Page 39 - 1958-09
P. 39

M . 1161                                                                                                                                                                      m u MDL SOCIALISMULUI                                                                                                                     Parr.' 3

                                                                                                   Să fie antrenai! feti muncitorii                                                                                                                  Tineri cu care ne m în d rim

                                                                                                   ÎN MIŞCAREA DÉ I N O V A Ţ I I                                                                                     Sem i»! ÍI.TJ, •mrer.l-i

                                                                                                      La Atelierele principale C.F.R.                                3.270 lei. O altă inovaţie bună                     Dacă treci cumva pe la întreprin­        — Cum merge treaba tovarăşe Pe­ kg. de fier veclii în contul festiva­
                                                                                                   Simeria, aproape în fiecare zi                                    a fost şi cea realizată de tov.                  derea „V. Ronită“ din Haţeg şi în­
                                                                                                   sosesc locomotive pentru a fi re­                                 ing. Gheorghe Zudor împreună                     trebi cine e secretarul U.TJV1. toţi        trescu ?                                    lului raional. Aşa ne-atrt angajat. Şi,
                                                                                                   parate. Aici, în secţiile de loco­                                cu maistrul Viorel Ocoş „Stand                   îţi vor răspunde cu o satisfăcută
                                                                                                   motive, câzangerie etc. se fac                                    pentru depresat armătura de pe                   m îndrie: — Petrescu Constantin, ta-        — Mulţumesc, bine.                          fier ar fi, dar... nu este bunăvoinţă
                                                                                                   reparaţii de bună calitate, colec­                                tuburile flexibile (conductele de                piţerul nostru. Un tînăr bun; sufle­
                                                                                                   tivul străduindu-se să reducă cu                                  aer dintre vagoane)“. Datorită                   tul tineretului din întreprindere.                                                      din partea conducerii. Nu tte lasă
                                                                                                   mult timpul lucrărilor respecti­                                  acestei inovaţii se fac economii
                                                                                                   ve. De nenumărate ori s-a po­                                     anuale în valoare de 4.824 lei.                     Răspunsul acesta l-am primit şi                                                      să-l adunăm de aici. Astă însă nu-i
                                                                                                   menit numele a zeci de muncitori                                                                                   eu. Apoi, m-am îndreptat spre sec­
                                                                                                   fruntaşi, în multe rînduri au fost                                   Sînt unele inovaţii care nu a-                ţia tapiţerie, unde mi s-a spus că-1                                                    nimic. Vom găsi noi în altă parte
                                                                                                   evidenţiaţi acei care luptă pen­                                  duc economii mari, dar care uşu­                 găsesc. Aici, aplecaţi deasupra vii­
                                                                                                   tru o producţie sporită. Pentru                                   rează munca oamenilor şi care                    toarelor somiere sau dormeze, majo­                                                     şi artgajătnentul tot îl îndeplinim.
                                                                                                   ca munca să fie mai uşoară şi                                     constituie măsuri importante de                  ritatea celor care lucrau erau tineri.
                                                                                                   rezultatele bune, mulţi munci­                                    protecţia muncii. De pildă, ino­                                                                                                         După ce l-am ascultat, am mers
                                                                                                   tori, tehnicieni şi ingineri vin la                               vaţia inginerului Grigore Nis-                     Am luat legătura cu şeful sec­
                                                                                                   cabinetul tehnic cu diferite pro­                                                                                  ţiei, rugîndu-1 să-mi spună cinc-i cel                                                  împreună prin secţii. Din comporta­
                                                                                                   puneri de inovaţii şi raţionali­                                  tor „Instalaţie pentru ridicat                   mai bun muncitor.
                                                                                                   zări. Desigur că pentru a rezol­                                                                                                                                                                           rea tinerilor, pe căre-i Întîlrteam, se
                                                                                                   va aceste probleme într-un fel                                    tampoane cilindrice” a scutit oa­                   — Tapiţerul Petrescu, a răspuns
                                                                                                   organizat, se cere ajutorul per­                                                                                   el.                                                                                     vedea că aceştia îl respectă mult.
                                                                                                                                                                     menii ca să ridice cu ajutorul
                                                                                                                                                                                                                        Tînărul Petrescu, era la cîţiva paşi                                                  După vizita făcută prin secţii mi-a
                                                                                                                                                                     braţelor asemenea greutăţi. A-                   de noi. îşi vedea de treabă mai de­
          Colectivul Rafinăriei nr. S Dărmăneşti inlimpină Ziua pe­                                                                                                                                                   parte. Mal avea de bătut doar cîteva                                                    spus:
                                                                                                                                                                     semenea exemple se mai pot da                    cuie şi îşi termina somiera. Am aflat
trolistului cu noi succese in muncă. Astfel luna aceasta s-a ob­                                                                                                                                                      de ta alţii, că muncind conştiincios,                                                   — Acum merg iă club. Am antre­
ţinut lă instalaţia de cracare termică, 2.000 tone păcură pre­                                                                                                       atît de la atelierele de reparat
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              nament. Ştiţi, ne pregătim să parti­
                                                                                                                                                                     locomotive cît şi de la vagoane.
lucrată peste plan. IN FO TO : Instalaţia de cracare termică                                                                                                                                                                                                                                                  cipăm la concursul reglortal de tenis
                                                                                                                                                                     Inovatorii au fost recompensaţi
nr. 2i                                                                                                                                                                                                                                                                                                        de masă,

¦ •¦U r H.....     - r .n n . - u ..               . . . . . ................. ...... ...........                                                                                                                                                                                                                Ştiam asta, şi rfiâi auzisem ?3 el
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              este Un bun sportiv. Asta tiu Ca să-l
Sfrîngerea In comun a seminţei în întovărăşiri -                                                                                                                                                                                                                                                              fac să se încreadă, dar aşâ este.
     o problemă actuală de mare însem nătate
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              In general, utemistul Constantin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Petrescu este exemplu peste tot. Cu

     (Urmare din pag. l - a               adunat întreaga cantitate de să­                         manent al celor de Ia cabinetul                                   cu sume de bani, apreciate de                    tapiţerul Petrescu îşi îndeplineşte            — Dar organzlaţla de tineret?            tineri ca el, întreprinderea „Vasile
                                          mînţă necesară, în raionul Sebeş                         tehnic.                                                           colectivul cabinetului tehnic în                 planul lunar în proporţie de 130—              — Tot bine. Acum avem însă o             Roaită“ se mîndreşte.
nat întreaga cantitate dă sămîn-          din 42 de întovărăşiri, au adu­                                                                                            raport cu importanţa inovaţiei                   135 la sută. M-am apropiat şi am            mică greutate. Trebuie să dăm 2.000
ţă necesară, iăr 13 au adunat-o           nat sămînţa în comun numai 7,                               La atelierele C.F.R. Simeria                                   respective.                                      intrat în vorbă:                                                                                    (După corespondenţa tov.
parţial. In raionul Hunedoara             în raionul Alba din 64 de înto­                          colectivul din cadrul cabinetului                                                                                                                                                                                                         I. POP).
din 41 de întovărăşiri care în,-          vărăşiri care însămînţează grîu,                         tehnic a avut o oarecare activi­                                     Multe inovaţii au fost prezen­
sămînţează grîu, 38 au strîns la          abia 16 au adunat sămînta la un                          tate în acest an. Spunem nu­                                      tate cu ocazia concursului or­                      In atmosfera plină de voio­              sonaj influent, prin care speră să          sirpbolizează verdictul implaca­
un loc toată sămînţa şi 3 au              loc, iar în raionul Brad, din 27,                        mai o oarecare deoarece, credem                                   ganizat în cinstea zilei de 23                   şie juvenilă a mediului studen­             obţină o bursă de studii în In­             bil al unei noi morale sociale,
strîns-o parţial. In raionul Ilia         au âdunat-o numai două. Acea­                            că se putea face mai mult. To­                                    August. De atunci însă, au tre­                  ţesc, acţiunea noului film ceho­            dia.                                        care detestă carieriştii.
s-a adunat pînă acum întreaga             sta este o situaţie cît se poate                         tuşi, cele 66 propuneri de inova­                                 cut multe zile. Tov. V. Mihăi-                   slovac .Minciuna'' dezbate cu
cantitate de sămînţă necesară în-         de neplăcută. Ea reflectă slaba                          ţii sosite la cabinet demonstrea­                                 lescu, responsabilul cabinetului                 gravitate problemele etice ale                 încurcat din ce in ce mai                   Cu filmul „Minciuna", cine­
tr-un număr de 61 de întovără­            preocupare pe care au avut-o                             ză interesul oamenilor pentru                                     tehnic, spunea că mulţi munci­                   tineretului, destinul şi aspira­            mult in păienjenişul propriilor             matografia cehoslovacă a creat
şiri, iar 16 au adunat-o parţial.         comitetele raionale de partid şi                         îmbunătăţirea muncii lor. Dintre                                  tori vin cu diferite soluţii de
In aceste raioane s-ar putea spu­         sfaturile populare faţă de acea­                         ace*stea, numai cinci au fost res­                                uşurare a muncii şi de creştere                  ţiile noii generaţii, căreia orin-          sale minciuni, Boris se va pră­             o operă care emoţionează şi în­
ne că acţiunea de strîngere în            stă importantă problemă. Tova­                           pinse, restul fiind aplicate sau în                               a productivităţii muncii şi maşi­                duirea socialistă i-a creat con­            buşi brusc, tocmai cînd credea              deamnă la meditaţii.
comun a seminţei în întovără­             răşii din conducerea acestor ra­                         curs de experimentare. Inovaţi­                                   nilor Ia care lucrează. Acestea
şiri este pe sfîrşite. Organizaţi­        ioane ar trebui să înţeleagă că                          ile aplicate au avut un efect po­                                 sînt observate de cei de la ca­                  diţiile materiale ale unei dez­             'O PfiODUCTIE A STUDIOURILOR CEHOSLOVACE
ilor de partid şi sfaturilor popu­        o asemenea problemă cum este                             zitiv asupra producţiei, au con­                                  binet, atunci cînd trec prin sec­                voltări armonioase. In mijlo­
lare le rămîne totuşi sarcina să          cea a convingerii întovărăşiţilor                        tribuit la creşterea considerabi­                                 ţii, iar pentru ca inovaţia să fie               cul acestei familii, unite, trăieş­
ajute şi pe acele întovărăşiri            să adune sămînţa la un loc şi                            lă a economiilor. Vom da nu­                                      înregistrată, omul respectiv este                te insă un om străin de idealu­
care au adunat-o numai parţial            să efectueze lucrările în comun,                         mai cîteva exemple luate la în-                                   chemat Ia cabinet ceea ce în­
pentru a strînge la un loc în­                                                                     tîmplare.                                                         seamnă că oamenii cunosc prea                    rile ei morale. Este personajul
treaga cantitate de sămînţă ne­           nu se rezolvă numai prin circu­                                                                                            puţin cabinetul tehnic, înseam­                  principal al filmului, tînărul
cesară, iar după aceea să treacă          lari, note telefonice, sau prin or­                         Tovarăşul inginer Nicolae                                      nă că ei nu sînt antrenaţi aşa                   Boris Trojan. Student la indo-
imediat la curăţirea şi trata­            ganizarea de şedinţe. Pentru                             Bondoaia, împreună cu maistrul                                    cum trebuie în această muncă.                    logie, Boris nădăjduieşte că a-
rea ei.                                   realizarea unor asemenea sarcini                         Cornel Morar, au realizat inova­                                                                                   ceastă ramură puţin răspîndită,
                                          se cere o muncă perseverentă                             ţia „Circuit de apă închis la                                        Colectivul de la cabinetul teh­               îl va ajuta să-şi făurească o
   In raioanele Sebeş, Alba,                                                                       compresoarele din secţia il-a ca-                                 nic al Atelierelor C.F.R. Sime­                  carieră uşoară. El îşi înşeală
Orăştie şi Brad există un mare            pe teren, acolo în mijlocul în­                          zangerie”, datorită căreia se fac                                 ria, responsabilul acestuia, să
număr de întovărăşiri care nu             tovărăşiţilor, se cere să li se a-                       economii anuale în valoare de                                     fie preocupaţi în permanenţă, să                 profesorul, emifind drept a sa o
au adunat nici măcar o parte              rate acestora pe bază de fapte                                                                                             popularizeze prin diferite forme                 teorie citită înir-o lucrare stră­
din sămînţă. In raionul Orăş­             concrete, de calcule, de ce este                                                                                * ,A /V W  inovaţiile cele mai bune, să gă­                 ină. îşi pregăteşte apoi lucra­
tie, din 41 de întovărăşiri care                                                                                                                                     sească metodele cele mai eficace                 rea de diplomă, plagiind ace­
                                          necesar să efectueze în comun                                                                                                                                               eaşi lucrare necunoscută maes­
însămînţează grîu, numai 15 au                                                                                                                                                                                        trului său. Abuzează de priete­
                                          toate lucrările în cadrul înto­                                                                                                                                             nia colegului său Petr şi de
                                          vărăşirii.

                   Pe urmele materialelor publicate

                                                                                                                                                                     de atragere a oamenilor în miş­ dragostea sinceră a frumoasei

C re ş te re a producţiei şi re d u c e re a pfeţului de cosi al foniei                                                                                              carea de inovaţii, ştiut fiind că                Jana, Carierist fără scrupule, el           că a atins piscul cel mai înalt                Filmul va rula la cinemato­
      să stea în centrul atenţiei organizaţiei de partid                                                                                                             acestea influienţează mult creş­                 practică un dublu joc al dra­               a ascensiunii sale.                         graful „Filimon Sirbu" din De­
                                                                                                                                                                     terea producţiei.                                gostei, trăind cu Jana fără s-o                                                         va intre 15 şi 17 septembrie
  La rubrica „Viaţa -de partid", sub şi la cocs. Depăşirea consumului eco­ furnale. După fiecare oprire mai lun­                                                                                                      părăsească însă pe prima sa                    Deznodămîntul acestei tulbu­             a. c.
                                                                                                                                                                                                               V. A.  amantă, Dagmar, fiica unui per­             rătoare drame social-psihologice

titlul de mai sus, ziarul nostru in nu­ nomic de cocs a rezultat şi din plu­ gă, se continuă curăţirea canalului de

mărul 1.126 a analizat cîleva aspec­ sul de umiditate al minereului faţă fum de la cuptorul nr. 1 pentru a

R e s p e c ta r e a h o tă r îr ilo r şi d e c iz iilo r p r o p r iiria"-Călan.
te de producţie de la uzina „Victo­ de cel admis.                                                  i se mări tirajul şi deci intensitatea

                                          Este adevărat că şi uzina „Victo­ de ardere la corupere.

In scrisoarea de răspuns, condu­          ria" a livrat minei Teliuc cocs mă­                         Pentru a îmbunătăţi şi mai mult si­                               In activitatea lor, în domeniul eco­          te. In general proiectele de hotărîri şl
                                          runt. De asta se face vinovat şi dele­                   tuaţia preţului de cost la fonta pro­                             nomic, gospodăresc, social-cultural şi
cerea uzinei analizează cu mult simţ      gatul minei Teliuc care nu a semna­                      dusă de furnalul nr. 1, uzina „Victo-                             administrativ, sfaturile populare îndru­                                                     Dacă ritmul de socializare a agri­          tară. De asemenea în prezent se efec­
                                          lat la timp şi concret deficienţele.                     ria"-Călan solicită sprijinul tovără­                             mă şi controlează organele, instituţi­                                                                                                   tuează reparaţiile generale la şcolile
de răspundere lipsurile sezisate şi con­                                                           şesc al I.C.S.H.-ului pentru terminarea                           ile şi întreprinderile ce le sînt subordo­       hotărîrile atît la raion cît şi la comu­ culturii a mers mulţumitor în majo­            din Ghelar şi Govîjdia şi se execută
                                             Comitetul de partid al uzinei şi or-,                 cît mai repede a cowperului nr. 2 de                              nate, luînd hotărîri şi decizii obligatorii                                                                                              lucrările la căminul cultural din satul
firmă ziarului justeţea observaţiilor     ganizaţia de bază furnale, împreună                      la furnalul nr. 1. Terminarea în două                             pe teritoriul respectiv.                         ne, cuprind măsuri practice în diferi­ ritatea comunelor, nu acelaşi lucru s-a          Ruda. Privind debitul din contribuţia
                                          cu conducerea uzinei şi a secţiei, a                     luni a lucrării, ar permite uzinei să                                                                                                                                                                      voluntară, acesta a fost încasat sută
făcuiet informindu-ne totodată despre     analizat situaţia tehnică şi economică                   realizeze o economie zilnică de 10.000                               In raionul Hunedoara a crescut sim­           tele probleme analizate ca: transforma­ întîmplat în comunele Peştiş şi Nan-            la sută în cinstea zilei de 23 August.
                                          de la furnale, elaborînd o serie de                      kg. cocs.                                                         ţitor activitatea deputaţilor în cadrul
măsurile luate pentru remedierea si­      măsuri concrete. Astfel, cu delegaţii                                                                                      sesiunilor şi aceasta se reflectă mai            rea socialistă a agriculturii, contribu­ dru, unde în ultimul timp nu s-au                Asemenea hotărîri bune care sînt ur­
                                          trustului miner Teliuc, uzina „Victoria"                    Deoarece I.C.S.H.-nl na s-a simţit                             ales în hotărîrile ce se iau şi în apli­                                                                                                 mărite pentru a fi executate de către
tuaţiei.        _                         a discutat situaţia livrărilor de limo-                  mobilizat să răspundă ziarului pe mar­                            carea acestora pentru rezolvarea sar­            ţia voluntară a cetăţenilor, contribuţia înscris decît cîteva familii şi acestea        comitetele executive ale sfaturilor popu­
                                          nită şi ankerită, precum şi îmbunătă­                    ginea materialului în care se analiza                             cinilor puse de partid şi guvern în                                                                                                      lare comunale, se aduc şi în comunele
   Astfel,,ni se arată că depăşirea pre­  ţirea calităţii acestora. Pentru mărirea                                                                                   faţa organelor locale ale puterii de             fn muncă, executarea sarcinilor din di­ cu suprafeţe mici.                              Rapolt, Streisîngeorgiu, Călan, Cristur,
ţului de cost la furnalul nr. 1 se da-    producţiei şi reducerea consumului                       şi răspunderea ce-i revine, îi cerem                              stat. Comitetul executiv al sfatului popu­                                                                                               Simeria şi altele.
toreşte in mare parte neintrării Ia timp  specific de cocs la furnalul nr. 1, în                   pe această cale să o facă neîntîrziat.                            lar raional, prin membrii săi, prin in­          ferite campanii agricole etc.               Privind contribuţia voluntară, sfa­
în funcţiune a cowperului nr. 1 şi a      vederea reducerii preţului de cost s-a                                                                                     structori şi secţiunea organizatorică, a
suflantei Sulzer, precum şi variaţiei     întocmit un plan de măsuri. In ca1-                         După cum rezultă-, din nodurile de                             luat măsuri ca sesiunile raionale, oră­          Asemenea hotărîri Izvorîte din nece­ tul popular al comunei Ghelar, în se­
compoziţiei chimice a minereurilor de     cirul secţiei s-a adunat şi sortat fon­                  mai sus, articolul publicat de ziar a                             şeneşti şi comunale, să aducă hotărîri
Teliuc. Calitatea minereurilor nu a       ta şi deşeurile în ore de muncă , vo­                                                                                      corespunzătoare, în care să se prevadă           sitatea de a se îmbunătăţi munca în­ siunea din 28 iunie a.c. aduce hotărî-
dat posibilitate jurnaliştilor să stăpî-  luntară. Bazinul de apă de la staţia                     creat organelor de partid şi condu­                               soluţii practice şi sarcini concrete, so­
nească procesul tehnologic, silindu-i     centrală de pompe a fost curăţit pen­                    cerii întreprinderii de la uzina „Victo-                          cotind că numai în acest fel sesiunile           tr-un sector de activitate, de a se în­ rea nr. 8 cu privire la îmbunătăţirea
să meargă cu rezerve la consumul de       tru eliminarea pierderilor rezultate din                                                                                   îşi ating scopul şi pot avea eficacita-
cocs şi de calcar, fapt ce a contri­      arderea elementelor de răcire de la                      ria".Călan, prilejul unei minuţioase                                                                               lătura unele lipsuri, X>0000000<XK>00000000« OOC ml,|lcl1 comitetului
buit la creşterea preţului de cost la                                                              analize a , lipsurilor şi trecerea !d re­                                                                          ajută comitetele O _
furnalul nr. 1 şi nr. 2. Minereurile                                                                                                                                                                                                                                        O executiv care, prin­
livrate pe lingă variaţia chimică au                                                               medierea lor.
mai fost şi scăzute in conţinutul de                                                                                                                                                                                  executive şi apara­    u m experie                          tre alte probleme,            Trebuie arătat însă că mai sînt în
fier, ceea ce a determinat depăşirea                                                                      $& & & **•& & & & *§                                                                                                                                                                                raionul nostru sfaturi populare ca Sînt-
consumului specific la materiile prime                                                                                                                                                                                tul lor, le întăreşte  sfaturi lor populare              prevede: „Se obli­             andrei şi Teliuc, unde sesiunile nu sînt
                                                                                                                                                                                                                      răspunderea şi sti­                                   $                                 privite aşa cum se cuvine, unde pro­
                                                                                                                                                                                                                                                                                  gă comitetul execu­         punerile deputaţilor nu sînt luate în

                                                                                                                                                                                                                      mulează activitatea oqoooooooooo<x x >oooc'>o o o I tiv ca pînă la data

                                                                                                                                                                                                                      deputaţilor. Dar nu este sfificient nu­     de 10 iulie a.c. să-şi organizeze în        seamă şi proiectele de hotărîri, indife­
                                                                                                                                                                                                                      mai să se ia hotărîri. Acestea trebuie      aşa fel munca, îneît toate lucrările vo­    rent de problemele şi cerinţele ridicate
                                                                                                                                                                                                                      urmărite şi traduse în viaţă. Numai aşa     tate de adunările populare să fie în­       de sesiune, care devin hotărîri fără
                                                                                                                                                                                                                      sesiunile sfaturilor populare îşi ating     cepute”.                                    nici o modificare, nu sînt urmărite
                                                                                                                                                                                                                      scopul. Şi în raionul Hunedoara avem                                                    pentru executare.
                                                                                                                                                                                                                      multe cazuri cînd hotărîrile şi deciziile      In acest scop s-au repartizat mem­
                                                   VIAJA  D E P A R T I1 D...— ----------------------------- — ;—                                                                                                     sfaturilor populare au fost înfăptuite,     brii comitetului executiv pe lucrări, cu       Hotărîrile luate în sesiuni, obliga­
                                                    ¦, —                                                                                                                                                              realizîndu-se astfel multe lucruri fru­     obligaţia de a informa periodic despre      torii pentru comitetele executive şi în­
                                                                                                                                                                                                                      moase.                                      stadiul lucrărilor. Comitelui executiv al   treg aparatul sfaturilor populare, sînt
Cresc rindurile organizaţiilor de partid                                                                                                                                                                                                                          sfatului popular comunal, pentru a tra­     expresia voinţei maselor, de a se îm­
                                                                                                                                                                                                                         De exemplu, prin hotărîrea nr. 5 a-      duce în viaţă această hotărîre a an­        bunătăţi mereu munca organelor locale
                                                                                                                                                                                                                      dusă în sesiunea sfatului popular ra­       trenat efectiv în muncă şi deputaţii, co­   în toate domeniile de activitate. De
                                                                                                                                                                                                                      ional din 1 iulie a.c., se trasează că      mitetele de construcţii, comitetele de
   Organizaţiile de partid din            Jiului a crescut preocuparea în                          partid, toţi muncitori care lucrea­                               recent la mina Petrila fac parte                 sarcină să se activizeze colectivele co­    cetăţeni pe circumscripţii electorale,      aceea, comitetele executive ale sfaturilor
Valea Jtnlui se preocupă tot mai          această direcţie.                                        ză direct în producţie. Printre                                   tov. Victor Bordea, loan Tur-                    munale pentru intensificarea muncii po-     reuşind să mobilizeze măsele la Exe­        populare comunale trebuie să lupte în
mult de întărirea rîndurilor lor                                                                   candidaţii şi noii membri de par­                                 cuş, Ştefan Mandoc, loan Pîr-                    iitico-organizătorice de masă în vede­      cutarea lucrărilor şi încasarea debilului   permanenţă pentru respectarea întoc­
prin primirea de candidaţi şi                  la Filatura Lupanii                                 tid primiţi în luna august de că­                                 van şi alţii, care, prin munca                   rea creării de noi unităţi socialiste şi                                                mai a hotărîrilor şi deciziilor luate în
noi membri de partid. Pe zi ce                                                                     tre organizaţia de partid de la                                   desfăşurată în producţie şi com­                 lărgirea celor existente, in acest scop,      Astfel, la 1 iulie a.c. s-a început con­  sesiuni.
trece tot mai mulţi dintre cei               Filatura Lupeni este una din                          Filatura Lupeni se numără tov.                                    portarea avută, s-au dovedit                     cel puţin odată pe lună, comitetul exe­     strucţia şcolii şi căminului cultural îri
mai înaintaţi oameni ai muncii,           întreprinderile care îşi îndepli­                        Maria Maier, Iuliu Balog, Tra-                                                                                     cutiv al sfatului popular raional trebuie   satul Plop, construcţie care este deja                    ŞTEFAN FLORESCU            a
fără de partid, convinşi de jus­          nesc cu cinste sarcinile de pro­                         ian Pop, Maria Porojan şi alţii.                                                                                   să analizeze rezultatele obţinute, iar co­  ridicată în roşu. Aici, pe lingă fondu­            Şeful secţiei organizatorice
teţea luptei şi politicii partidu­        ducţie. Lună de lună planul de                                                                                             demni de a intra în rindurile                    mitetele executive ale sfaturilor populare  rile din contribuţia voluntară, au fost
lui, cer să devină candidaţi de           producţie se realizează la toţi                             In rindurile membrilor de par­                                                                                  comunale să analizeze activitatea co­       prestate sute de ore de muncă volun-                    Sfatului popular raional
partid, se înrolează în detaşa­           indicii. La aceste rezultate o                           tid a fost primită şi tov. Firuţa                                 viitorilor membri de partid.                                                                                                                                   Hunedoara
mentul de avangardă al clasei             contribuţie de seamă aduce mun­                          Sava, depanatoare, fruntaşă în
muncitoare.                               ca desfăşurată de organizaţia                            producţie şi care, datorită mun­                                  Cei 20 candidaţi de partid pri­                  lectivelor din t5 în 15 zile şi să ra­
                                          de partid.                                               cii depuse, a comportării avute                                                                                    porteze comitetului executiv al sfatu­
   Paralel cu creşterea numeri­                                                                    în perioada stagiului de candi­                                   miţi Ia mina Petrila sînt mun­                   lui popular raional măsurile şi rezul­      li prig ic ®§i ai? şetiar
că a organizaţiilor de partid,               Organizaţia de bază se preo­                          dat, adunarea generală a orga­                                    citori care lucrează direct în pro­
se dă atenţia cuvenită calităţii          cupă competent de problemele                             nizaţiei de bază a hotărît să-i
celor primiţi, îmbunătăţirii con­         de producţie. Totodată însă ea                           reducă stagiul.                                                   ducţie — în abataje, ateliere —                  tatele obţinute.                               Peste puţin timp şcolile de              efort pentru a-şi complecta ma­
                                          pune în centrul atenţiei grija                                                                                                                                                 Această sarcină a fost urmărită de       pe întreg cuprinsul ţării, pregă­           terialul didactic, pentru a în­
tinue a compoziţiei sociale a             pentru întărirea rîndurilor sale.                               la mina Petrila                                            ceea ce arată grija ce se acordă                                                             tite sărbătoreşte, îşi vor primi            zestra din vreme laboratoarele
                                                                                                                                                                     îmbunătăţirii continue a compo­                  membrii comitetului executiv al sfatu­      din nou cu dragoste elevii.                 şi atelierele şcolare cu toate
organizaţiilor de partid.*                   In luna august a.c. organiza­                            Organizaţiile de bază de la mi­                                                                                 lui popular raional, sprijinind comite­                                                 cele trebuincioase. Pe lingă in­
   Rezultatele obţinute de cîteva         ţia de partid a primit 6 candi­                          na Petrila în cursul lunii au­                                    ziţiei sociale a organizaţiilor de               tele executive ale sfaturilor populare         Odată cu deschiderea noului              tensificarea acţiunii de politeh-
                                          daţi de partid dintre care cinci                         gust au primit 20 de candidaţi                                                                                     comunale pentru traducerea ei în viaţă.     an şcolar îşi vor începe cursu­             nizare a învăţămîntului, multe
organizaţii de partid pe luna au­         sînt muncitori care lucrează di­                         de partid. Mal bine au muncit or­                                 partid.  *                                       In urma măsurilor luate s-au obţinut        rile 518 noi şcoli. Reţeaua şco­            şcoli au fost înzestrate cu noi
                                          rect în producţie şi inginera                            ganizaţiile de bază nr. 1, 2 şi 3                                                                                  rezultate bune în majoritatea comune­       lilor elementare a iost lărgită             aparate de laborator, maşini u-
gust a.c. în ceea ce priveşte             Maria lonescu, inovatoare, frun­                         care au primit fiecare cîte trei                                     Rezultatele obţinute de aceste                lor din raion şi în mod deosebit în         cu încă 209 şcoli, multe dintre             nelte la scară redusă etc.
munca de primire în partid vin            taşă în producţie. De asemenea,                          candidaţi.                                                        organizaţii de partid şi de altele               comunele Bunila şi Lelese, care se a-       ele create in cele mai îndepăr­
                                          în aceeaşi perioadă de timp au                                                                                             din Valea Jiului demonstrează                    propie de complecta cooperativizare. De                                                    Pentru noul an de invăţămint
     confirme faptul că în Valea          fost primiţi 7 noi membri de                                Din rîndul candidaţilor primiţi                                                                                 asemenea, rezultate bune s-au obţinut       tate aşezări ale ţării, au fost             unităţile comerţului socialist
                                                                                                                                                                     că acestea luptă cu perseveren­                  şi în comunele Călăii, Simeria, Te­                                                     din întreaga ţară au pus in Vîtt-
                                                                                                                                                                                                                      liuc, Cerbăl şi Ghelar, care au coopera-    înfiinţate 205 noi şcoli de 7 ani,          zare pentru şcolari uniforme în
                                                                                                                                                                     ţă pentru a traduce în viaţă                     tivizat sate întregi cu mari suprafeţe                                                  cantităţi mult sporite faţă de
                                                                                                                                                                                                                                                                  26 de şcoli medii, 24 şcoli de
                                                                                                                                                                     hotărîrile C.C. al P.M.R. privi­
                                                                                                                                                                                                                                                                  meserii şi 54 şcoli agricole.
                                                                                                                                                                     toare Ia întărirea continuă a

                                                                                                                                                                     rîndurilor partidului şi îmbună­

                                                                                                                                                                     tăţirea compoziţiei sale sociale.                de teren.                                   Şcolile au făcut un deosebit anul trecut.
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44