Page 42 - 1958-09

Pag. 2 DRUMUL : SOCIALISMULUI Nr. H6 2

¦N O S P E T I C . 1 Concursul şi Festivalul internaţional
1
JOoeoeoooeoooooooooooooooooooyoooooocxX'OOOti;. jp oo-qo-oq-oo-OQ-Cch

lai oameni „sărăci¦ l i ] G99 E O R G E ENESCU U
1
C 1
L
Campionatul regional de fotbal
l (Urmare din pag, l?a). atîta pîine, prietenă T in c u ţa ? 1
A vem şi noi destulă, slavă d o m -] La 4 septembrie a.c. în acor­ slujesc neamul nostru romînesc" mosului, creatorul Enescu face
l . ..........................................

nt-i 1u1lf ur «ii , ¦* durile maestoase ale monumen­ — spunea el, cu un an înainte o unitoie desăvîrşită cu inter­ Io tru c ît două echipe din ca m p io n a tu l re g ion a l de fo tb a l,
talei şi grandioasei Simfonii a
[ Şi-au tăcut casă nouă, ne infor- tJŞ tiţi, ne-am g în d it... m -a.m. „] l-a", a lui Enescu, supranumită de moarte. „Arta porneşte din pretul. Datorită interpretării lui şi anume M in e ru l Aninoasa şi M in e ru l Vulcan, au jucat du­

L mă o vecină. g F a b lt eU- Ş1 a ic i n u m a i ] „Eroica“, s-a deschis sub cu­ inimă şi se adresează inimii“ excelente, el a ajutat publicului m inică în cadrul Cupei R.P.R., nu s-a putut s ta b ili clasam entul
t M ie şi T in cu te i ne-a răm as pola Ateneului R.P.R., Festiva­
[ să- fracem d<ru...m...u. il în t_o_r_s în s- a- it, z7ii‘cp.eft nniimm iicc ccăă uunn nnnordl mmii sswe mpuissfe» J lul şi concursul internaţional — cîntă formula crezului său să înţeleagă mai bine pe Beet­ după etapa a doua a ca m p io n a tu lu i regional. M e ciu rile restan­

[. in g it, de n-am m ai p u tu t re s -] artistic. hoven, Bach, pe Wagner, Ber- te s-au desfăşurat m ie rcu ri după-am iază la Aninoasa şi H u n e ­

[ la casa cea noua. Muzica lui Enescu a atins liotz, Brahms şi Debussy.

[ — B ine-aţi venit sănătoşi, a PIrTa - 1 „George Enescu". doara.

( zis V asile, p rie te n u l n o stru de Vasile observă bîlbîiala mea 1 Acest mare eveniment, în ca­ culmile muzicii universale, con­ Lucrările marilor compozitori La H unedoara, fo rm a ţia Ş a n tie ru l d in lo c a lita te a î n tiln it pe
drul căruia are loc primul con­
[ cum ne văzu. şi îm i .replică astfel ; ! curs şi Festival internaţional de tinuînd insă să aibă un profund ruşi Mussorski, Ceaikovski şi M in e ru l V u lc a n de care a d isp u s cu sco ru l de 4-0 (1 -0 ). Cele
pian şi vioară care poartă nu­
I — Hei ! Să crestăm cu topo- Heei 1 Azi nu e ca acum 7 ] mele strălucitului reprezentant caracter naţional. Ce poate în zilele noastre Soştacovici şi patru g o lu ri au fost m arcate d eB urlacu, M atac şi A nto n (de
l ru l în prag ! a zis şi Ana. al muzicii rornîneşti, va dura
I — Bine v-am găsit am răs- ani. Pîine avem din belşug. ] pînă la 22 septembrie, cînd în fi mai universal — uman — Ilaciaturian, au fost dirijate de două o ri). In prim a repriză jocul a fost m ai echilibrat. In
marea sală a Teatrului de ope­
[ puns, dînd m îna cu gazdele. Cu un gest la rg ne-a p o ftit ] ră şi Balet, va avea loc premi­ decit zbuciumul căruia ii dă ex­ el. După cel de-al 11-lea război repriza secundă, m in e rii nu reuşesc decît să închege cîteva
era romînă a operei „Oedip“.
[ Sora mea Tincuţa, cum o văzu, să-i vedem ham barul... In căm aO presie monumentala sa operă mondial, George Enescu a fă­ acţiuni sporadice, rămase fără rezultat.

[ se repezi la A na să ru tîn d -o cu ra cu a lim ente se găseau d e ! „Oedip", cît de profund naţio­ cut parte din Comitetul Central La Aninoasa, form aţia M in e ru l a învins V icto ria Haţeg

[ căldură. O săruta şi-i spunea. toate. ^ nală este prisma sufletească A.R.L.U.S. în cadrul căruia s-a cu scorul de 5-1 (0 -0 ). In această partidă h a ţe g a n ii s-au co n r:

[ — V -a ţi făcut casă nouă! Bra- A m v ru t să vă aduc şi două prin care înţelege el iragedia ocupat de problemele muzicale portat sub aşteptări.
[ vo 1 Casă de cărăm idă acoperi-
'(g- r-*e zahar.r. dar... ] nefericitului erou, cit de măreţ şi de strîngerea relaţiilor cultu­ Iată acum cum arată clasam entul cam pionatului regional

Zahăr ? Ce să^ facem cu el? f sună măsura şi discreţia in ex­ rale cu U.R.S.S. de fotb a l după etapa a II-a :

L tă cu ţig lă roşie, g ră d in ă de flo ri Avem zahăr să dăm şi la ' caii ] ' Marele interes pe care l-a primarea celor mai chinuitoare In anul 1946, vizitînd Mosco­ 1-2 P a rîn g u l Lonea 2 2 0 0 5:0 4
va, a dat un mare concert în
[ şi zarzavat... Perdele de m ăta- gospodăriei a răspuns V asile. 1 suscitat acest Festival şi Con­ sentimente. compania celebrului violonist 1-2 Ş a n tie ru l H unedoara 2 2 0 0 10 : 2 4
Prin această mare virtute a sovietic David Oistrah.
[ se la ferestre... Spre id e n tifica re ne deschise] curs, atît în ţară cit şi în stră­ 3. M in e ru l A ninoasa 2 2 0 0 6: 1 4
muzicii sale, Enescu reprezintă Azi, nume sonore ale artei in­
*: A m în to rs ochii şi m -am u ita t 0 mare şi la rg ă p lin ă cu ^ inătate, se oglindeşte în bogata pentru cei rămaşi a-i continua terpretative contemporane, per­ 4. A u ru l Z latna 2 2 0 0 5!1 4
opera, un perpetuu model şi în­ sonalităţi care colindă lumea
[¦şi la sora mea. zahăr. ] participare a tinerilor pianişti demn. pentru a vorbi oamenilor în 5. M e ta lu l C u g ir 2 1 0 1 3: 1 2
limba universală „umană şi fră­
~ Vorbea şi acum de zor, dar j Ne-am aşezat din ^noit'pe s c a -] şi violonişti înscrişi la concurs Enescu a întemeiat simfonis­ ţească“ — cum spunea marele 6. C o rv in u l Deva 2 0 2 0 1: 1 2
mul romînesc, dînd în acelaşi nostru geniu — muzica, au ve­
r vocea i se schimbase şi cu greu uPe> 111 ju ru l meşei încărcate cu ^ cît şi a numărului membrilor timp pilda a ceea ce înseamnă nit acum să aducă încă un o- 7-8. U n ire a Alba Iu lia 2 1 0 1 1: 2 2
legătura indisolubilă cu muzica magiu celui care a dat lumii o
(_p tea să-şi ascundă supărarea. v in r0 ?u - ]! juriului şi invitaţilor de peste populara. Enescu a dat un stră­ imensă bogăţie muzicală. 7-8. F lacăra O răştie 2 1 0 1 3:6 2
[,,C e are sora m e a ? " Aă-am în- — Ayem V a sile ,] hotare. lucit exemplu în culegerea şi
un vin, zise valorificarea tezaurului folclo­ Pentru prima oară se întîl- 9. D in a m o O ră ştie 2 0 l 1 2:4 1
ric. Rapsodiile lui sînt astăzi nesc în ţara noastră atît de
[tre b a t. Cu un costum m ai dihai să-l to t bei şi n-a u ita t să a - ] ’ Ecoul larg al acestei mani­ bine cunoscute şi apreciate în mulţi muzicieni, de origine şi 10. V ic to ria Flaţeg 2 0 1 1 2:6 1
întreaga lume. Răspunsul care formaţii din cele mai diverse,
t-ca al meu şi cu p an tofi noi, Va- dauge : — îl av,em de la g o s -] festări muzicale dovedeşte prin­ explică acest lucru rezidă în uniţi însă in acelaşi gînd nobil 11. V ic to ria C ălan 2 0 1 1 1 s5 1
— de a cinsti memoria lui E-
[¦sile a z îm b it la rg şi ne-a îm - podărie. ] tre altele şi înalta preţuire a frumuseţea şi prospeţimea cîn- nescu prin mijlocirea artei prin 12. C o n s tru c to ru l H unedoara 2 0 1 1 0 : 1 1
tecelor noastre populare care, care marele muzician vedea un
^ b ia t: N um ai ascultînd la c u v in te le ] genialului om care a fost Geor­ datorită marilor posibilităţi limbaj uman şi frăţesc. 13. Ş u ria n u Sebeş 2 0 0 2 0:4 0
tehnice ale lui Enescu, adică ar­
[ — Dă’ in tra ţi oameni buni. prietenului şi mi s-a părut c ă ] ge Enescu. Intr-adevăr, puţine monia bogată şi expresivă, for­ 14. M in e ru l V u lc a n 2 0 0 2 0:5 0
ma convingătoare şi interesan­
t Intraţi ! sim t v in u l pe lim bă. V asile, z îm - ! sînt cazurile in istoria muzicii Etapa a treia din 14 septembrie
ca, intrun singur om să-şi dea
[ . A m in tra t în casă. M o b ila bind, ne um plu paharele cu pur- întîlnire atitea talente duse la
cea mai înaltă desăvîrşire.
[ nouă, a p a ra tu l de radio,.. Toate p u riu la to ţi, şi bucuros p e ste ] George Enescu a fost celebru
compozitor, excepţional dirijor,
[ î m i jucau pe d in a in te a o ch ilo r, m ăsură de oaspeţi, ne a m eninţă: ] violonist de o înaltă artă inter­ 1. C o n s tru c to ru l H unedoara — U n ire a A lba
pretativă, mare pianist şi un e- 2. A u ru l Z la tn a — P a rîn g u l L o n e a
f T in cu ţa a pus m îna pe opinci „s ă nu care cum va să nu-1 beţi, minent pedagog. Înainte de toa­ 3. F lacăra O ră ştie — M in e ru l A ninoasa
4. M in e ru l V u lc a n — D in a m o O ră ştie
[ ş i le-a înrnînat p rie ten ilo r. că mă su p ă ra ţi de m o a rte ! ] 5. V ic to ria C ălan — C o rv in u l Deva
6. M e ta lu l G u g ir — Ş a n tie ru l H unedoara
[ — P o ftim ţi-a m adu.s un ca- Sora mea, care v ro ia să a r a te i 7. V ic to ria H a ţeg — Ş u ria n u l Sebeş

l dou, i-a spus ea fo rţîn d u -se să delicateţe în casa p rie te n ilo r,]

[¦fie veselă. Zîm bind, V asile a n-avu încotro şi ră stu rn ă pe g ît-j te acestea insă, Enescu a fost tă şi un veşmînt orchestral cu Desfăşurat pe parcursul a ÎS
j luat opincile, v in u l din pahar. ] în primul rinei un mare fiu al

[ — De vreo 5 ani, de cînd — Aşa, că doar nu ni-e p l i - 1 poporului său, ale cărui sufe­ o intensă paletă de culori şi zile, însumind în afara lucrărilor

[a m in tra t în gospodăria coţec- nă casa de feciori să-ţi fie r u - ] rinţe şi bucurii exprimate în combinaţii, au devenit adevăra­ concursului, un număr de CÂRTI APĂRUTE

[ t iv ă nu m ai p o rt o pinci, D a r şine — se amestecă şi Ana frumoasele doine şi cîniece te capodopere muzicale. S-au 28 de concerte şi recitate,

f m ulţum esc de atenţie ! care tocm ai atunci puse pe m a -] populare, le-a prelucrat intr-un mai văzut compoziţii cu aceste cu interpreţi şi dirijori de mare
calităţi, fără să aibă insă acea valoare, romîni şi străini,
> Sora, b uim ăcită, a m işcat din să un curcan frip t, — rupse în 1 mod creator, servindu-i ca in­ pătrundere adîncă şi valoare u- Festivalul internaţional „Geor­ Poveşti din ţara poveştilor
[b u z e şi se roşi pînă în v îrfu l na- două o pîine din care ieşeau în c ă ! spiraţie in inegalabilele, sale niversală pe care le au Rapso­
[s u lu i. Se întoarse spre Ana şi-i aburi şi în grabă m ai adusă o ] Rapsodii şi piese muzicale.
[¦întinse în tîi basm aua şi apoi dam igeană cu v in , pe care o p u se ] A murit departe, dar aminti­ diile enesciene. ge Enescu" a îmbrăcat haina
de Ş T E F A N T IŢ A
Aceasta se clatoreşte insă şi unui eveniment a cărui semni­
L costumaşul băiatului. la îndem îna b ă rb a tu lu i ei. ! rea lui va dăinui în inima popo­ Col. „Iiîş iră -te m ă rg ă rite “

[ — M u lţu m im dragă Tincuţa, — Ehei 1 Aşa te vreau 1 rului nostru, în inima acelora marii lui puteri de exteriorizare, ficaţie şi. valoare, depăşind ho­ M e rg în d pe lin ia basm ului clasic, dar D upă num croasele-i peripeţii din iad,
care din cîteva teme populare tarele ţării, arată întreaga mă­ în căutarea form ulei basm ului nou, se în to a rc e cu m a p le c a t, d a r cu o î n ­
[ a răspuns V asile în locul Anei. Am băut bucuros. ] care, ascultînd şi cultivind mu­ disparate, a realizat o construc­ sură a preţuirii pe care popo­ Ştefan T ita găseşte întotdeauna in ter­ v ă ţă tu ră : norocul ţi-1 faci p rin m uncă.
ţie muzicală logică, bogată, dînd pretări neaşteptate.
t co ntin u în d să zîmbească. Sîntem — L u a ţi, nu vă g în d iţi că ] zica lui, îl cinstesc şi îl iubesc. in a lt basm „S fin tui Aşteaptă" în
[fo a rte bucuroşi că aţi ve nit. Da’ n-aveţi c e ! Avem acum de toa-_] Enescu a fost conştient că A stfel, în „N orocul din fundul pă- căutare de noi credincioşi, îşi face a-
[ l u a ţ i loc. N ic i nu ş tiţi cîtă brn te. ! prin tot ce a creat, a clădit un fiecărei teme în parte străluci­ rul romin, constructor al socia­ m în tu liţi1! ş ro u l pleacă în c ă u ta re a no­ depţi din copiii leneşi la carte. D a r
rocu lui ca să-i schimbe via fa m izeră. „iutele păm în tu lui“ băiatul silitor, ener­
[c u r ie ne faceţi. — Vezi că v in u l roşu n u - ţi] falnic monument, ridicat întru rea şi valoarea dorită. lismului, o clă patrimoniului ar­ gic, reuşeşte să-l potolească şi astfel
scapă de lene şi pe a lţi copii pe care
[ Ne-am aşezat pe scaune. Va- face rău, b e a ! i-a spus A n a ,] slava poporului din mijlocul înzestrat cu un deosebit dar¦ tistic-. ¦ • •A Ijt i îi răscum pără cu în cercările prin care
trece.
[ s ile a z îm b it din nou şi a ros- sorei mele. al înţelegerii şi realizării fru- D O R IN , P. M A N A Ş T U R E A N U

căruia s-a ridicat. „Tot ce mi-a

r tit: Ne-am întors acasă b u c u ro ş i] rămas ca forţă şi energie, le

[ . — Da’ ce-ati avut de g înd cu de ospeţia oam enilor... „s ă ra c i". > consacru pentru creaţiile mele
muzicale, cu care am înţeles să[-. i—i /—>n r f—1 /—' r~~>r—*/—*/—> p / p p p /—>/
>/ */ >/ >/ */ ¦i *i / */ 1/ 1/ 1j 't 1/ >r~ * /—»t—>/—

a lie actif!nea Interesante sînt şi povestiriic: „F iu -
turaşul beat", „Ţ iţira m ţi m aim uţoiul” ,
DE INE RHMESE I AUE „Zm eul vindecat de fric ă ” , „N ic u liţă
T u rtă D ulce", „B roşeufa de catifea” ,
item „ B ric e a g u l n ă z d r ă v a n " , „ D e ce sare
puricele” — fiecare ţu m o ra la ei.

^/onosport

Spre s îîrş itu l lu n ii iulie ziarul cerea c o m b in a tu lu i şi n ici chiar a n g a ja t să s p r ijin iţi în tru to tu l *V~V-V G ră b iţi-v ă şi depuneţi cîtc
nostru a făcut cunoscut citito ­ din com andam entul form at în această acţiune. mai m ulte buleţine pronos-)
rilo r că s id e ru rg iş tii hunedoreni acest sens nu s-a g în d it să ana­ ( IN CLIŞEU : Un aspect de\ p o rt la concu rsu l n r. 37 care^
au întreprins q acţiune p a trio ti­ lizeze cauzele care au dus la M u lt tim p se pierde şi cu d is­ na o întîlnire intre George- se închide azi la ora 14.
că de în frum u se ţare a combina-- micşorarea ritm u lu i acestei a cţi­ trib u ire a u ne lte lo r. !n afară de ÇEnescu şi David Oistrah. [
t u l u l încă din prim ele zile ale uni şi să ia m ă su rile corespun­ fa p tu l că ele sînt depozitate în- La acest concurs puteţi ob­
a cţiu n ii, ş id e ru rg iştii au fost zătoare pentru intensificarea tr-un ioc necorespunzător, de­ Persfry deschederea! ţ in e g ra tu it prem ii speciale în i
foarte e ntu zia sm a ţi ieşind la m uncii. parte de lo cu rile de muncă, în [j obiecte pe lin g ă p re m iile în i
muncă vo lu nta ră în mod coţm d is trib u ire a lo r se m ai fac şi o s m y lw i ş c o l a r fjbanu
păci, aşa cum sînt o rg a n iz a ţi în O mare parte din m uncitori serie de fo rm a lită ţi. Credem că
p ro du cţie ; pe b rig ă z i, secţii şi îşi m anifestă v o in ţa de a m unci este m ai bine ca uneltele (tîr- In vederea deschiderii noului 1
chiar sectoare. P rin munca lor dar această v o in ţă nu este fru c ­ năcoape, lopeţi, h îrieţe, etc.) să an şcolar în, c o n d iţiu n i cît m ai
com binatul a început să-şi schim­ tifica tă în măsură suficientă. Şi fie repartizate pe secţii şi sec­ bune, la şcoala medie din Sebeş VEGETAŢIILE ADENOIDE
be înfă ţişa re a de ia o zi la alta. sarcina p rincipală în această d i­ toare şi acestea să ie m um ie în se fac intense p re g ă tiri. La 15
Au apărut chiar şi două grafice recţie o are în p rim u l rînd co­ raport de forţele existente. De a- septem brie e le v ii v o r in tra în U n a dintre afecţiunile frecvente in aspect puţin modificat, iar buza su­ inflamaţiei trompei lui EustacHe
care de data aceasta nu v o r­ mandamentul acţiunii, ai cărui semenea, pentru oameni nu exis­ clasele m obilate cu bănci noi. copilărie esie îmbolnăvirea nasului perioară este groasă. Infundarea con­ conduct ce merge din această regiuni,
besc despre dep ă şirile de plan responsabil este tov. A lexandru tă o s ta b ilita te a lo c u rilo r de Duşum elele vechi au fost în lo cu ­ şi gUiilui. In acesie regiuni apar o ductelor nazale duce la o voce schim­ la ureche, iar aceasta se inflamează
la fontă şi oţel, ci urm ăresc în ­ muncă, în tru c ît aceste locuri sînt ite cu parchet. U n mare num ăr mulţime de boli cunoscute sub numele bată „nazonantă“ cu pronunţarea m o ­ dînd otite repeiaie care duc la sur­
trecerea pornită între diferite co­ H rişcu . Degeaba în secţii şi sec­ schimbate mai în fiecare zi. O ri, de uşi şi ferestre vechi au fost de rinvte (inflamaţia mucoasei na­ dificată a literelor „ M şi N". Astfel, în zenie. - Pe Ungă aspectul neplăcut al
lective pentru înlrum useţarea toare se duce m unca pentru m o­ fixa re a din tim p a lo c u rilo r de înlocuite. sului) faringiie (inflamaţia m u ­ loc de a putea pronunţa corect ,,m a m a “ copiilor adenoidieni, „veşnic mucoşi",
com binatului. bilizarea oam enilor, care răs­ muncă, punerea Ia d isp oziţia coasei gitului) amigdalite (in-fla- va pronunţa „baba", iar in loc de repercusiunile acestei boli sînt şi la
pund cu entuziasm la munca m uncitorilor a unui num ăr sufi­ Se îna!fă casa maţia amigdalelor palatine), adexno- „A na“ v o m auzi ,Ada" ele. Dar vege- distanţă, prin înghiţirea mucozilăţilor
In prim a perioadă (25 iu lie — v o lu n ta ră , dacă nu li se creează cient de basculante, precum şi de cuifură din Sebeş idite (inflamaţia amigdalei lui Luska septice care provoacă tulburări gas-
23 A u g u s t) g ra lic e le a m in tite în ­ co n d iţiile necesare. Am putea repartizarea uneltelor pe brigăzi, — ţesut limfatic asemănător amigda­ laţiile adenoide pe lingă tulburările de tro-iiilestinale (gastriiă, enterită, enie-
registrează re zu ltate destul de spune deci, că p rin c ip a la cauză secţii şi chiar sectoare de a c ti­ Casa de c u ltu ră care a fost lelor'). Dinire lóale acestea cea din jonaţie, produc tulburări reflexe, ca rocolită, apendicită) sau uneori, e
lăudabile. Iată cîteva din e le ; care a dus la încetinirea lucră­ vitate sînt lu cru ri care, aplicate începută de cu rin d, se rid ic ă pe urmă are un rol important. Prin in­ durerile frontale permanente, lipsa de drept mai rar, inflamaţii ale rinichiu­
85.190 kg. fier vechi colectat, r ilo r este lipsa de org an iza re a în practică, ar reduce în mod zi ce trece. P înă in ia rn ă c lă d i­ flamarea repetată a amigdalei lui atenţie din cauza surdităţii mai mult lui, sau incontinenţă de urină (copii
4.95-1 m.c. păm îht săpat şi n i­ co nside ra bil tim p ii m o rţi, ia r a- rea va li acoperită. In num ai Luska se produce creşterea ei patolo­ sau mai puţin marcată la care pot să care fac lipsa mică în pat), Uneori
velat, dem olarea a 38 m.c. scin­ m u n cii. O am enii v in pe şantier ceşti tim p i ar putea fi fo lo siţi două lu n i de la votarea sum e­ gică cunoscută în acest caz sub n u ­ ajungă. Adenoidienii sînt consideraţi mărirea ganglionilor de la nivelul gî-
dară, recuperarea a două vagoa­ şi sînt h o tă rîţi să facă to tu l pentru executarea unui volum lor necesare construcţiei drept mele de vegetaţie adenoidă. Vegeta­ persoane cu o mică piliere de m u n c ă lului au originea loi în vegetaţiile a-
ne cărăm idă re fra cta ră şi 10.000 pentru bunul mers al tre bu rilor, m ai mare de lu c ră ri. contribuţie, au şi fost încasaţi ţiile adenoide se pot intllni la orice intelectuală. Vegetaţiile adenoide se denoide. Prin trecerea infecţiei de la
bucăţi cărăm idă roşie etc. La dar aici aşteaptă poate şi o ju ­ 70.000 lei. vlrstă, dar frecvenţa cea mai mare reinflamează periodic şi sînt cauza nas la ochi prin canalul lacrimal se
realizare a celor arătate m ai sus m ătate de oră pentru a a fla ce Vorbeam la început despre en­ este intre 2-7 ani. Totuşi vegetaţiile frecventelor faringiie, amigdalite şi produc blefarite, conjunctivite, ulce­
au p a rtic ip a t pînă la 23 A ug u st au de făcut. Nu există oameni tuziasm ul cu care sid e ru rg iştii C H IR U Ţ A F1LA R ET adenoide se pot intilni chiar şi la a- bronşite interminabile cu tuşă foarte re corneene şi alte inflamaţii ale o-
un n um ăr de 12.554 oameni ca­ care să-i îndrum e Ia tim p . De hunedoreni au p o rn it acţiunea de corespondent dult şi la sugar. rebelă la orice tratament. Toi vege­ chiului.
re au prestat peste 40.000 ore aceea, se im pune ca to v a ră ş ii din înfrum useţare a com binatului. taţiile adenoide, pe Un gă faptul că
muncă voluntară. Cu ocazia săr­ Acum însă nu mai putem spune Semnele vegetaţiilor adenoide se determină pe copii să doarmă cu gura Tratamentul vegetaţiilor adenoide
b ă to ririi zile i de 23 A u g u st si- com andam ent să-şi creeze un ac­ acelaşi lucru. A stfe l, în pe deschisă, să sforăie, produc o scrie este numai operator. Intervenţia ope­
d e ru rg iş tii au ra p o rta t pe lin g ă tiv care să funcţioneze pe toată rioada 23 A u g u s t — 10 sep trădează prin tulburări respiratorii na­ de tulburări atît în dezvoltarea sche­ ratorie. se face de obicei Ia 10 zile
alte succese în producţie şi a- d urata a c ţiu n ii. Acest a ctiv să tem brie au p a rticip a t în medie letului — iorace turtii lateral cu sier- după trecerea adenoidilei acute, a ri-
ceste cifre. Erau m în d n de re­ fie recrutat din toate secţiile, pe zi doar cîte 134 m u n c ito ri, pe zale, uneori turburări ale auzului, o nui ieşit înainte, modificări ale curbu­ nitei, etc.
zu lta te le lo r o b ţin u te pe lin ia în ­ din rîndu! celor cunoscători ai cîtă vreme îna in te de 23 A ugust, rilor şirei spinării, iar la copilul mic
fru m u s e ţă rii co m b in a tu lu i şi s-au p roblem elor şi care, pe baza unui participau în fiecare zi între stare generală alterată, tulburări pul­ predispoziţii peniru rahitism. Vegetaţiile adenoide auînd o marc
a n g a ja t ca în etapa a SI-a (23 in s tru c ta j făcut cu o zi în a in ­ 7-800 de m u n c ito ri. Acest lucru monare şi digestive. N u există un ra- importanţă pedagogică şi socială, cer
A u g u s t— 7 N oie m b rie ) să depună te, să poată conduce oam enii port între mărimea vegetaţiilor ade­ Inflamaţia frecventă a mucoasei ca atît părinţii ce sînt cel mai mult
şi m ai m ultă muncă în această direct la locurile de m uncă. In nu este perm is. O rg a n iz a ţiile de noide şi tulburările ce le produc To­ nazo-jeringiene duce, la p osibilitatea in preajma copiilor, cît şi pedagogii,
direcţie. fe lu l acesta se va asigura şi o tuşi, copiii ce prezintă vegetaţii ade­ medicii pediatri, să colaboreze în ve­
partid, a g ita to rii şi organele noide mari, care închid conductele na­ derea trimiterii copiilor la medicii
A tre cu t însă 23 A ug u st şi, m ai bună m o b iliza re pe b rig ă z i, zale, stau cu gura deschisă, dinţii sini O.R.L.-işti spre a face copiilor Lraia-
co ntra r angajam entului şi aş­ secţii şi c h ia r sectoare. N um ă­ competente din com binat, au da­ râu îinplinfaţi în gingii şi sînt desco­ metilul adecvai şi la timp.
te p tă rilo r, la graficele cu evi­ rul basculantelor care transportă periţi din cauza retraefiei buzei su­
denţa a c ţiu n ii de înfrum useţare p ă m în tu l săpat este m ai în fie ­ to ria să aprind ă din nou fla ­ Dr. T R IF M IR C E A
a co m b in a tu lu i, n u m ă ru l de p a r­ care zi insuficient. Din această perioare, bolta ceriilui gilrii 'aré 'un
tic ip a n ţi, de ore m uncă vo lu n ta ră cauză oam enii sînt n evo iţi să aş­ căra în tre ce rii care pînă Ia 23
şi vo lu m u l lu c ră rilo r executate tepte după basculante sau o
au început să scadă în mod mare parte din săpături să fie A ug u st a fost a tît de vie. Side­
treptat. Nim eni însă din condu­ transportate în tr-o altă zi. A ten­
ţie deci tovarăşi din conducerea ru rg iş tii hunedoreni sînt cei mai
T ru stului 4 construcţii care v-ati
interesaţi în înfrum useţarea com­

b in a tu lu i lo r şi trebuie să facă
acest lucru.

I. M A N EA