Page 43 - 1958-09

Nr. 1162
B u n a p re g ă tir e —co n d iţia u n e i ro d n ic e Pe peron şi In sălile de aşteptare peraţiile necesare peniru ca irernd să
activităfi în noul an de în vă jă m în t
( Urmare din pag. l-a)
ză au analizat, la rîndul lor, în spirit
critic şi autocritic, desfăşurarea şi efi­
cacitatea învăfă:nîntului de partid în a-
nul trecut.
Ca rezultat a! concluziilor trase în
urma acestor analize se poate aprecia
că în acest an organele şi organizaţi­
ile de partid din regiune au acordat o
mai mare atenţie pregătirii noului an
şcolar în învăţănnntul de partid, poli­
tic U.T.M. şl de masă.
In stabilirea formelor de învăţăniînt
pentru noul an s-a dat o mai mare a-
tenţie organizării şi extinderii acelor
forme care s-au dovedit mai adecvate
cerinţelor practice ale vieţii şi specifi­ de politică curentă, de studiu al
cului locului de producţie. Aşa de pildă,
organizaţiile de partid de la ex­
ploatările miniere, în urma re­
zultatelor bune obţinute anul
trecut, au extins organizarea cer­
curilor politice pentru mineri la
toate exploatările miniere din
regiune.
Ţlnînd seama că în educarea candi­
daţilor de partid au existat anul trecut
serioase lipsuri, un număr mare de can­
didaţi nefiind cuprinşi în învăţămîntul
de partid, în noul an au fost organi­
zate pentru aceştia peste 250 cercuri
de studiere a Statutului P.M.R., ur-
mînd ca numărul cercurilor să crească
pe măsura primirii de noi candidaţi.
Merită să fie menţionată iniţiativa Co­
mitetului de partid Barza, care şi după
terminarea anului de învăţăniînt a or­
ganizat pentru perioada de vară cercuri
de studiere a Statutului P.M.R. pentru
candidaţii primiţi în această perioadă.
Specificul industrial al regiunii noa­
stre face ca an de an, tot mai mulţi
membri şi candidaţi de partid să fie
atraşi spre studierea teoriei economice
a marxism-Ieninismului, a problemelor
de economie concretă. Tocmai de a-
ceea, organizaţiile de partid au sporit
continuu numărul cercurilor de studie­
re a economici politice şi economiei
concrete. Dacă în anul 1955/1956 am
avut 56 asemenea cercuri, în anul
1957/1958 numărul lor s-a ridicat la
193, iar în anul şcolar 1958/1959 vor
funcţiona peste 250,
Pentru educarea patriotică a mem­
brilor şi candidaţilor de partid, pen­
tru înarmarea lor cu cunoaşterea glo­
rioaselor tradiţii de luptă ale partidu­
lui nostru, in acest an de învăţămîrit
se vor extinde cercurile de studiere a
Istoriei P.M.R. Pînă în prezent, s-au
organizat 425 asemenea cercuri — cu
peste 100 mai mult decît anul trecut.
Buna organizare a studiului cadre­
lor preocupă în mod deosebit Comite­
lui regional de partid. A fost luată ho-
lărîrea ca nici un activist de partid şi
de U.T.M, n.ici un tovarăş cu muncă
de răspundere din aparatul de stat şi
economie să nu rămînă în afara învă-
ţămîniuiui de partid. Periodic — cei
puţin odată la un trimestru —
biroul regional va organiza se­
minarizarea membrilor birourilor
ooa
Pină în 1956, cînd au fost
create comitetele comunale de
partid, munca politică desfăşu­
rată de organizaţiile de bază
din satele aparţinătoare comu­
nei Ribiţa, raionul Brad, nu se
ridica la nivelul cerinţelor puse
de partid în faţa organizaţiilor
sale. Acest lucru se datora în
cea mai mare parte faptului că
comitetul raional de partid a-
vea posibilităţi limitate pentru
a asigura o îndrumare şi un
control permanent asupra acti­
vităţii organizaţiilor de bază.
Crearea comitetelor comunale
de partid a înlăturat tocmai a-
ceste neajunsuri în munca de
partid, a determinat o îmbună­
tăţire simţitoare a acesteia.
Un exemplu grăitor în ce pri­
veşte creşterea nivelului mun­
cii de partid în urma acestei
măsuri luate de către conduce­
rea partidului îl constituie acti­
vitatea organizaţiilor de bază
din raza comunei Ribiţa. Cre­
area comitetului comunal de
partid a făcut ca organi­
zaţiile de bază să-şt în­
drepte in mod permanent aten­
ţia spre cele mai importante
probleme ale satului — lucru
deosebit de esenţial pentru asi­
gurarea rolului de conducător
al organizaţiei de partid în sat.
Activitatea de zi cu zi a orga­
nizaţiilor de partid a dovedit că
atunci cînd acestea au în cen­
trul preocupărilor lor probleme­
le care interesează în gradul cel
mat înalt masele de ţărani mun­
citori, munca politică se bucu­
ră de aprobarea şi sprijinul
multilateral al maselor.
PAKTI D
raionale şi orăşeneşti de partid
şi a lucrătorilor cabinetelor de
partid asupra principalelor teze ale
marxism-Ieninismului, asupra probleme­
lor de politică economică şi economie
concretă, asupra evenimentelor inter­
naţionale etc., seminarii care vor fi
conduse de către membrii biroului re­
gional.
Potrivit specificului muncii în
sectorul C.F.R. în noul an şco­
lar se preconizează ţinerea în-
văţămîntului în zilele stabilite
pentru cursurile profesionale;
pentru- sectorul forestier, se vor
organiza, — pe lîngă cercurile
Statutului P.M.R., etc. — cicluri
de expuneri pe guri de exploa­
tare.
Organizînd diferitele forme de stu­
diu, organele şl organizaţiile de partid marxism-Ieninismului, în studierea po­
s-au îngrijit şi de justa selecţionare a liticii partidului nostru trebuie să se
cursanţilor. Majoritatea birourilor or­
ganizaţiilor de bază au stat de vorbă
cu fiecare cursant în parte. Dacă îna­
inte de Congresul al 11-lea al partidu­
lui erau încadraţi în învăţămîntul de
partid doar 67% din numărul mem­
brilor şi candidaţilor de partid, în a-
cest an, din situaţiile primite pînă în
prezent de la comitetele raionale şi
orăşeneşti de partid Alba, lila, Petro­
şani, Deva, Simeria ş.a. rezultă că
numărul celor încadraţi în învăţăniînt
a crescut la peste 90%,
Conţinutul de idei şl puritatea ideo­ să se facă expuneri şi informări asu­
logică a învăţămîntului de partid de­
pind în măsură hotăritoare de calita­
tea şi nivelul de pregătire a propa­
gandiştilor. Un fapt pozitiv este că
procentul de propagandişti muncitori
a crescut Ia 55 la sută. Numărul pro­
pagandiştilor din rîndul inginerilor şi
tehnicienilor legaţi direct de producţie de partid pentru îndrumarea si contro­
a creşcut de la 265 cîţ era anul tre­
cut, la peste 340. De asemenea, au
fost încadraţi ca propagandişti un nu­
măr mult mai mare de activişti faţă
de anul trecut. De altfel, fiecărui ac­
tivist, indiferent de funcţia deţi­
nută, i se vor repartiza spre în­
drumare şi control un număr
de 1-2 cercuri sau cursuri.
Odată cu grija pentru selecţionarea
propagandiştilor au fost luate măsuri
Ziua p om pierilor din I?. P. P o m in ă
(Urmare din pag. l-a)
„Victoria“ Gălan şi Combinatul
siderurgic Hunedoara, formaţiile
de pompieri voluntari şi-au în­
suşit temeinic tehnica de preve­
nire şi- stingere a incendiilor,
iar în multe localităţi, la iniţia­
tiva pompierilor voluntari, s-au
construit remize pentru materia­
lele pompieristice. Asemenea e-
xemple avem la Petriia, Tomeşti,
Baia de Criş etc.
De asemenea, 311 fost cazuri
cînd pompierii voluntari au dat
dovadă. de un adevărat eroism
o©3
ansm in
p r inc
a com itetului co m u n al dfe p artid
Ţinînd seama de acest princi­
piu, încă de cînd a fost creat,
comitetul de partid al comunei
Ribiţa şi-a stabilit ca obiectiv
principal al muncii de partid
acela subliniat în toate hotărîri­
le C.C. al P.M.R. — lupta pen­
tru transformarea socialistă a
agriculturii, convingerea ţărani­
lor muncitori asupra necesităţii
însuşirii unui mod nou de via­
ţă. In funcţie de acest princi­
pal obiectiv comitetul de partid
şi-a organizat întreaga sa acti­
vitate.
Datorită unei repartizări ju­
dicioase a forţelor comitetului
de partid, cele 6 organizaţii de
bază din raza comunei primesc
un ajutor mai concret, mai or­
ganizat şi mai eficace. Cei 9
membri ai comitetului comunal
de partid sint repartizaţi pe or­
ganizaţii de bază, ajutindu-le
să rezolve multiplele probleme
ce li se ridică în faţă. Periodic,
comitetul comunal de partid a-
nalizează activitatea organiza­
ţiilor de bază, dindu-le astfel un
ajutor preţios.
Comitetul comunal de partid
a indicat organizaţiilor de bază
ca in munca politică de masă
să se folosească în permanenţă
de acea forţă pe care o repre-
DRUMUL SOCIALISMULUI
Nici ea tree întîrziat
călătorii de ţoale virsteie, îmbrăcaţi poată porni repede şi în bune coruli-
in diferite feluri, aşteptau trenul cu
care trebuiau să călătorească. In mo­
mentele in care crainicul anunţa so­
pentru buna lor pregătire în cursurile sirile şi plecările garniturilor, forfota
de vară. Conducerea acestor cursuri a şl gălăgia încetineau pentru un mo­
fost încredinţată celor mal pregătiţi ac­ ment. Apoi începeau pregătirile. Nu­
tivişti de partid şi lectori propagan­ mai impiegatul de mişcare stătea grav
dişti. Lecţiile şl conferinţele din cadrul în biroul său, iar înainte de a pleca
acestor cursuri au fost ţinute de mem­ trenurile, ieşea pe peron, mergea la
bri al comitetului şi biroului regional mecanicul de locomoiivă şi dădea sem­
de partid, de cadre conducătoare din nalul de plecare.
aparatul de stat şi din economie. Pen­
tru a-i ajuta pe propagandişti să cu­ Iosif Răduţ, lînăru! impiegat de la
noască şi mai bine problemele econo­ staţia C.F.R. Simeria, în fiecare zi
mice actuale s-au organizat întîlniri iese în îniimpinarea trenurilor, se
cu conducătorii celor mai importante preocupă in permanenţă ca iremil să
întreprinderi, vizite la gospodării agri­ plece la timp. Cînd este vorba de tre­
cole colective etc. nurile de persoane, este mai uşor, de­
oarece majoritatea ajung în staţie ia
Pregătirea propagandiştilor, ca şi în­ timpul stabilit. Esic mai greu însă cu
tregul conţinut al învăţămîntului de cele de marjă. Acestea ajung de mul­
partid sînt orientate spre realizarea ho- te ori în staţie cu întirziere. Pentru a
tărîrilor Congresului al U-lea, hotărî- îndeplini pianul, colectivul siaţiei cau­
rilor C.C. al P.M.R., sarcinilor puse tă ca nici un iren, fie el de persoane
de plenara din 9-13 iunie a. crt. a C.C. sau de marfă, să nu aibă întirziere,
Îndrumarea cursanţilor în studierea a- iar cînd se mai Intimplă, colectivul
profundată şi în strînsă legătură cu ia măsurile necesare.
viaţa, a problemelor fundamentale ale
...In ziua de 3 septembrie 1958 tre­
nul de marfă 2.532 a plecat din Arad
îmbine strîns în cadrul tuturor forme­ către Bucureşti. Din ştirile primite la
lor învăţămîntului de partid, cu grija staţia Simeria de către impiegatul
pentru călirea partinică a membrilor şi Iosif Răduţ, treimi amintii sosea cu o
candidaţilor de partid, pentru educa­ întirziere de 23 minute. In tură se
rea lor în spiritul combativităţii faţă aflau în afară de impiegat revizorul
de orice manifestare a ideologiei bur­ de ace Gheorghe Hotărîş şi acarul
gheze, al intransigenţei faţă de orice Augustin Florea.
abatere de la normele vieţii interne de
partid şi de la disciplina de partid, de — Să reducem timpul de întirziere /
la linia şi hotărîrile partidului. au spus oamenii.
Ţinînd seama de experienţa pozitivă Şi s-au apucat de treabă. Mai în-
dobîndită de unele organizaţii de par­ iii, revizorul de ace Gheorghe Holărîş
tid anul trecut, comitetul regional de a organizat din timp executarea schim­
partid a hotărît ca pretutindeni în re­ bului la maşină şi a asigurat par­
giune, în adunările organizaţiilor de cursul la ieşire. Acarul Augustin Flo­
bază, în adunările activului de partid, rea a executat cu exactitate ioaie o-
pra celor mai importante evenimente (<j)v-&q,ăt&Le
politice interne şi internaţionale, asu­
pra politicii economice a partidului. un proces social
Comitetul regional de partid este con­ Din iniţiativa Comitetului orăşenesc
vins că măsurile luate în vederea des­
chiderii învăţămîntului de partid în a- de femei şi a Consiliului raional
cest an, precum şi o muncă temeinică
din partea organelor şi organizaţiilor A.R.L.U.S. din Alba lulia se pregăteş­
lul învăţămîntului vor asigura ridicarea te procesul social „Un divorţ obişnuit
învăţămîntului de partid în regiunea
noastră la nivelul cerinţelor. avînd ca scop punerea în discuţie a
(din „Scînteia") unei ieme profund sociale şi de per­
manentă actualitate divorţid..
Inspirată din activitatea de toate
zilele, tema sintetizează, sub forma
unei scenete scrise de avocatul Traian
Mîrza, uşurinţa cu care unele capricii
ale soţilor îi pot duce în faţa justi­
ţiei pentru a cere divorţul.
cum sînt tovarăşii Avram Nico- Tema de fond a procesului social în
lae, Vilt Ioan, Lăzărescu Lazăr
pregătire esie lupta împotriva divor­
şi alţii din raionul Haţeg.
ţurilor, întărirea unităţii familiei şi
Aceste fapte dovedesc că for­
maţiunile de pompieri, sprijinite prin aceasta a societăţii socialiste.
de toţi oamenii muncii, îndepli­
nesc cu cinste misiunea acordată La pregătirea programului, contribuie
de a salva de lq distrugere bu­
nuri deosebit de preţioaşe pen­ larg colectivul ariislic al teatrului de
tru economia patriei,
păpuşi şi colectivul de avocaţi din
•
Alba lulia.
Cu ocazia sărbătoririi zilei de
13 septembrie, în oraşul Deva Cu viu interes este aşteptată pre­
s-a deschis o expoziţie cu as­
pecte din activitatea pompierilor zentarea publică a procesului social,
din regiune.
interesant prin modul cum este conce­
put, prin fondul său educativ, proces
a cărui primă „dezbatere publică“ are
ioc azi 13 septembrie a.c, ..
GRIGORE BĂRLUŢIU
corespondent
preocupare
zintă agitatorii şi activul fără j.n întovărăşirea agricolă din
de partid. Se poate spune că Ribiţa a fost cu peste 600 kg.
toate organizaţiile de bază din mai mare decit cea realizată de
satele aparţinătoare au muncit ţăranii individuali. Agitatorii,
bine cu agitatorii şi activul fără deputaţii şi activul fără de par-
de partid şi aceasta a dat, şt nu tid, au folosit această situaţie
putea să nu dea, rezultate po­ în munca de convingere a ţă­
zitive. ranilor individuali. Rezultatul
acestei munci s-a concretizat în
Dacă la sîîrşitul anului 1956, aceea că în luna decembrie a
pe întreaga rază a comunei nu anului trecut au mai fost con­
era decît o singură întovărăşire, stituite încă două întovărăşiri.
astăzi există patru întovărăşiri
zootehnice şi trei întovărăşiri a- Printre cei care au muncit
gricole. întovărăşirile agricole mai mult pentru dezvoltarea
cuprind pînă acum 147 familii sectorului socialist al agricul­
cu 62 hectare teren arabil, iar turii în satele comunei Ribiţa se
cele zootehnice — 161 familii numără tovarăşii Ioan Avram,
cu 475 hectare teren agricol şi Ioan Roşea, Sabin Pasc —
400 oi. Trebuie subliniat faptul membri ai comitetului comunal
că primii care s-au înscris în de partid, Gheorghe Faur din
întovărăşiri au fost comuniştii,
printre care Roşea Ioan, Uibar Ribiţa, Ioachim Golda din satul
Gherasim, Pavel Roman din sa­ Grişan şi alţii.
tul Uibăreşti, deputatul Gezan
Aurel din Ribicioara şi alţii. Au Nu trebuie scăpat din vedere
muncit mult pentru constituirea faptul că dacă în satele aparţi­
întovărăşirii din Ribicioara ţă­ nătoare comunei Ribiţa au lost
ranul muncitor Dan Iosif, depu­ obţinute succese importante în
tata Dan Lucreţia şi alţii. ceea ce priveşte transformarea
socialistă a agriculturii, aceasta
Un rol deosebit de important se daioreşte în mare parte {ap­
tului că organizaţiile de bază
în dezvoltarea sectorului socia­ de aici au muncit cu grijă pen­
tru întărirea rîndurilor lor prin
list în satele acestei comune l-a primirea de noi membri şi can­
didaţi de partid. Numai în 7
avut şi-l are producţia obţinută luni din acest an au fost pri­
miţi 6 candidaţi şi doi membri
la hectar de către unităţile so­ de partid. De asemenea, urmea­
ză a fi discutate cererile a incă
cialiste, producţie' ce depăşeşte 5 ţărani muncitori.
an de an pe cea realizată de ţă­ Este foarte important faptul
că în urma dezbaterilor ce au
ranii individuali. In vara anu­
lui trecut, de pildă, producţia
medie de griu la ha. obţinută
ţiuni. S-a pregătit de asemenea linia
de garare. Partida a fost pregătită
peniru a prelua trenul.
Această muncă a fost făcută cu
multă atenţie şi repede. Cînd mărfa­
rul 2.532 a intrat în gară, a stat pu­
ţin timp. Iniîrzierea a fost scurtată.
Trenul a intrat în normal. Iar cînd
impiegaiul de mişcare Iosif Răduţ a
dat semnalul de plecare, un zimbet a
apărut in colţul buzelor sale. Făcuse
împreună cu oamenii din tură o faptă
deosebită. încărcătura vagoanelor ajun­
gea la destinaţie la timpul stabilit.
Cine ştie pentru ce noi construcţii e-
rau materialele din vagone / Ele au
ajuns mai repede. Poate că şi con­
strucţiile vor începe cu citeva minute
mai devreme. Nu se ştie precis. Dar
cei din schimbul care au redus timpul
trenului marfar Arad—Bucureşli, sînt
convinşi că au făcut o faptă bună.
Şi nu ¦greşesc...
V. ALBU
Unde duce lipsa de colaborare
Este cert faptul că buna func­
ţionare a furnalelor şi deci a
întregului complex ce urmează,
depinde de felul cum ele sînt a-
provizionate cu cele necesare şi
în special cu minereu. La rîn­
dul său, aprovizionarea este con­
diţionată de doi factori: extrac­
ţia şi transportul. Este de !a
sine înţeles că de aceştia din
urmă, se îngrijesc exploatările
miniere şi direcţiile de transport,
ce iac legătura între furnizori
şi terţi.
In cazul de faţă este vorba de
I. M. Ghelar şi C.F.U. Hunedoa­
ra, care aprovizionează cu mi­
nereu furnalele de la Combina­
tul siderurgic „Gh. Gheorghiu-
Dej”. Deşi planul de extracţie şi
de transport este îndeplinit de
ambele părţi, totuşi, sînt unele
neajunsuri care fac ca ele să
fie într-o tensiune permanentă,
din care cauză uneori suferă a-
provizionarea furnalelor. Să pă­
trundem în esenţa lucrurilor.
Mina Ghelar trebuie să dea
sute de tone de minereu pe zi,
defalcate pe sortimente şi cali­
tăţi, respeciînd cerinţele combi­
natului. Pentru aceasta, între
cele două părţi (I. M. Ghelar şi
C.F.U. Hunedoara) au fost sta­
bilite o convenţie şi un grafic de
M INERILOR VĂII JIULUI
1ocuinţe mai ieftine si mai bune!
Vt
(Urmare din pag. l-a).
junş ca să li se dea construc­
torilor numai cantităţile de ma­
teriale necesare, ci fiecare ia cit
avut loc pe marginea documen­
telor plenarei C.C. al P.M.R. din
9-13 iunie a.c. organizaţiile de
bază din satele aparţinătoare
comunei Ribiţa şi-au îndreptat
atenţia, aşa cum au indicat a-
ceste documente, spre primirea
în partid a ţăranilor muncitori
atît din sectorul socialist cît şi
din rîndul individualilor, a ace­
lora care luptă cu perseverenţă
pentru traducerea în viaţă a po­
liticii partidului la sate.
In aceste zile toţi ţăranii
muncitori, mobilizaţi de către
comunişti, sînt antrenaţi în cam­
pania pentru recoltările de
toamnă, pentru pregătirea recol­
tei anului viitor, precum şi la
anumite acţiuni obşteşti. Ţăranii
muncitori din Ribiţa şi Ribicioa­
ra, de pildă, muncesc acum in­
tens pentru electrificarea sate­
lor lor.
In prezent, sectorul socialist
din satele aparţinătoare comu­
nei Ribiţa cuprinde 33 la sută
din totalul supraîeţei arabile.
Comuniştii de aici sînt conşti­
enţi că în faţa lor mai stau sar­
cini mari în vederea lărgirii
sectorului socialist. Ei sînt insă
încrezători în forţele lor, sînt
hotărîţi să lupte cu perseveren­
ţă pentru crearea de noi unităţi
socialiste, pentru consolidarea
lor economico-organizatorică, în
aşa fel ca ele să constituie
exemplu peniru ţăranii indivi­
duali, să constituie centre per­
manente de atracţie pentru masa
ţăranilor muncitori.
Fără îndoială că acest lucru
este realizabil dacă organizaţiile
de partid vor continua să mun­
cească neobosit.
TRAIAN CRICOVEANU
activist al f'fHîiitelului regional
P.M.R. Hunedoara
Mmmc
•i?.H" ? ' K
Tov. Lupu Elena de la G.A.S. Lăpuşnic, raionul ilia, este o harnică şi
pricepută îngrijitoare de animale. Dînd o îngrijire atentă vacilor şi apiicînd
metode înaintate la muls, ea a reuşit să obţină un spor însemnat în pro­
ducţia de lapte.
transport, care, din păcate, nu
este întotdeauna respectat întoc­
mai.
Convenţia prevede punctele şi
timpul de încărcare a garnituri­
lor, precum şi timpul în care
mina Ghelar trebuie să anunţe
că are nevoie de o garnitură la
staţia Crăciuneasa, unde dispu­
ne de o cantitate mai mare de
minereu mărunt.
Ce se întîmplă ? Be multe ori,
f. M. Ghelar sezisează că nu se
introduc garnituri la Crăciunea­
sa conform convenţiei stabilite,
ceea ce face ca muncitorii de
aici să stea degeaba, silozurile
fiind pline, în timp ce silozurile
de Ia Retişoara, fiind mai mult
solicitate, se golesc, (şi aceasta
se întîmplă deseori la sîîrşitul
săptămînii). Acest fapt duce la
gîtuiri în aprovizionare, deoare­
ce de aici se transportă cea mai
mare cantitate de sideriiă bul­
gări (sortimentul principal).
Care este explicaţia ? Muncito­
rii de la silozuri încarcă mine­
reul mărunt în garniturile des­
tinate pentru bulgări şi uneori
invers (aceasta mai puţin), lucru
ce face ca la aglomeratorul de
la furnale să se strîngă cantită­
ţile de sorturi necesare, fără ca
din silozurile minei să se fi în­
crede, iar ceea ce-i rămîne este
lăsat in voia soartei, părăsit.
Aşa se face că pe şantiere ră-
mîn după lucrări cantităţi i-
mense de blocuri, de şarpante,
fier de diferite calibre, utilaje
mărunte. Numai pe şantierul
Petroşani, in incinta blocurilor
mai recent construite, sînt lă­
sate pradă paraginei materiale
in valoare de aproape 100.000
lei. Pe şantierul blocului sfatu­
lui orăşenesc Petroşani prin
„grija“ deosebită a tehnicianu­
lui Verzea Eugen, ruginesc de
multă vreme o betonieră de 125
litri şi o pompă electrică, iar di­ construcţiilor din Valea Jiului
ferite materiale de construcţie
sînt distruse inutil. La fel se
prezintă situaţia şi pe şantiere­
le din Petriia, Vulcan, Lupeni
şi Uricani. In medie anual, Trus­
tul 7 construcţii pierde circa
1.000.000 lei numai datorită ri­
sipei de materiale.
La scumpirea construcţiilor
din Valea Jiului contribuie şi
proasta gospodărire a fondurilor
băneşti, depăşirea cheltuielilor
gospodăreşti, etc., ceea ce încar­
că cu alte aproape 2.000.000 lei
preţul de cost al construcţiilor.
Mulţi bani mai sînt pierduţi
şi din cauza beneficiarului, di­
recţia de investiţii a C.C.V.J.
Din comisiile de recepţie a o-
biectivelor terminate fac parte
de multe ori oameni care deşi
au o calificare superioară, cu­
nosc prea puţin tehnica con­
strucţiilor. Aşa sc face că de
multe ori, abia după ce obiecti­
vele au fost recepţionate, se
constată că ele nu pot fi imediat
folosite, că mai sînt necesare
modificări sau reparaţii care
reclamă alte cheltuieli mari, i-
nutile şi duc la întârzierea ter­
menelor de predare.
Pref&si d e cosi?
poale ii redus
Acum citva timp constructorii
de la Hunedoara au lansat bine­
cunoscuta chemare in scopul re­
ducerii preţului de cost pe m.p.
de suprafaţă locuibilă. Construc­
torii din Valea Jiului au luat
cunoştinţă de ea, au dezbătut-o,
Pag. 3
Í:Í
J,v:/- -
&
cărcat proporţional cu capacita­
tea lor.
Toate acestea dovedesc că con­
venţia stabilită între cele două
părţi, mai are o lipsă şi anu­
me nu prevede sorturile granu-
lometrice ce trebuie încărcate în
fiecare garnitură, şi în plus, că
nu există o colaborare între cele
două părţi, şi un control riguros
asupra felului cum angajaţii îşi
îndeplinesc datoria în această di­
recţie.
Acestea nu sînt probleme de
nerezolvat. Pe baza unui studiu
amănunţit al graficului de trans­
port şi a capacităţii de încăr­
care a tuturor silozurilor, pe sor­
timente şi calităţi, se poate sta­
bili pentru fiecare garnitură din
zi, punctul de încărcare şi ce a-
nume trebuie să încarce.
Dacă se va ţine cont de toate
acestea, iar personalul care de­
serveşte atît încărcarea cît şi
mi jloacele de transport, va îi in­
struit astfel îneît să respecte în­
tocmai ordinele şi dispoziţiunile
date de către conducere, nu vor
mai exista neplăceri, şi lucrurile
vor merge bine. In pius, vor dis­
pare perioadele cînd aglomera­
torul de la furnale este prost a-
provizionat.
Ing. GH. COMŞUŢA
/V W V "^
dar pînă acum au făcut prea
puţin în direcţia aplicării ei in
Valea Jiului. Dacă la lotul de
blocuri din beton de steril mac-
roporos, construite în Petroşani,
preţul de cost pe m.p. de supra­
faţă locuibilă revine la aproxi­
mativ 1.500 iei în bună măsu­
ră şi datorită utilajelor de mare
productivitate folosite aici, la
celelalte şantiere, preţul de cost
se menţine încă ridicat. Condu­
cerea trustului, comitetul sindi­
cal pe trust, nu au întreprins
nici o acţiune hotărîtă în acest
sens. Condiţii pentru ieftinirea
există şi se cer folosite cu mai
multă atenţie. Printr-o muncă
hotărîtă de control, se poate
pune capăt risipei nesăbuite de
materiale. Cei găsiţi vinovaţi să
fie îndepărtaţi din posturi. Este
timpul să nu se mai aştepte, să
se treacă hotărit la acţiuni efi­
cace pentru reducerea preţului
de cost al construcţiilor din Va­
lea Jiului. In atenţia tovarăşilor
din conducerea Trustului 7 ar
trebui să stea mereu Ireaz gîn-
dul că banii poporului nu pot fi
irosiţi în zadar clin cauza ne­
glijenţei şi nepăsării lor con­
damnabile. O unitate cum este
Trustul 7 trebuie să fie con­
dusă rentabil şi nu cu pierderi.
Este necesar de asemenea ca
şi din partea organizaţiilor de
partid şi de U.T.M. de pe şan­
tiere să se acorde mai multă a-'
tenţie aspectului economic al
producţiei şantierelor. Membrii
de partid, candidaţii şi utemiştii
au datoria de a se situa în pri­
mele rînduri în acţiunea pentru
reducerea preţului de cost al
construcţiilor.
Minerii din Valea Jiului des­
făşoară cu succes lupta pentru
continua reducere a preţului de
cost al cărbunelui, pentru înde­
plinirea întocmai a hotăririlor
Conferinţei raionale de partid.
Ei pretind din. partea muncitori­
lor constructori să lupte cu a-
celaşi elan pentru acelaşi ţel,
să dea in folosinţă cit mai mul­
te locuinţe, care să fie .de mai
bună calitate dar si mai ieftine.