Page 41 - 1958-09

^ Regională
ä Hunedoara-Deva
Anul X Nr. 1162
Pes/e întreagă Valea Jiului a înce­
put să se lase de l a ' un timp zile
tomnatice. In adincuri[ însă minerii
din abataje nu au timpul necesar să
comenteze starea, timpUluţ, să jacă
diferite pronosticuri în[ legătură , cu,
dacă irăine va fi, cald [sau frig. Nu­
meroasele brigăzi, de. Id ţoale exploa­
tările au un singur ginii pe care,nu-l
exprimă în cuvinţe ci prin fapte: Să,
intîmpine :ziua de 7 Noiembrie cu ce­
le mai frumoase. rezulCale în muncă.
Cine va ciştiga întrecerea? Greu de
spus. Au trecut, mimai 10 zile din
Luna aceasia şi aproape la toate ex­
ploatările-- Văii Jiului s-au înregistrat nea de a da cit mai -multe, tone
succese remarcabile. Despre numai cî-
tcva din acestea vor vorbi rîndurile
de mai jos. :.
C oieciivul minei
U ricani în frunfe
Atunci cînd colectivul minei
Petri la a lansat chemarea la în­
trecere .către toate'exploatările
din Valea Jiului în cinstea zi­
lei de 7 Noiembrie, minerii "din
Uricani, care în întrecerea în
cinstea zilei de 23 August s-au
situat .printre fruntaşi, au anali­
zat cu cea mai mare atenţie po­
sibilităţile existente şi au pri­
mit chemarea. 'Totodată şi-au
luat unele angajamente frumoa­
se care după cum se vede,
chiar din primele, 10 zile ;ale a-
cestei luni, vor ii xluse. cu si­
guranţă ia bun sfîrşit. ‘Aici se
duce o luptă pasionantă înirc
cele două sectoare şi între bri­
găzile aceluiaşi sector. In perioa­
da amintită în fruntea întrecerii
se află sectorul I, care a dat
peste plan 1.094 tone de căr­
? Muncitorii şi teh­ ţelarii acordă mare lui Dumitru Ser­
nicienii de la oje- atenţie îmbunătăţi­ baţi, de la cuptorul
tăria Siemens Mar­ rii indicilor de uti­ tir. 5, a elaborat 95
tin nr. 1 a Combi­ lizare a cuptoarelor şarje rapide. De a-
natului siderurgic şi reducerii duratei semenea, echipele
Hunedoara desfă­ de elaborare a şar­ conduse de Traian
şoară o vie între­ jelor. Acest lucru ¦Bîrlea şi Loghin
cere socialistă pen­ i-a ajutat să obţină Topor . au elaborat
tru sporirea produc­ un remarcabil suc­
ţiei de oţel şi redu­ ces. In noaptea de
cerea preţului de 9 spre 10 septem­ şarje rapide.
cost. Numai in pri­ brie echipa prim- Cele mai bune re­
mele 10 zile ale lu­ topitorului Silves­ zultate le-a obţinut
nii septembrie, ei tru Jescu a elabo­ schimbul tineretului
au dat 1.097 tone
oţel mai mult decit rat cea de-a 1.000-a care a elaborat 365
• prevedea planul a- şarjă rapidă din a- şarje rapide de la
cestei perioade. In .cest an. Pe schim­ începutul anului şi
cadrul întrecerii, o- buri, numai echipa pină acum. ¦ .
A început culesul fru c te lo r
Sîmbătă 13 septembrie 1958
SSSSEasKBBBBSBDBKgSF
bune, urmat de sectorul ÎI, cu o
depăşire de .082 tone de cărbune.
Dacă vom aduna depăşirea în­
registrată la cele două sectoare
vom vedea că .colectivul .minei
Uricani are o depăşire, a planului
dc 1.770 tone de cărbune,, fapt
pentru care conduce în întrecere.
Secforul V conduce
• • în întrecere
'. Şi ia mina Lonea, chemarea
la întrecere a pctrilenilor a. avut Jiului în cinstea - lui 7 Noiem­
răsunet. Majoritatea brigăzilor
şi sectoarelor au încheiat pri­
ma .decadă a lunii septembrie
cu depăşiri însemnate de plan.
Cele mai frumoase cuvinte se
ppt, spune însă .despre sectorul
V care a dat peste sarcinile de
plan 994 tone de cărbune. Acest
sector este urmat de sectorul IV
cu o depăşire a planului de 675
tone de cărbune şi de sectorul
I cu 389 •tone de cărbune.
Hotărîrea minerilor din Lo­
de cărbune peste plan în cin­
stea zilei de. 7 Noiembrie, se
poate vedea şi din faptul că pe
întreaga exploatare s-a scos la
ziuă în prima decadă a lunii
acesteia 1.881 tone de cărbune
peste prevederile, planului.
Pefr i le n i i .
~ ‘ I î ' i ’’ tt
se fin de cuvînf
Cînd a primit drapelul de ex­
ploatare > fruntaşă pe întreaga
Vale a Jiului în cinstea zileijde
23 August, colectivul minei Pe­
trila a simţit din plin bucuria
78 şi respectiv 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
pagini bani
i g j m m M a stiii»!
C O N F E R IN Ţ E
oamenii muncii
Societatea ¦pentru , răspindirea ştiin­
ţei şi culturii, aşa după cum şi titu­
latura o arată, are menirea de a face
cunoscute maselor largi populare de
la oraşe şi sale cele mai noi reali­
zări ale ştiinţei şi tehnicii, literaturii,
şi ariei, de a informa pe oamenii LOP; înainte de a fi pre­ (
VIATA DE PARTID
izbînzii. Dar ei n:au lăsat ca muncii despre cele mai importante c- lucraţi, buştenii sînt
după această victorie • lucrurile venimenle petrecute pe iărim inier- a pregătire —
să meargă de la sine. Din con­ . naţional. depozitaţi. Şi aici,
rodnice activităţi în nou!
planul pe luna au­
tră. Au analizat. încă odată po­ Filiala regională Hunedoara a S.R.S.C. gust a fost
sibilităţile şi au chemat la între­ are, desigur, realizări' însemnate pe la sută.
cere socialistă toate exploatările linia sarcinilor ce-i revin. Ne vom ŢCnjpÎNulanFţOi TdOe : echipa de ma-
U.I.L. Sebeş,
din bazinul carbonifer Valea- ¦referi doar la lina din recentele sale
acţiuni, care a stîrnit un interes de­ >lâ lucru.
brie. Privirile tuturor colective­ osebit în rîndiil oamenilor muncii din
lor sînt îndreptate spre' mina regiunea noastră. E vorba despre o
Petri Ia urmărind cu 'atenţie re: conferinţă cu o' temă deosebit de inte­
zultateie. La fel "procedează"•şi resantă, care a fost ţinută în ultimele LA URICANI
cei din Petrila. Aici e vorba de zile în mai multe 'localităţi din regiu­
întrecere, de o întrecere organi­ nea Hunedoara. ' ' Îmbunătăţirea con­ rea confuziilor. A- ACŢIUNI
gospodăreşti
tinuă a .muncii de DAVID LAZĂR ceasta se leagă
pregătire marxist- secretar al Comitetului regional strîns de faptul că In ultimii ani, Uricani a devenii
leninistă, de educare unii activişti nu se un adevărat oraş minier modern, cu-
partinică a mem­ P.M.R.-Hunedoara îngrijeau ' suficient prinzind peste 30 de blocuri, maga­
zine etc. Locuitorii lui, minerii din
Uricani, întreprind acum multe opţiuni
zată, este în definitiv pus' în joc- Tov. pro}. Alexandru Cazangiu ( Bu­ de înfrumuseţarea oraşului lor. La în­
demnul deputaţilor, în faţa blocu­
prestigiul colectivului. cureşti), care a conferenţiat despre brilor şi !candidaţilor de ridicarea nivelu­ rilor au apărut zone verzi, flori. Se
„Adblesce/iţă, dragoste, prietenie şi li­ apropie de sfîrşit lucrările de pavare
In prima decadă a-lunii, .re­ nele. aspecte ale educaţiei 1 sexuale", de partid este o sarcină deosebit de lui lor ideologic. de drumuri, precum şi revizia gene­
rală a iluminatului exterior.
importantă a organizaţiilor de partid. Spre înlăturarea acestor lipsuri şi a
Acţiuni gospodăreşti au fost între­
zultatele lor sînt .foarte-bune. Ei a vorbit rînd pe rind la Alba Julia, Comitetul regional de partid Hunedoara altora care au mai fost arătate in şe­ prinse şi în restul comunei Uricani,
realizate fiind prin muncă voluntari
au reuşit să dea 1.795 ione .de Cugir, Hunedoara, Petroşani, Jjipeni acordă o mare atenţie ridicării nive­ dinţă a fost orientat planul de măsuri de către ţăranii muncitori la îndem­
nul şi cil sprijinul deputaţilor loan
cărbune peste plan. . Cele mai (filatură), Petrila (Clubul minier). lului politic'şi ideologic ai membrilor adoptat de biroul comitetului regional, Hici lui Avram, Nicolae Roman, Ilie
Filimon, Gheorghe Hobiceaiui şi a!.ţii.
bune rezultate au -fost obţinute Haţeg şi Deva, fiind ascultat cu, un şi candidaţilor de partid. Aceasta se plan ce a fost prelucrat apoi cu pri­ In cătunele Mailat şi Sterminos s-au
construit cîteva podeţe, iar în cătunele
de sectorul .II- oare. a', dat peşte interes deosebit. Pesie 2.000 de ce­ oglindeşte' şi în măsurile care au fost mii secretari ai comitetelor raionale şi Mîrşăveni şi Bulzii au fost lărgite ci-
teva drumuri.
plan 1.071 tone de. cărbune,- ur­ tăţeni au participat la aceste expu­ luate în regiunea noastră privind pre­ orăşeneşti de partid, precum şi în ca­
Tot prin asemenea acţiuni, "clădirea
mat de. sectoarele IV şi III 'cu neri instructive, evidenţiindii-se îndeo­ gătirea deschiderii noului an şcolar în drul unei consfătuiri cu secretarii comi­ sfatului popular din Uricani a . fost
o depăşire de . 839 .şi respectiv.
238 tone de cărbune. După cum sebi oraşul Haţeg, unde a existat o învăţămîntul de partid. tetelor raionale care răspund de mun­
se vede pctrilenii, vor să cîştige participare numeroasă şi o' bună or­ Încă în luna iulie, biroul comitetului ca de propagandă, • directorii cabinete­
şi de data aceasta întrecerea. ganizare. •' i * regional de partid a analizat, în lu­ lor de partid etc. In fiecare raion au
mina documentelor Plenarei C. C. al fost trimişi 2-3 activişti din secţia de
P.M.R., din 9—13 iunie a.c., felul cum propagandă şi din activul cabinetului
s-a desfăşurat şi cum s-a încheiat în- regional care, împreună cu instructorul
văţămîntul de partid, în anul şcolar teritorial al comitetului regional au dat
1957/58. Cu acest prilej au fost scoase un ajutor eficace la aplicarea măsuri­
în evidenţă rezultatele pozilive obţinute lor stabilite.
de numeroase organizaţii de partid din Astfel, birourile raionale şi orăşeneşti
regiune în organizarea şi conducerea de partid, comitetele de partid din în­
mvăjămîntului de partid. treprinderi ca: Combinatul siderurgic
Totodată, au fost relevate şi unele Hunedoara, I.C.S.H., Trustul 4 Cons­
lipsuri, atît în organizarea, cit şi in trucţii, exploatările miniere din Valea
conţinutul învăjămîntului. Printre aces- Jiului, Teliuc, Gura Barza şi altele,
Unul din monu­ ţeaj erqu slaba atenţie acordată orga­ precum şi numeroase organizaţii de ba- renovată şi zugrăvită, amenajindu-se
mentele istorice ale nizării învăjămîntului în întreprinderile
regiunii noastre: bi­ mai mici, în sectoarele feroviar şi fo­ o sală pentru şedinţele sesiunilor de­
serica evanghelică restier, în comerţ şi cooperaţie, insu­
din oraşul Sebeş, ficienta preocupare pentru înarmarea (Continuare în pag. 3-a) putaţilor.
datind din secolul membrilor şi candidaţilor de partid cu
al XlV-lea. cunoaşterea temeinică a normelor leni­ -©®- \<r
niste ale vieţii interne de partid, pen­
VĂII JIULUI
tru educarea lor în spiritul moralei LOCUINŢE MAI IEFTINE
comuniste etc. Comitetul regional de
partid n-a exercitat un control perse­ şi I BUNE!
verent, temeinic, asupra conţinutului
invăfăraîntului. Numeroşi activişti de In ultimii zece ani, faţa Văii Prin terminarea lucrărilor pla­
partid n-au participat la controlul în- Jiului s-a schimbat radical. Ală­ nificate pentru anul acesta,
văţămînlului în cercuri şi cursuri, iar turi de vechile aşezări minereşti constructorii vor da minerilor
unii activişti, chiar dacă au participat, au apărut zeci şi sute de blocuri Văii Jiului, alte zeci şi sute de
n-au intervenit activ spre a ajuta la moderne, case in şir, case Indi­ apartamente însumînd peste
lămurirea unor probleme, la combale- viduale. La tot pasul vedem cum 21.000 m.p. suprafaţă locuibilă.
se schimbă, se înnoieşte, cum
Minerii Văii Jiului privesc cu
wEmmmmâ ' cresc cartierele muncitoreşti, îndreptăţită mîndrie cum se
cum se transformă chiar şi u- înalţă noi aşezăminte social-cul-
nele foste^ sate. La Paroşeni, la turale, noi locuinţe confortabi­
Iscroni sau la Uricani, au apărut le. Ei privesc însă cu ochi cri­
In ra io n u l Sebeş A(3M tic şi calitatea locuinţelor puse
blocuri şi case noi, adevărate o- la dispoziţie, aspectul exterior
PROPUNE R z o o o o o o o o o o o v o o o v o o o o o o o-oooc o o o o o o o o raşe noi. Pină acum, in Valea şi risipa care se observă pe şan­
Jiului s-a construit şi dat în fo­ tier.
E asesori pipi o losinţă de către muncitorii Trus­
tului 7 Construcţii un număr de De ce se consfruieşfe
La fabricile „1 Mai" Petraşti aI 3.959 apartamente în blocuri,
813 apartamente în case în şir, scump în Valea Jiului?
şi „Sinmîon Bărnufiu" 5.090 locuri in cămine muncito­
reşti noi. In prezent sînt în lu­ Cauzele pentru care preţul de
Numele tovarăşilor Victor Cernuta, cru alte 25 de blocuri noi cu cost al construcţiilor se menţi­
Elisabeta Cristea şi loan Micşa sînt peste 750 apartamente, care vor ne ridicat sînt muitiple. Mai in-
bine cunoscute în fabrica de hîrtie fi date în folosinţă anul viitor. tîi este vorba de lipsa de inte­
„1 Mai” Petreşii. In fiecare lună nu­ res a conducerilor de şantiere,
mele lor au figurat printre muncito­ — N-ai mai fost dc mult pc şul peste măsură dc încărcat. Creşterea aceasta a avîntului a maiştrilor şi tehnicienilor pen­
rii fruntaşi ai fabricii. in construcţii în Valea Jiului se tru a cunoaşte preţul de cost al
la Geoagiu, pe frumoasa vale — Ai uitat că lor niciodată daloreşle grijii pe care partidul lucrărilor executate de ei. Ne*
De curînd, tovarăşii lor de muncă, şi guvernul noştru o poartă mi­ eunoscind acest important ele-
apreciindu-!e calităţile, i-au desemnat a* cireşilor, la prieteni! mi-a zis. nu le ajungea griul de la o re­ nerilor, fondurilor masive in­ ¦ment, ei nu pot influenţa munca
pentru a fi aleşi asesori populari pen­ vestite in construcţiile noi. Ea zidarilor, tencuitorilor şi a ce­
tru tribunalul raional. De asemenea, îiifr-o zi mama. coltă la alta ? mai are la bază entuziasmul, lorlalţi muncitori, nu pot inter­
colectivul de muncitori de la fabrica hotărîrea şi elanul cu care mun­ veni cu eficacitate in lupta pen­
de piele „Simion Bărnuţiu”, intr-o a- N-am fost! răspund eu. In timpul călătoriei m-a tocat tru realizarea de economii. O
dunare pe care au ţinut-o săptămîna citorii constructori lucrează. altă cauză pentru care se men­
aceasta, au propus ca asesori populari — Sînt de nu mă-nşel — toată vremea : s Printre constructorii fruntaşi din ţine ridicat preţul de cost este
penlru tribunalul raional pe tovarăşii Valea Jiului brigăzile conduse risipa de materiale pe toate
Nicolae Limbeanu şi Maria Marine'scu, vreo 7 ani de-cînd nu l-ai mai — O să-i placă Anei basma-\ de Gyulay Ion, Mihai Kovacs, şantierele Trustului 7, incepînd
iar pentru tribunalul regional pe tov. Vasile Negulescu de pe şantie­ de 'ta primirea materialelor şi
Pave! Eugen. văzut pc Vasilc. Cine ştie ce lin? Sigur că o să-i placă şi-a { rul Petroşani, Gebedi Iosif, pină la executarea lucrărilor. Pe
Gheorghe Căpitanii, Ilie RiZea toate şantierele încă nu s-a a-
Cei mai şi-o închipui despre tine. O fi răspuns tot ea. Am făcut bine, \ de pe şantierele din Lupeni şi
Vulcan, precum şi multe alte Ing. GH. DUMITRESCU
candidafi de asesori crezînd că ţii nasul sus şi nu că i-am cumpărat una de mă-ţ
brigăzi de la Petrila şi Uricani, (Continuare în pag. 3-a)
mai vrei să ştii de el. tase, o să se bucure f arte \ sînt socotite ca fruntaşe in mun­
că.
— Aşa o fi, recunoscui eu ! mult... Dar lui Vasilc, o să-i pla-ţ
— Ce ar fi să mergi pe la el? că opincile ? Nu i-or fi prea
Tot ai concediu. mari ?
ţ — Ştii că nu te-ai gîndit rău? ...Zi ceva şi tu. Nu ştiu ce .om
^Numai că... eşti ! Or să se bucure de da­
{ — N-ai să mergi singur. O ruri ? Ah, am uitat să-i luăm ce­
Ciei şi pe Tincuţa. lui mic o jucărie ! Nu ţi-a tre­
I — Doar n-o să cădem pe ca- cut şi ţie prin cap ! Ce o să zică
Vpul lor, că sînt oameni săraci! micuţul cînd ne-o vedea cu mîna
ţ; -— Ne luăm mîncare de aca- goală ?
?să ! se amestecă în vorbă şi Tin- — Bine, dar i-am luat atîtca-s
<cuţa. hăinuţe, ciorapi, bomboane. •
încărcaţi cu pachete, a doua — I-am luat dar nu strica-
zi, dis de dimineaţă, am por­ să-i luăm şi-o jucărie. Doar ş ti1
nit spre frumoasa vale a cire­ cum sînt cei mici.
şilor. Am ascultat-o. Intru în maga- 1 Ziua pom pierilor diii R . P. R o m î n ă
In comunele Apoldu de Sus, Daia Sora mea fine la ban, îl leagă zin şi am cumpărat un automo-'
Romînă şi Miercurea, precum şi în
oraşul Sebeş, adunările cetăţeneşti au cu zece noduri. Gînd e vorba bi 1 mecanic. Gînd învîrteai u n 1 Astăzi se împlinesc 110 ani rilor obţinute de pompierii ţării
desemnat pentru a fi aleşi ca asesori de cînd o subunitate de pompieri noastre în munca şi lupta pen­
populari penlru tribunalul raional pe însă de prieteni, nu se zgîrceşte. şurub şi-i dădeai drumul pe du­ romîni s-a acoperit de glorie în tru prevenirea şi stingerea in­
cei mai harnici ţărani muncitori. Ma­ luptele de pe Dealul Spirii, îm­ cendiilor.
joritatea celor propuşi sînt membri in Cînd a văzut şi premiul căpă­ şumea, fugea ca un automobil1 potriva cotropitorilor turci.
gospodăriile agricole colective din loca­ In regiunea noastră, ca şi în
lităţile amintite. Astfel, la Daia Romînă tat pentru sîrguinţa în muncă mare. Ca recunoştinţă eroilor care întreaga ţară, pe lîngă formaţii­
a fost propus ca asesor popular co­ au luptat în anul 1848, partidul le de pompieri, în întreprinderi,
lectivistul Mihăilă Dairiian, în Miercu­ n-a mai lungit vorba. A hotărît Gura Tincuţei torăia mereu.’ şi guvernul nostru au declarat oraşe şi sate, au luat fiinţă co­
ziua de 13 septembrie ca „Zi a lective voluntare de prevenire a
rea colectivistul Nicolae Cacoveanu, în să le cumpărăm şi nişte daruri. Noroc că am ajuns ia casa prie-' pompierilor din R. P. Romînă“. incendiilor. Muncitorii încadraţi
Această zi este sărbătorită de în aceste colective au întîmpinat
Sebeş colectiviştii Gheorghe Ordeami şi Anei o basma de mătase, lui tenilor dragi. Dar aici, în loc să' ziua de 13 septembrie cu fru­
toţi oamenii muncii din patria moase realizări. Astfel, în uzina
Daniel Haniş, iar în Apoldu de Sus Vasile o pereche de opinci, iar fim întîmpinaţi în poartă, gă-
noastră şi constituie un prilej
celui mic un costum de marinar. sim casa singură, iar prin curie
înainte de a ajunge, Tincuţa iarba mare dc 1 metru.
s-a oprit la o alimentară: — S-au mutat de aici, în sal
— Dă-mi cinci franzele ! Cine CAMIL BACRĂU
ştie, poate că nu au pîinc, mi-a
spus ea, punînd franzele în co­ (Continuare în pag. 2-a)
colectivistul Miron Lazăr.. w —''W de trecere în revistă a realiză- (Continuare, în pag, 3-a)