Page 40 - 1958-09
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOC!ALlSMUr.UI Nr. 1161
DBBg serasm :
i. • x tS iu rteie s l i p ! • j u l t l t n e l e sJtirx • x tiiim e le s t in t IN C IP R U
Poporul chinez este hotârît Continuă represaliile „Pentru o Oermanie a păcii, De o mie de or i „M i“
împotriva algerienilor pionului britanic“
să dea o ripostă fermă care locuiesc în Franţa securităţii şi bunăstării naţionale“
NICOSIA 11 (Agerpres). — nerea autodeterminării“, se spu
In ziua întoarcerii de la Londra ne in aceste manifeste.
a guvernatorului britanic al Ci După cum se ştie guvernato
prului, Foot, patrioţii ciprioţi rul Ciprului, Foot, a avut zilele
au răsipindit în toate oraşele trecute întrevederi la Londra cu
manifeste în care declarau că 'primul ministru Macmiillan in
nu vor accepta niciodată planul legătură cu măsurile ce trebuie
britanic cu privire la Sipru. „De adoptate pentru grăbirea aplică
o mie de ori „NU planului bri-' rii planului britanic cu privire
tanic. Vom lupta pînă la obţi la această insulă.
BERLIN 11 (Agerpres). — M. Gerlach, secretarul gene Creşte lupta pentru independenţa în
ral al Partidului liberal-demo
provocărilor americano-ciankaişiste PARIS 11 (Agerpres). — A- Potrivit relatărilor presei, din crat din R. D. Germană, a vor Somalia engleză şi Somalia franceză
genţia France Preş se a difuzat iniţiativa Frontului Naţional al bit despre necesitatea intensifi
PEKIN 1.1 (Agerpres). Cu o mare însufleţire au în- un comunicat al Ministerului Germaniei Democrate a avut cării luptei împotriva înarmării CAIRO 11 (Agerpres). — depun toate eforturile pentru a
Zeci de milioane de persoane au tîmpinat declaraţia lui Ciu En- Afacerilor Interne al Franţei în loc la Leipzig „Forul naţional“ atomice a R. F. Germane. El a Postul de radio Cairo relatea diviza Frontul naţional din So
participat la marile mitinguri şi lai din 6 septembrie şi cuvîn- care se anunţă că la 10 septem - - o adunare la care au parti declarat că această luptă cores ză că în Somalia britanică a malia. Ei au arestat 12 membri
demonstraţii de protest care se tarea lui Mao Tze-dun la şe brie in 26 de departamente din cipat numeroşi cetăţeni din R. punde întrutotul intereselor po crescut în ultimii! timp rezisten din conducerea partidului na
desfăşoară în aceste zile în Chi dinţa Conferinţei Supreme de metropolă au fost efectuate D. Germană şi din R. F. Ger porului german şi menţinerii ţa împotriva autorităţilor colo ţional şi au concediat un mare
na împotriva provocărilor răz Stat oamenii muncii din provin „vaste operaţiuni poliţieneşti“. mană. „Forul“ s-a desfăşurat păcii în întreaga lume. nialiste care au dezlănţuit o număr de funcţionari indigeni
boinice ale S.U.A. şi clicii cian- cia Fuţzian care se află în pri In cursul acestor operaţiuni au sub lozinca „Pentru o Germa campanie de teroare şi arestări. din administraţia britanică.
kaişiste în strîmtoarea Taivanu- ma linie a luptei împotriva a- fost arestaţi 220 de algerieni a- nie a păcii, securităţii şi bună Participanţii la „Forul naţio Ahmed Mursi, unul din condu
gresorilor americani. Colectivul cuzaţi că fac parte din Fron stării naţionale“. nal“ au salutat în cuvlotările De asemenea, în Somalia
lui. uzinei constructoare de maşini- tul de eliberare naţională a lor acţiunile guvernului R. D. cătorii mişcării de eliberare na franceză au avut loc mari ma
Muncitori, ţărani, studenţi, os unelte din Fucijou şi-a luat an Algeriei. Luind cuvîntut in faţa par Germane îndreptate spre înche nifestaţii de protest împotriva
gajamentul să producă 90 de ticipanţilor la „For“, A. Bach, ierea unui tratat de pace cu Ger ţională din Somalia britanică, proiectului de constiţy&e al gu
taşi ai Armatei populare de eli maşini-unelte nu în 45 de zile Cei arestaţi vor fi trimişi in preşedintele prezidiului Camerei mania. Ei au exprimat protestul
berare, oameni de cele mai di cît este prevăzut în plan ci nu Algeria unde vor fi predaţi spre laenderelor din R. D. Germană, împotriva acţiunilor cercurilor care a fost expulzat recent de vernului De Gaulle. Manifes
ferite profesiuni şi vîrste îşi ri mai în 20 zile. judecată tribunalului militar. a subliniat însemnătatea noii i- guvernante din R. F. Germană, tanţii au cerut independenţţa şi
dică glasul în apărarea păcii în niţiative a guvernului R. D. Ger care au interzis organizarea u- autorităţile colonialiste, a de unificarea Somaliei.
Extremul Orient, în apărarea ce La fel ca şi în celelalte regi Ziarul „France Soire“ scrie că mane In problema cu privire la nui referendum popular in pro
rerii lor juste de a fi eliberate uni ale ţării, în provincie se Pelletier, ministrul Afacerilor tratatul de pace cu Germania, blema înarmării atomice a Bun- clarat că colonialiştii britanici
insulele de litoral Ţzînmindao şi Interne, a organizat la 10 sep pentru rezolvarea problemei deswehrului.
Matsu, de a i se reda Republi creează noi detaşamente ale mi tembrie o conferinţă a inspec germane în general. In A n g lia se construiesc ram p
cii Populare Chineze teritoriul liţiei populare. Miliţienii popu torilor generali de poliţie. El a
său — insula Taivan. lari ajută unităţilor Armatei discutat împreună cu ei precum pentru lansarea rach etelo r am ericane
şi cu prefectul poliţiei departa
Un mare miting a avut loc populare de eliberare la paza şo mentului Sena, noile măsuri ca întrevederile ;i LONDRA 11 (Agerpres). — sei, primele rachete americane
în oraşul Hancijou. Douăzeci de selelor, podurilor, centrelor popu re vor fi luate în scopul inten la Beirut.: .¦ •- adaptate pentru încărcarea nu
milioane de locuitori au partici late şi litoralului, la transporta lui Hammarskjoeld In pofida protestelor opiniei pu cleară vor fi- stocate la baza
pat la mitingurile şi demonstra rea muniţiilor. Miliţienii popu sificării reprimării algerienilor blice, în Anglia continuă să fie aeriană militară britanică din
ţiile din provincia Henen. Două lari din insulele Aden şi Siao- BEIRUT 11 (Agerpres). — în partea de răsărit a Oceanului construite rampe pentru lansa apropiere de Feltwell (comita
zeci de mii de pescari şi miliţi den şi din peninsula Huanţi ur care locuiesc in această provin In seara zilei de 10 septembrie rea rachetelor americane. Mi tul Norfolk). La această bază
eni populari au organizat o de măresc cu vigilenţă zi şi noapte, cie. a sosit la Beirut venind din Atlantic şi 'in ' Marea Medite-; nisterul1 Apărării al Angliei a
monstraţie de protest pe penin împreună cu ostaşii Armatei Amman, secretarul general al anunţat oficial că in Anglia a vor fi trimişi peste 100 de teh
sula Ciun din provincia Fuţzian. populare de eliberare, uneltirile —«? »— O.N.U., Dag Hammarskjoeld, rană, amiralul ¦Holloway. Suh: fost primit • din Statele Unite
ciankaişiştilor şi a patronilor lor •primul joroiectil balistic cu rază nicieni americani care vor ini
In rezoluţiile şi declaraţiile a- americani. Populaţia oraşului Pentru libertate deplină care lace o călătorie prin ţările liniind că Şamun le-a declarat medie, de acţiune, de tipul
doptate participanţii la aceste Ţziantou, care la 6 septembrie Orientului apropiat şi mijlociu. „Thor“. Potrivit relatărilor pre ţia pe tehnicienii englezi în mâ
mitinguri şi demonstraţii îşi ex a fost supusă focului artileriei Kuweytufui că el se pronunţă împotriva e-
primă hotărîrea de a obţine noi ciankaişiste, este cuprinsă de o După cum transmite postul nuirea acestei arme.
succese în industrie şi agricul profundă indignare. BAGDAD 11 (Agerpres). — de radio Beirut, la 10 septem
tură pentru a' asigura ţării şi Postul de radio Bagdad anunţă brie Hammarskjoeld s-a întîlnit vacuărîi trupelor americane din .Ministrul de Externe al Japoniei
glorioasei Armate populare de La redacţiile ziarelor centrale cu noul preşedinte al Libanului,
eliberare tot ceea ce-i este ne sosesc zilnic mii de scrisori. că săptămînalul „Al Hasa“ din Fuad Şehab, precum şi cu mem Liban sau că va cere înlocuirea
cesar pentru a da o ripostă pro Autorii lor declară că sprijină Kuweyt a. publicat la 10 sep brii actualului guvern. Presa
vocărilor agresorilor americani. cu hotărîre politica guvernului, arată că tema principală a tra lor cu „trupe internaţionale de > a sosit la Washington
că sînt gata să-şi consacre toa tembrie un editorial în care cere tativelor lui Hammarskjoeld în
Metalurgiştii din Anşan, Pe te forţele pentru zădărnicirea ac Liban va ii problema aplicării poliţie“, ziarul subliniază: că
kin, Giunţzin şi-au luat anga ţiunilor agresive ale imperialiş revizuirea tratatului pe baza rezoluţiei sesiunii extraordinare
jamentul să ;dea ţării peste plan tilor americani. a Adunării Generale a O.N.U. noui preşedinte al Libanului ge " WASHINGTON 11 (Ager în primul rind problema revi
mii de tone de oţel. căruia a fost instituit protecto cu privire la retragerea cit mai zuirii acordului americano-ja-
grabnică a trupelor americane neralul Şehab nu este de acord pres). '— La 10 septembrie a ponez cu privire la „Asigurarea
ratul britanic în această ţară. din Liban. sosit lă Washington, venind din securităţii comune“ din 1952,
Ziarul scrie: „Noi nu avem ne cu acest punct'de vedere al 'lui Canada într-o vizită neoficială precum şi problema schimbării
Ziarul „Telegraph“ scrie în de 4 zile, ministrul. Afacerilor politicii economice a S.U.A. fa
voie oa o ţară străină să ne legătură cu aceasta că la 9 sep Şamun. • Externe al Japoniei, Fujiyama. ţă de Japonia. Din informaţiile
tembrie Şamun a avut o cons publicate de presa americană
protejeze, avem nevoie de prie fătuire cu ambasadorul ameri Ziarul relatează de asemenea Comentind apropiatele tratati reiese faptul că Statele Unite nu
can în Liban şi cu comandan ve, presa americană subliniază intenţionează să facă nici un
tenia ţărilor surori arabe". In tul forţelor armate ale S.U.A. că opoziţia libaneză a hotărit 6ă în, cadrul lor Fujiyama va fel de concesiuni serioase.
fi nevoit, sub presiunile opiniei
continuare, ziarul cere ca în cel să prezinte lui Hammarskjoeld publice a ţării sale, să discute
mai scurt timp să înceapă tra
o notă in care este expus punc
tative cu Anglia pentru a se
tul de vedere al opinei publice
pune capăt acestei situaţii umi
litoare a Kuweytului. libaneze in problema retragerii
trupelor americane din Liban.
Trupele ciankaişiste au bom bardai
universitatea din Siam in
PEKIN 11 (Agerpres). — Co explodat 30 de proiectile. Au Apelul adresat O.N. U. de deţinuţii
respondentul din oraşul Siamin fost distruse multe clădiri. Stu
al agenţiei China Nouă anun dentul Se Tzian-gu din anul 4 politici spanioli
ţă : La 9 septembrie trupele de la facultatea de chimie a fost
ciankaişiste care se află pe in grav rănit. Aceasta este o nouă NEW YORK 1.1 (Agerpres). toate închisorile spaniole şi în
sula Tzînmindao au deschis un crimă a trupelor ciankaişiste Ziarul „Espana Popular“, care deosebi în închisoarea centrală
apare în Mexic, a publicat ape a oraşului Burgos, deţinuţii po
puternic ioc de artilerie împotri sprijinite de imperialiştii ame lul adresat de 500 de deţinuţi litici se află într-o situaţie de
ricani. înainte de acest atac ei politici spanioli Consiliului eco plorabilă, fiind lipsiţi de cele
va universităţii din Siamin. au supus unui tir de artilerie nomic şi social al O.N.U. în ca mai elementare drepturi, chiar
Lîngă marea aulă, biblioteca şi populaţia paşnică din satul re aceştia protestează împotri şi de cele prevăzute de lege.
Ţziantou şi şcoala medie nr. 3 va tratamentului barbar aplicat
căminul corpului didactic şi din oraşul Siamin. de autorităţile franchiste deţinu Apelul este semnat printre
ţilor politici din închisorile din alţii de Vilegas Vega, fost mem
al st-udentilor universităţii au Spania. Autorii scrisorii invită bru al consiliului orăşenesc al
O.N.U. să cerceteze situaţia din Madridului, Jose Louise Alber-
Manevre ale trupelor americane în Liban închisorile spaniole şi să ia mă to, fost ofiţer al flotei maritime
suri pentru îmbunătăţirea situa militare a Spaniei in timpul Re
BEIRUT 11 (Agerpres). — ţele maritime militare, aeriene ţiei deţinuţilor politici. publicii, Endrique Marques Ka-
La 10 septembrie in regiunea militare şi terestre. dal, fost conducător a! sindica
oraşului Djebail, la nord de In apel se subliniază că in tului feroviarilor şi alţii.
Beirut, au început manevre ale Pentru a participa la mane
trupelor americane care se află
in Liban. La ele participă for vre au sosit de asemenea esca
drile de avioane de luptă de la
bazele aeriene militare din Ada-
na (Turcia).
xxxxxxxXX3Q(XXXX>OOOQOOQOOOCOOQOOQOaQOSCQQOaaooCQOOOOOCOOOÎX. SOQOf ZQOOOOOCQGiQOGOOQQaOIXXICOGGCCOOCOQQSCOQGQGQOQQO&ÜGQQl JOOOOOOOCOOOOOC In R. P. Chineză există un vast program naţional pentru i
Pe marginea M ăm far celui de-al 9 0 -lea Congres treprindă acţiuni mai hotărîte în dezvoltarea agriculturii şi împăduririlor, cu sarcini pentru 121
vederea mobilizării opiniei pu
AL S I N D I C A T E L O R B R I T A N I C E blice în scopul de a sprijini ce ani.. Im această grandioasă acţiune participă şi tinerelulf
rerea legitimă a R. P. Chineze chinez.
de a-şi ocupa locul ce i se cu
vine în O.N.U. IN FOTO: Tineri civn Pekin plantind pomi. in împreju
O altă rezoluţie a congresu rimile oraşului. •
lui exprimă decepţia în legătură
O mie de delegaţi reprezentînd dustrială scade, numărul şome auzite „sfaturile bine intenţiona umerii oamenilor muncii a găsit cu laptul că Consiliul General şi
8.337.325 membri ai sindicatelor rilor sporeşte. Este tot mai lim te” ale presei monopolurilor ca o expresie clară într-o altă re conducerea partidului laburist nu
britanice afiliate la Congresul pede că se pregăteşte o nouă re amintea conducătorilor sindi zoluţie care condamnă vehement au putut să desfăşoare o largă
trade-unionurilor, s-au întrunit ofensivă patronală împotriva ni catelor de „răspunderea lor în politica economică a guvernului. campanie împotriva armei nucle
la Bournemouth, unde s-au des velului de trai al clasei munci faţa societăţii” de „rolul lor în In rezoluţie se arată că „con are, pentru dezarmare.
făşurat între 1 şi 5 septembrie toare. Potrivit datelor publica menţinerea stabilităţii economi gresul respinge politica îndrep Numeroşi vorbitori au cerut S1MBATA 13 SEPTEMBRIE 1958
lucrările celui de-al 90-lea con te de Ministerul Finanţelor, în ce” etc. Este limpede că în ast tată spre micşorarea salariilor realizarea unei colaborări între SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
gres. Presa engleză, opinia pu primele 6 luni ale anului în curs fel de împrejurări hotărîrile con şi spre înrăutăţirea nivelului de Confederaţia Internaţională a
blică din întreaga ţară au acor s-a produs cu 1,5 la sută mai gresului în , problemele relaţiilor trai al muncitorilor, care favo Sindicatelor Libere (C.I.S.L.) ş< DEVA: Balada voinicului; Comoara stradă; ORAŞT1E: Locul aejiunii Ber
dat o atenţie deosebită lucrări puţin de cît în perioada cores de muncă cu patronii şi în pro rizează grupurile ce trăiesc din Federaţia Sindicală Mondială. căpitanului Martensz; PETROŞANI: Co lin; IL1A: Ghimpele; SIMERIA: Che
lor congresului. Cercurile gu punzătoare a anului trecut, iar blemele privind politica econo venituri nemuncite şi care a pro Dar, voinţa lor s-a lovit de ma munistul ; împotriva tuturor; BRAD: marea văzduhului; L.ONEA: Luna de
vernante şi de afaceri au trimis în iunie 1958 producţia a fost mică a guvernului au atras in vocat reducerea investiţiilor de nevrele aripii de dreapta a Con Erupţia; ALBA IULIA: Trepte ab miere; BARU MARE: Articolul 420
observatori speciali ia Bourne mai mică cu 5 la sută ca în iu teresul general. De Ia început capital“. siliului General, manevre care ZLATNA: Simfonia Leningradului; TE-
mouth. nie 1957. trebuie arătat că congresul a do Arătîndu-şi dezacordul faţă de au reuşit să submineze adopta rupte; SEBEŞ: Un condamnat la moar IUŞ: Luna de miere; APOLDU DE
Această atenţie este firească Opinia publică a primit cu in vedit că liderilor sindicali de poziţia liderilor partidului labu rea unei rezoluţii în acest sens. te a evadat: HAŢEG: Surprize pe SUS : Flacăra stinsă.
dacă se ţine seama de importan dignare, socotindu-I ca o sfida dreapta, care continuă să se a- rist, care se străduiesc să în- Nu încape îndoială că condu
ţa pe care o are în Anglia miş re la adresa mişcării muncito fle la conducerea mişcării sindi inormînteze ideea naţionalizării, cerea partidului laburist englez SELECŢIUNI DIN PR OGRAMUL DE RADIO
carea sindicală, care constituie reşti, raportul consiliului guver cale, le vine tot mai greu să-şi congresul a adoptat o rezoluţie va trebui să ţină seama de re
baza de masă a partidului la namental pentru problemele pre impună politica de compromis. care arată „necesitatea urgentă zoluţiile adoptate la cel de-al Programul 1: 6,45 Muzică uşoară i zică corală romînească; 16,20 Mari cîn-
burist. Acest partid se află a- ţurilor, productivităţii şi salari Cel mai bun exemplu în acest a naţionalizării principalelor ra 90-lea congres al sindicatelor 8.30 Muzică; 9,10 Muzică uşoară in tăreţi sovietici de operă; 17,00 Muzică
cum în opoziţie dar el se pregă ilor publice, dat publicităţii în sens îl constituie adoptarea de muri ale industriei engleze“. britanice dacă doreşte să obţină strumentală; 10,00 Muzică din operei uşoară) 17,30 Muzică; 19,00 Concert
teşte pentru alegerile parlamen ajunul congresului. Sub pretex către congres a rezoluţiei care voturile oamenilor muncii cu o- 10.30 Muzică populară romînească i de muzică populară romînească; 21,15
tare care urmează să aibă loc tul luptei împotriva inflaţiei şi respinge categoric orice încer O importanţă cu totul specia cazia alegerilor parlamentare din 11,45 Concert de estradă) 12,30 Solişti Gintă Eugenia Frunză; 21,35 Muzică
înainte de termen, în 1959. pentru asigurarea stabilităţii li care a guvernului de a îngheţa lă în situaţia politică internaţio 1959. Cel tee-al 90-lea congres de muzică populară romînească; 14,30 de dans; 22,30 La sfîrşit de săptămî-
rei sterline, consiliul cheamă de salariile. In ciuda politicii Con nală o au luările de poziţii a- reprezintă'o nouă dovadă a rup Cîntece de dor; 15,05 Muzică uşoară i nă, cîntec, joc şi voie bună; 0,15—
De asemenea, un factor deo Fapt pe industriaşi să nu cede siliului General rezolujia cn pri doptate la congres de numeroşi turii dintre conducerea sindica 15,35 Melodii populare romîneşti; 17,55
sebit de important care a deter ze revendicărilor muncitorilor. vire Ia salarii a fost adoptată delegaţi în legătură cu încorda lă de dreapta şi masele de rind 0,50 Muzică de dans,
minat interesul manifestat faţă rea creată de politica S.U.A. în
?
de lucrările congresului îl re Autorii raportului lasă să se în cu o mare majoritate. regiunea strîmtorii Taivan. Nu din sindicate, care sînt interesate Muzică rcmîricască de estradă; 19,15 -BULETINE DE ŞTIRI :
prezintă îngrijorarea maselor ţeleagă că în cazul conflictelor Poziţia clasei muncitoare en meroşi vorbitori au înfierat a- 5,00; 6,00) 7.00) 11,00; 13,00;
muncitoare în legătură cu sem- de muncă, patronii pot conta mestecul grosolan al S.U.A. în să ducă o luptă hotărîtă pentru Muzică de estradă; 20,15 Muzică de 15,00) 17,00) 19,00 ) 20,00 ) 22,00)
Hele vădite ale unui pronunţat pe sprijinul guvernului. gleze faţă de politica economi treburile interne ale Chinei şi apărarea intereselor lor, pentru 23,52 (programul I ) : 14,00; 16,001
declin economic care se consta că a cercurilor guvernante care au cerut Consiliului General al încetarea cursei înarmărilor, d a n s ; 22,30 Muzică de dans. Progra 18,00) 21,00; 23,00 (programul II).
tă în ultimul timp. Producţia in- In aceste condiţii nu este de încearcă să arunce din peu trade-unionurilor britanice să îrt-
mirare că s-au făcut din nou greul situaţiei economice pe pentru pace şi colaborare între mul II: 14,03 Concert de prînz; 14,40
J Muzică populară romînească) 15,35 Mu-
popoare.
Redacţia si administraţia ziarului str. fi Martie nr. 9, Telefon: 188) 189 !75 laxa plătită în nomei ar conform aprobări: Direrţhinil Generale P.T. T R. nr. 236 320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică tIi MAI" — Deva.