive pentru a fi re ing. Gheorghe Zudor împreună trebi cine e secretarul U.TJV1. toţi trescu ? lului raional. Aşa ne-atrt angajat. Şi,
parate. Aici, în secţiile de loco cu maistrul Viorel Ocoş „Stand îţi vor răspunde cu o satisfăcută
motive, câzangerie etc. se fac pentru depresat armătura de pe m îndrie: — Petrescu Constantin, ta- — Mulţumesc, bine. fier ar fi, dar... nu este bunăvoinţă
reparaţii de bună calitate, colec tuburile flexibile (conductele de piţerul nostru. Un tînăr bun; sufle
tivul străduindu-se să reducă cu aer dintre vagoane)“. Datorită tul tineretului din întreprindere. din partea conducerii. Nu tte lasă
mult timpul lucrărilor respecti acestei inovaţii se fac economii
ve. De nenumărate ori s-a po anuale în valoare de 4.824 lei. Răspunsul acesta l-am primit şi să-l adunăm de aici. Astă însă nu-i
menit numele a zeci de muncitori eu. Apoi, m-am îndreptat spre sec
fruntaşi, în multe rînduri au fost Sînt unele inovaţii care nu a- ţia tapiţerie, unde mi s-a spus că-1 nimic. Vom găsi noi în altă parte
evidenţiaţi acei care luptă pen duc economii mari, dar care uşu găsesc. Aici, aplecaţi deasupra vii
tru o producţie sporită. Pentru rează munca oamenilor şi care toarelor somiere sau dormeze, majo şi artgajătnentul tot îl îndeplinim.
ca munca să fie mai uşoară şi constituie măsuri importante de ritatea celor care lucrau erau tineri.
rezultatele bune, mulţi munci protecţia muncii. De pildă, ino După ce l-am ascultat, am mers
tori, tehnicieni şi ingineri vin la vaţia inginerului Grigore Nis- Am luat legătura cu şeful sec
cabinetul tehnic cu diferite pro ţiei, rugîndu-1 să-mi spună cinc-i cel împreună prin secţii. Din comporta
puneri de inovaţii şi raţionali tor „Instalaţie pentru ridicat mai bun muncitor.
zări. Desigur că pentru a rezol rea tinerilor, pe căre-i Întîlrteam, se
va aceste probleme într-un fel tampoane cilindrice” a scutit oa — Tapiţerul Petrescu, a răspuns
organizat, se cere ajutorul per el. vedea că aceştia îl respectă mult.
menii ca să ridice cu ajutorul
Tînărul Petrescu, era la cîţiva paşi După vizita făcută prin secţii mi-a
braţelor asemenea greutăţi. A- de noi. îşi vedea de treabă mai de
Colectivul Rafinăriei nr. S Dărmăneşti inlimpină Ziua pe parte. Mal avea de bătut doar cîteva spus:
semenea exemple se mai pot da cuie şi îşi termina somiera. Am aflat
trolistului cu noi succese in muncă. Astfel luna aceasta s-a ob de ta alţii, că muncind conştiincios, — Acum merg iă club. Am antre
ţinut lă instalaţia de cracare termică, 2.000 tone păcură pre atît de la atelierele de reparat
nament. Ştiţi, ne pregătim să parti
locomotive cît şi de la vagoane.
lucrată peste plan. IN FO TO : Instalaţia de cracare termică cipăm la concursul reglortal de tenis
Inovatorii au fost recompensaţi
nr. 2i de masă,
¦ •¦U r H..... - r .n n . - u .. . . . . . ................. ...... ........... Ştiam asta, şi rfiâi auzisem ?3 el
este Un bun sportiv. Asta tiu Ca să-l
Sfrîngerea In comun a seminţei în întovărăşiri - fac să se încreadă, dar aşâ este.
o problemă actuală de mare însem nătate
In general, utemistul Constantin
Petrescu este exemplu peste tot. Cu
(Urmare din pag. l - a adunat întreaga cantitate de să manent al celor de Ia cabinetul cu sume de bani, apreciate de tapiţerul Petrescu îşi îndeplineşte — Dar organzlaţla de tineret? tineri ca el, întreprinderea „Vasile
mînţă necesară, în raionul Sebeş tehnic. colectivul cabinetului tehnic în planul lunar în proporţie de 130— — Tot bine. Acum avem însă o Roaită“ se mîndreşte.
nat întreaga cantitate dă sămîn- din 42 de întovărăşiri, au adu raport cu importanţa inovaţiei 135 la sută. M-am apropiat şi am mică greutate. Trebuie să dăm 2.000
ţă necesară, iăr 13 au adunat-o nat sămînţa în comun numai 7, La atelierele C.F.R. Simeria respective. intrat în vorbă: (După corespondenţa tov.
parţial. In raionul Hunedoara în raionul Alba din 64 de înto colectivul din cadrul cabinetului I. POP).
din 41 de întovărăşiri care în,- vărăşiri care însămînţează grîu, tehnic a avut o oarecare activi Multe inovaţii au fost prezen
sămînţează grîu, 38 au strîns la abia 16 au adunat sămînta la un tate în acest an. Spunem nu tate cu ocazia concursului or In atmosfera plină de voio sonaj influent, prin care speră să sirpbolizează verdictul implaca
un loc toată sămînţa şi 3 au loc, iar în raionul Brad, din 27, mai o oarecare deoarece, credem ganizat în cinstea zilei de 23 şie juvenilă a mediului studen obţină o bursă de studii în In bil al unei noi morale sociale,
strîns-o parţial. In raionul Ilia au âdunat-o numai două. Acea că se putea face mai mult. To August. De atunci însă, au tre ţesc, acţiunea noului film ceho dia. care detestă carieriştii.
s-a adunat pînă acum întreaga sta este o situaţie cît se poate tuşi, cele 66 propuneri de inova cut multe zile. Tov. V. Mihăi- slovac .Minciuna'' dezbate cu
cantitate de sămînţă necesară în- de neplăcută. Ea reflectă slaba ţii sosite la cabinet demonstrea lescu, responsabilul cabinetului gravitate problemele etice ale încurcat din ce in ce mai Cu filmul „Minciuna", cine
tr-un număr de 61 de întovără preocupare pe care au avut-o ză interesul oamenilor pentru tehnic, spunea că mulţi munci tineretului, destinul şi aspira mult in păienjenişul propriilor matografia cehoslovacă a creat
şiri, iar 16 au adunat-o parţial. comitetele raionale de partid şi îmbunătăţirea muncii lor. Dintre tori vin cu diferite soluţii de
In aceste raioane s-ar putea spu sfaturile populare faţă de acea ace*stea, numai cinci au fost res uşurare a muncii şi de creştere ţiile noii generaţii, căreia orin- sale minciuni, Boris se va pră o operă care emoţionează şi în
ne că acţiunea de strîngere în stă importantă problemă. Tova pinse, restul fiind aplicate sau în a productivităţii muncii şi maşi duirea socialistă i-a creat con buşi brusc, tocmai cînd credea deamnă la meditaţii.
comun a seminţei în întovără răşii din conducerea acestor ra curs de experimentare. Inovaţi nilor Ia care lucrează. Acestea
şiri este pe sfîrşite. Organizaţi ioane ar trebui să înţeleagă că ile aplicate au avut un efect po sînt observate de cei de la ca diţiile materiale ale unei dez 'O PfiODUCTIE A STUDIOURILOR CEHOSLOVACE
ilor de partid şi sfaturilor popu o asemenea problemă cum este zitiv asupra producţiei, au con binet, atunci cînd trec prin sec voltări armonioase. In mijlo
lare le rămîne totuşi sarcina să cea a convingerii întovărăşiţilor tribuit la creşterea considerabi ţii, iar pentru ca inovaţia să fie cul acestei familii, unite, trăieş
ajute şi pe acele întovărăşiri să adune sămînţa la un loc şi lă a economiilor. Vom da nu înregistrată, omul respectiv este te insă un om străin de idealu
care au adunat-o numai parţial să efectueze lucrările în comun, mai cîteva exemple luate la în- chemat Ia cabinet ceea ce în
pentru a strînge la un loc în tîmplare. seamnă că oamenii cunosc prea rile ei morale. Este personajul
treaga cantitate de sămînţă ne nu se rezolvă numai prin circu puţin cabinetul tehnic, înseam principal al filmului, tînărul
cesară, iar după aceea să treacă lari, note telefonice, sau prin or Tovarăşul inginer Nicolae nă că ei nu sînt antrenaţi aşa Boris Trojan. Student la indo-
imediat la curăţirea şi trata ganizarea de şedinţe. Pentru Bondoaia, împreună cu maistrul cum trebuie în această muncă. logie, Boris nădăjduieşte că a-
rea ei. realizarea unor asemenea sarcini Cornel Morar, au realizat inova ceastă ramură puţin răspîndită,
se cere o muncă perseverentă ţia „Circuit de apă închis la Colectivul de la cabinetul teh îl va ajuta să-şi făurească o
In raioanele Sebeş, Alba, compresoarele din secţia il-a ca- nic al Atelierelor C.F.R. Sime carieră uşoară. El îşi înşeală
Orăştie şi Brad există un mare pe teren, acolo în mijlocul în zangerie”, datorită căreia se fac ria, responsabilul acestuia, să
număr de întovărăşiri care nu tovărăşiţilor, se cere să li se a- economii anuale în valoare de fie preocupaţi în permanenţă, să profesorul, emifind drept a sa o
au adunat nici măcar o parte rate acestora pe bază de fapte popularizeze prin diferite forme teorie citită înir-o lucrare stră
din sămînţă. In raionul Orăş concrete, de calcule, de ce este * ,A /V W inovaţiile cele mai bune, să gă ină. îşi pregăteşte apoi lucra
tie, din 41 de întovărăşiri care sească metodele cele mai eficace rea de diplomă, plagiind ace
necesar să efectueze în comun eaşi lucrare necunoscută maes
însămînţează grîu, numai 15 au trului său. Abuzează de priete
toate lucrările în cadrul înto nia colegului său Petr şi de
vărăşirii.
Pe urmele materialelor publicate
de atragere a oamenilor în miş dragostea sinceră a frumoasei
C re ş te re a producţiei şi re d u c e re a pfeţului de cosi al foniei carea de inovaţii, ştiut fiind că Jana, Carierist fără scrupule, el că a atins piscul cel mai înalt Filmul va rula la cinemato
să stea în centrul atenţiei organizaţiei de partid acestea influienţează mult creş practică un dublu joc al dra a ascensiunii sale. graful „Filimon Sirbu" din De
terea producţiei. gostei, trăind cu Jana fără s-o va intre 15 şi 17 septembrie
La rubrica „Viaţa -de partid", sub şi la cocs. Depăşirea consumului eco furnale. După fiecare oprire mai lun părăsească însă pe prima sa Deznodămîntul acestei tulbu a. c.
V. A. amantă, Dagmar, fiica unui per rătoare drame social-psihologice
titlul de mai sus, ziarul nostru in nu nomic de cocs a rezultat şi din plu gă, se continuă curăţirea canalului de
mărul 1.126 a analizat cîleva aspec sul de umiditate al minereului faţă fum de la cuptorul nr. 1 pentru a
R e s p e c ta r e a h o tă r îr ilo r şi d e c iz iilo r p r o p r iiria"-Călan.
te de producţie de la uzina „Victo de cel admis. i se mări tirajul şi deci intensitatea
Este adevărat că şi uzina „Victo de ardere la corupere.
In scrisoarea de răspuns, condu ria" a livrat minei Teliuc cocs mă Pentru a îmbunătăţi şi mai mult si In activitatea lor, în domeniul eco te. In general proiectele de hotărîri şl
runt. De asta se face vinovat şi dele tuaţia preţului de cost la fonta pro nomic, gospodăresc, social-cultural şi
cerea uzinei analizează cu mult simţ gatul minei Teliuc care nu a semna dusă de furnalul nr. 1, uzina „Victo- administrativ, sfaturile populare îndru Dacă ritmul de socializare a agri tară. De asemenea în prezent se efec
lat la timp şi concret deficienţele. ria"-Călan solicită sprijinul tovără mă şi controlează organele, instituţi tuează reparaţiile generale la şcolile
de răspundere lipsurile sezisate şi con şesc al I.C.S.H.-ului pentru terminarea ile şi întreprinderile ce le sînt subordo hotărîrile atît la raion cît şi la comu culturii a mers mulţumitor în majo din Ghelar şi Govîjdia şi se execută
Comitetul de partid al uzinei şi or-, cît mai repede a cowperului nr. 2 de nate, luînd hotărîri şi decizii obligatorii lucrările la căminul cultural din satul
firmă ziarului justeţea observaţiilor ganizaţia de bază furnale, împreună la furnalul nr. 1. Terminarea în două pe teritoriul respectiv. ne, cuprind măsuri practice în diferi ritatea comunelor, nu acelaşi lucru s-a Ruda. Privind debitul din contribuţia
cu conducerea uzinei şi a secţiei, a luni a lucrării, ar permite uzinei să voluntară, acesta a fost încasat sută
făcuiet informindu-ne totodată despre analizat situaţia tehnică şi economică realizeze o economie zilnică de 10.000 In raionul Hunedoara a crescut sim tele probleme analizate ca: transforma întîmplat în comunele Peştiş şi Nan- la sută în cinstea zilei de 23 August.
de la furnale, elaborînd o serie de kg. cocs. ţitor activitatea deputaţilor în cadrul
măsurile luate pentru remedierea si măsuri concrete. Astfel, cu delegaţii sesiunilor şi aceasta se reflectă mai rea socialistă a agriculturii, contribu dru, unde în ultimul timp nu s-au Asemenea hotărîri bune care sînt ur
trustului miner Teliuc, uzina „Victoria" Deoarece I.C.S.H.-nl na s-a simţit ales în hotărîrile ce se iau şi în apli mărite pentru a fi executate de către
tuaţiei. _ a discutat situaţia livrărilor de limo- mobilizat să răspundă ziarului pe mar carea acestora pentru rezolvarea sar ţia voluntară a cetăţenilor, contribuţia înscris decît cîteva familii şi acestea comitetele executive ale sfaturilor popu
nită şi ankerită, precum şi îmbunătă ginea materialului în care se analiza cinilor puse de partid şi guvern în lare comunale, se aduc şi în comunele
Astfel,,ni se arată că depăşirea pre ţirea calităţii acestora. Pentru mărirea faţa organelor locale ale puterii de fn muncă, executarea sarcinilor din di cu suprafeţe mici. Rapolt, Streisîngeorgiu, Călan, Cristur,
ţului de cost la furnalul nr. 1 se da- producţiei şi reducerea consumului şi răspunderea ce-i revine, îi cerem stat. Comitetul executiv al sfatului popu Simeria şi altele.
toreşte in mare parte neintrării Ia timp specific de cocs la furnalul nr. 1, în pe această cale să o facă neîntîrziat. lar raional, prin membrii săi, prin in ferite campanii agricole etc. Privind contribuţia voluntară, sfa
în funcţiune a cowperului nr. 1 şi a vederea reducerii preţului de cost s-a structori şi secţiunea organizatorică, a
suflantei Sulzer, precum şi variaţiei întocmit un plan de măsuri. In ca1- După cum rezultă-, din nodurile de luat măsuri ca sesiunile raionale, oră Asemenea hotărîri Izvorîte din nece tul popular al comunei Ghelar, în se
compoziţiei chimice a minereurilor de cirul secţiei s-a adunat şi sortat fon mai sus, articolul publicat de ziar a şeneşti şi comunale, să aducă hotărîri
Teliuc. Calitatea minereurilor nu a ta şi deşeurile în ore de muncă , vo corespunzătoare, în care să se prevadă sitatea de a se îmbunătăţi munca în siunea din 28 iunie a.c. aduce hotărî-
dat posibilitate jurnaliştilor să stăpî- luntară. Bazinul de apă de la staţia creat organelor de partid şi condu soluţii practice şi sarcini concrete, so
nească procesul tehnologic, silindu-i centrală de pompe a fost curăţit pen cerii întreprinderii de la uzina „Victo- cotind că numai în acest fel sesiunile tr-un sector de activitate, de a se în rea nr. 8 cu privire la îmbunătăţirea
să meargă cu rezerve la consumul de tru eliminarea pierderilor rezultate din îşi ating scopul şi pot avea eficacita-
cocs şi de calcar, fapt ce a contri arderea elementelor de răcire de la ria".Călan, prilejul unei minuţioase lătura unele lipsuri, X>0000000<XK>00000000« OOC ml,|lcl1 comitetului
buit la creşterea preţului de cost la analize a , lipsurilor şi trecerea !d re ajută comitetele O _
furnalul nr. 1 şi nr. 2. Minereurile O executiv care, prin
livrate pe lingă variaţia chimică au medierea lor.
mai fost şi scăzute in conţinutul de executive şi apara u m experie tre alte probleme, Trebuie arătat însă că mai sînt în
fier, ceea ce a determinat depăşirea $& & & **•& & & & *§ raionul nostru sfaturi populare ca Sînt-
consumului specific la materiile prime tul lor, le întăreşte sfaturi lor populare prevede: „Se obli andrei şi Teliuc, unde sesiunile nu sînt
răspunderea şi sti $ privite aşa cum se cuvine, unde pro
gă comitetul execu punerile deputaţilor nu sînt luate în
mulează activitatea oqoooooooooo<x x >oooc'>o o o I tiv ca pînă la data
deputaţilor. Dar nu este sfificient nu de 10 iulie a.c. să-şi organizeze în seamă şi proiectele de hotărîri, indife
mai să se ia hotărîri. Acestea trebuie aşa fel munca, îneît toate lucrările vo rent de problemele şi cerinţele ridicate
urmărite şi traduse în viaţă. Numai aşa tate de adunările populare să fie în de sesiune, care devin hotărîri fără
sesiunile sfaturilor populare îşi ating cepute”. nici o modificare, nu sînt urmărite
scopul. Şi în raionul Hunedoara avem pentru executare.
multe cazuri cînd hotărîrile şi deciziile In acest scop s-au repartizat mem
VIAJA D E P A R T I1 D...— ----------------------------- — ;— sfaturilor populare au fost înfăptuite, brii comitetului executiv pe lucrări, cu Hotărîrile luate în sesiuni, obliga
¦, — realizîndu-se astfel multe lucruri fru obligaţia de a informa periodic despre torii pentru comitetele executive şi în
moase. stadiul lucrărilor. Comitelui executiv al treg aparatul sfaturilor populare, sînt
Cresc rindurile organizaţiilor de partid sfatului popular comunal, pentru a tra expresia voinţei maselor, de a se îm
De exemplu, prin hotărîrea nr. 5 a- duce în viaţă această hotărîre a an bunătăţi mereu munca organelor locale
dusă în sesiunea sfatului popular ra trenat efectiv în muncă şi deputaţii, co în toate domeniile de activitate. De
ional din 1 iulie a.c., se trasează că mitetele de construcţii, comitetele de
Organizaţiile de partid din Jiului a crescut preocuparea în partid, toţi muncitori care lucrea recent la mina Petrila fac parte sarcină să se activizeze colectivele co cetăţeni pe circumscripţii electorale, aceea, comitetele executive ale sfaturilor
Valea Jtnlui se preocupă tot mai această direcţie. ză direct în producţie. Printre tov. Victor Bordea, loan Tur- munale pentru intensificarea muncii po- reuşind să mobilizeze măsele la Exe populare comunale trebuie să lupte în
mult de întărirea rîndurilor lor candidaţii şi noii membri de par cuş, Ştefan Mandoc, loan Pîr- iitico-organizătorice de masă în vede cutarea lucrărilor şi încasarea debilului permanenţă pentru respectarea întoc
prin primirea de candidaţi şi la Filatura Lupanii tid primiţi în luna august de că van şi alţii, care, prin munca rea creării de noi unităţi socialiste şi mai a hotărîrilor şi deciziilor luate în
noi membri de partid. Pe zi ce tre organizaţia de partid de la desfăşurată în producţie şi com lărgirea celor existente, in acest scop, Astfel, la 1 iulie a.c. s-a început con sesiuni.
trece tot mai mulţi dintre cei Filatura Lupeni este una din Filatura Lupeni se numără tov. portarea avută, s-au dovedit cel puţin odată pe lună, comitetul exe strucţia şcolii şi căminului cultural îri
mai înaintaţi oameni ai muncii, întreprinderile care îşi îndepli Maria Maier, Iuliu Balog, Tra- cutiv al sfatului popular raional trebuie satul Plop, construcţie care este deja ŞTEFAN FLORESCU a
fără de partid, convinşi de jus nesc cu cinste sarcinile de pro ian Pop, Maria Porojan şi alţii. să analizeze rezultatele obţinute, iar co ridicată în roşu. Aici, pe lingă fondu Şeful secţiei organizatorice
teţea luptei şi politicii partidu ducţie. Lună de lună planul de demni de a intra în rindurile mitetele executive ale sfaturilor populare rile din contribuţia voluntară, au fost
lui, cer să devină candidaţi de producţie se realizează la toţi In rindurile membrilor de par comunale să analizeze activitatea co prestate sute de ore de muncă volun- Sfatului popular raional
partid, se înrolează în detaşa indicii. La aceste rezultate o tid a fost primită şi tov. Firuţa viitorilor membri de partid. Hunedoara
mentul de avangardă al clasei contribuţie de seamă aduce mun Sava, depanatoare, fruntaşă în
muncitoare. ca desfăşurată de organizaţia producţie şi care, datorită mun Cei 20 candidaţi de partid pri lectivelor din t5 în 15 zile şi să ra
de partid. cii depuse, a comportării avute porteze comitetului executiv al sfatu
Paralel cu creşterea numeri în perioada stagiului de candi miţi Ia mina Petrila sînt mun lui popular raional măsurile şi rezul li prig ic ®§i ai? şetiar
că a organizaţiilor de partid, Organizaţia de bază se preo dat, adunarea generală a orga citori care lucrează direct în pro
se dă atenţia cuvenită calităţii cupă competent de problemele nizaţiei de bază a hotărît să-i
celor primiţi, îmbunătăţirii con de producţie. Totodată însă ea reducă stagiul. ducţie — în abataje, ateliere — tatele obţinute. Peste puţin timp şcolile de efort pentru a-şi complecta ma
pune în centrul atenţiei grija Această sarcină a fost urmărită de pe întreg cuprinsul ţării, pregă terialul didactic, pentru a în
tinue a compoziţiei sociale a pentru întărirea rîndurilor sale. la mina Petrila ceea ce arată grija ce se acordă tite sărbătoreşte, îşi vor primi zestra din vreme laboratoarele
îmbunătăţirii continue a compo membrii comitetului executiv al sfatu din nou cu dragoste elevii. şi atelierele şcolare cu toate
organizaţiilor de partid.* In luna august a.c. organiza Organizaţiile de bază de la mi lui popular raional, sprijinind comite cele trebuincioase. Pe lingă in
Rezultatele obţinute de cîteva ţia de partid a primit 6 candi na Petrila în cursul lunii au ziţiei sociale a organizaţiilor de tele executive ale sfaturilor populare Odată cu deschiderea noului tensificarea acţiunii de politeh-
daţi de partid dintre care cinci gust au primit 20 de candidaţi comunale pentru traducerea ei în viaţă. an şcolar îşi vor începe cursu nizare a învăţămîntului, multe
organizaţii de partid pe luna au sînt muncitori care lucrează di de partid. Mal bine au muncit or partid. * In urma măsurilor luate s-au obţinut rile 518 noi şcoli. Reţeaua şco şcoli au fost înzestrate cu noi
rect în producţie şi inginera ganizaţiile de bază nr. 1, 2 şi 3 rezultate bune în majoritatea comune lilor elementare a iost lărgită aparate de laborator, maşini u-
gust a.c. în ceea ce priveşte Maria lonescu, inovatoare, frun care au primit fiecare cîte trei Rezultatele obţinute de aceste lor din raion şi în mod deosebit în cu încă 209 şcoli, multe dintre nelte la scară redusă etc.
munca de primire în partid vin taşă în producţie. De asemenea, candidaţi. organizaţii de partid şi de altele comunele Bunila şi Lelese, care se a- ele create in cele mai îndepăr
în aceeaşi perioadă de timp au din Valea Jiului demonstrează propie de complecta cooperativizare. De Pentru noul an de invăţămint
confirme faptul că în Valea fost primiţi 7 noi membri de Din rîndul candidaţilor primiţi asemenea, rezultate bune s-au obţinut tate aşezări ale ţării, au fost unităţile comerţului socialist
că acestea luptă cu perseveren şi în comunele Călăii, Simeria, Te din întreaga ţară au pus in Vîtt-
liuc, Cerbăl şi Ghelar, care au coopera- înfiinţate 205 noi şcoli de 7 ani, zare pentru şcolari uniforme în
ţă pentru a traduce în viaţă tivizat sate întregi cu mari suprafeţe cantităţi mult sporite faţă de
26 de şcoli medii, 24 şcoli de
hotărîrile C.C. al P.M.R. privi
meserii şi 54 şcoli agricole.
toare Ia întărirea continuă a
rîndurilor partidului şi îmbună
tăţirea compoziţiei sale sociale. de teren. Şcolile au făcut un deosebit anul trecut.